Peste 20 dintre cele mai importante organizații românești din diaspora americană, dar și din Europa, fac apel către autoritățile române, exprimându-și profunda îngrijorare față de rapoartele recente de ingerință străină în procesul electoral al României.
Potrivit unui declarații publicate pe pagina Romanian United Foundation, mai multe organizații din diaspora românească și-au exprimat îngrijorarea profundă față de rapoartele privind interferența străină în procesul electoral din România. Într-o declarație comună, acestea subliniază concluziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care evidențiază activități cibernetice maligne desfășurate de actori străini, având scopul de a afecta integritatea procesului democratic.
“Aceste acțiuni subminează suveranitatea României și amenință rolul său de membru puternic al Uniunii Europene și NATO, precum și de partener valoros în alianța transatlantică”, au transmis reprezentanții organizațiilor.
Declarația solicită autorităților române să ia măsuri urgente, printre care:
- O investigație deplină și transparentă asupra acuzațiilor de interferență străină;
- Consolidarea măsurilor de protecție pentru sistemele electorale și instituțiile democratice;
- Implicarea societății civile, a comunităților din diaspora și a partenerilor internaționali în eforturile de apărare a integrității democratice.
În plus, organizațiile fac apel la comunitatea internațională să sprijine România în combaterea amenințărilor la adresa democrației sale și să asigure solidaritatea transatlantică.
Această declarație rămâne deschisă pentru semnături din partea altor organizații și persoane care împărtășesc aceleași valori democratice.
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța Lituania, Cehia, Portugalia și Spania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, se declară “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.
“Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO“, a transmis și ministrul de externe al Ucrainei.
Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
