Ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, a explicat procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România în vederea participării de la distanță la alegerile prezidențiale din SUA, pe 3 noiembrie.

„Exercitarea dreptului la vot este piatra de temelie a democrației națiunii noastre. De-a lungul istoriei noastre, oameni curajoși în uniformă au făcut sacrificiul suprem pentru a apăra acest drept. Diplomații americani din întreaga lume, inclusiv cei din ambasada SUA la București, muncesc neîncetat pentru a proteja și promova această libertate. Fiecare american ar trebui să voteze și poate vota chiar dacă se află peste hotare. Înregistrarea la vot și depunerea unui buletin de vot este rapidă, ușoară și poate fi făcută de oriunde în lume, doar urmați patru pași simpli”, a transmis Adrian Zuckerman.

Procedura de votare prin corespondenţă

Cetăţenii americani pot primi acum buletinele de vot electronic. In funcţie de statul ȋn care aveţi domiciliul electoral, puteţi primi buletinul de vot prin email, prin fax sau ȋl puteţi descărca de pe internet.

Pentru ȋnceput, intraţi pe site-ul Programului Federal de Asistenţă Electorală, http://www.FVAP.gov, pentru a completa formularul de ȋnregistrare pentru alegeri şi solicitare a unui buletin de vot, numit Federal Post Card Application (FPCA). Imprimaţi formularul, semnaţi-l şi apoi expediaţi-l către biroul electoral din Statele Unite de care aparţineţi, ale cărui informaţii de contact le puteţi găsi pe http://www.FVAP.gov.

Dacă solicitaţi transmiterea electronică a buletinului de vot şi menţionaţi pe FPCA adresa dumneavoastră de email sau numărul de fax, veţi primi un buletin de vot cu 45 de zile ȋnainte de alegerile generale şi, de obicei cu 30 zile ȋnainte de alegerile speciale sau primare pentru funcţii federale.

Unele state americane permit expedierea buletinului de vot prin mijloace electronice, iar cele mai multe state au acum website-uri unde puteti verifica stadiul ȋnregistrării dumneavoastră pentru alegeri. Multe dintre state oferă posibilitatea de a urmări buletinul de vot.

Altfel, puteți trimite buletinul de vot prin poșta internațională, un serviciu de curierat profesionist sau prin intermediul Ambasadei SUA la București. Ambasada va accepta buletine de vot electronice sau fizice, la căsuța poștală dedicată la intrarea în secția consulară. Ulterior, Ambasada va trimite buletinul de vot în SUA, prin valiza diplomatică, dar trebui să vă asigurați că este inclusă taxa de timbru către districtul de votare.

„Vă rog să țineți cont că, din cauza complicațiilor generate de COVID-19, valiza diplomatică poate întârzia livrarea buletinului dvs. de vot, deci vă rog să trimiteți buletinul de vot cât mai repede posibil”, a atenționat ambasadorul SUA.

Zuckerman a transmis un mesaj și militarilor americani din România, pe care îi încurajează să se adreseze ofițerului responsabil cu asistența privind procesul electoral din cadrul bazei de care aparțin și să parcurgă toți pașii necesari pentru a vota.

Pentru informații suplimentare, cetățenii americani din România pot contacta Ambasada la ACSBucharest@state.gov.

Notă importantă: Statele nu mai au cerinţa de a transmite automat buletine de vot alegătorilor pentru ȋntregul ciclu electoral, deci toţi alegătorii din străinătate care doresc să voteze ȋn alegerile din S.U.A. trebuie să trimită formularul de ȋnregistrare Federal Post Card Application ȋn luna ianuarie a fiecărui an.

Progresele fragile înregistrate în domeniul sănătății femeii și copilului sunt periclitate de conflicte, criza climatică și COVID-19, potrivit unui nou raport realizat de mișcarea Every Woman Every Child (Fiecare femeie, fiecare copil).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, raportul intitulat ”Protejarea progreselor: Creștere, refocalizare, redresare, 2020” relevă faptul că, de la lansarea Every Woman Every Child în urmă cu 10 ani, mișcare coordonată de secretarul general al ONU, s-au înregistrat progrese remarcabile în sensul ameliorării sănătății femeilor, copiilor și adolescenților din lumea întreagă.

Acesta dă drept exemplu faptul că rata de mortalitate a copiilor sub cinci ani a atins un minim istoric în 2019 și peste 1 miliard de copii au fost vaccinați în ultimul deceniu. Acoperirea vaccinală, nașterile asistate de personal calificat și accesul la apă potabilă au înregistrat procente de peste 80%.

Mortalitatea maternă s-a redus cu 35% din anul 2000, scăderile cele mai consistente raportându-se după 2010. De asemenea, potrivit estimărilor, au fost prevenite 25 de milioane de căsătorii timpurii în ultimul deceniu.

Cu toate acestea, conflictele, instabilitatea climatică și pandemia de COVID-19 pun în pericol sănătatea și bunăstarea tuturor copiilor și adolescenților. Criza provocată de COVID-19, în mod special, adâncește inechitățile existente, întreruperea serviciilor medicale esențiale afectând în mod disproporționat femeile și copiii cei mai vulnerabili.

La apogeul măsurilor de izolare impuse de pandemie, școlile au fost închise în 192 de țări, ceea ce a afectat 1,6 miliarde de elevi. Violența domestică și abuzul asupra fetelor și femeilor au luat amploare. Sărăcia și foametea urmează, la rândul lor, o curbă ascendentă, mai este semnalat în raportul mai sus amintit.

În 2019, 5,2 milioane de copii sub 5 ani și 1 milion de adolescenți au decedat în urma unor cauze evitabile. La fiecare 13 secunde, a murit un nou-născut. La fiecare oră, 33 de femei nu au supraviețuit nașterii și, zilnic, 33.000 de fete au fost forțate să se căsătorească, de obicei cu bărbați mult mai în vârstă.

Raportul analizează inechitățile adânc înrădăcinate ce continuă să priveze femeile, copiii și adolescenții de drepturile lor, constatând că locul nașterii este un important determinant al supraviețuirii. În 2019, 82% dintre decesele apărute înainte de vârsta de 5 ani și 86% dintre cele înregistrate în rândul mamelor au survenit în Africa Subsahariană și Asia de Sud. Nouă din zece infecții cu HIV depistate în rândul copiilor au fost raportate în Africa Subsahariană. Ratele de mortalitate a mamelor, nou-născuților, copiilor și adolescenților au fost mult mai mari în țările afectate de conflicte cronice.

Acesta îndeamnă comunitatea mondială să lupte împotriva COVID-19, onorând și respectând totodată angajamentele menite să ofere o viață mai bună femeilor și copiilor, fără a lungi lista promisiunilor deșarte.

Progresele înregistrate în ultimul deceniu în domeniul sănătății femeii, copilului și adolescentului trebuie ferite de impactul pandemiei și al răspunsului la aceasta, se precizează în raport, care îndeamnă țările să continue să investească în sănătatea tuturor femeilor, copiilor și adolescenților, în timpul tuturor crizelor.

În documentul mai sus citat se semnalează că, în lipsa unor eforturi intense de combatere a deceselor evitabile în rândul copiilor, 48 de milioane de copii sub 5 ani ar putea muri între 2020 și 2030. Aproape jumătate dintre acești copii vor fi nou-născuți.

Potrivit raportului, mișcarea Every Woman Every Child este mai importantă ca niciodată, acum, când suntem în pragul unui nou deceniu de acțiune pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în miezul celei mai grave crize sanitare globale a generației noastre. Avântul mișcării trebuie să continue să susțină multilateralismul, să îndemne la acțiune toate sectoarele pentru a proteja investițiile și progresele enorme realizate în baza angajamentelor de la lansarea sa, în urmă cu 10 ani, și să protejeze sănătatea și bunăstarea fiecărei femei, fiecărui copil și fiecărui adolescent, oriunde s-ar afla.

Cancelarul german, Angela Merkel, l-a vizitat pe Aleksei Navalnîi la spitalul Charite din Berlin, unde acesta a primit îngrijiri medicale după ce a fost otrăvit cu substanța neurotoxică Noviciok, potrivit Politico Europe.

Publicația germană Der Speigel a fost cea care a precizat prima dată că oficialul german i-a făcut o vizită liderului opoziției din Rusia, fără a furniza însă surse.

Navalnîi a fost cel care a confirmat această informație în cadrul unui mesaj publicat pe Twitter.

”A existat o întrevedere, dar nu o poți numi <<secretă>>. Mai degrabă a fost o întâlnire privată și o discuție cu familia. Sunt extrem de recunoscător cancelarului german Angela Merkel pentru vizita pe care mi-a făcut-o în spital”, a precizat acesta.

Встреча была, но не стоит называть ее «секретной». Скорее, частная встреча и разговор с семьей. Я очень признателен канцлеру Меркель за то, что она навестила меня в больнице https://t.co/8d8vnEe23z

— Alexey Navalny (@navalny) September 28, 2020

Presa germană a intrepretat acest gest ca fiind un semn că Merkel ia foarte în serios otrăvirea opozantului rus.

Germania, țară care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate de un laborator militar german au arătat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnăi a fost otrăvit cu Noviciok.

În acest context, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele acestora au fost dublate de fostul secretar general al NATO, Anders Rasmunssen, care a solicitat Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

În aceeași notă, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a afirmat că otrăvirea opozantului rus ar trebui să reprezintă ”o alarmă finală de trezire” pentru Germania, poziție diferită față de cea a Austriei, care, prin vocea președintelui Alexander Van der Bellen, a afirmat că nu vede o legătură între Nord Stream 2 și cazul Navalnîi.

Un semnal de alarmă a venit și din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, von der Leyen a adus critici la adresa celor care doresc legături mai strânse între UE și Rusia, făcând trimitere la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

De altfel, printr-o rezoluție adoptată cu largă majoritate la 17 septembrie, Parlamentul European a subliniat că ”tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi a făcut parte dintr-un efort sistematic menit să reducă la tăcere vocea acestuia și a altor dizidenți, să descurajeze expunerea în continuare a corupției grave din cadrul regimului și să descurajeze opoziția politică din țară în general, în special pentru a influența alegerile locale și regionale parțiale din Rusia din 11-13 septembrie”.

În acest document, Parlamentul European reiterează că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi ”nu este decât un element al unei politici mai ample a Rusiei, care se axează pe politici interne de opresiune și pe acțiuni de agresiune la nivel mondial, propagarea instabilității și a haosului, restabilirea sferei sale de influență și dominație și subminarea ordinii internaționale bazate pe norme”.

În plus, Parlamentul European cere ca Uniunea Europeană să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambițioase față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente împotriva Rusiei, solicitând, în același timp, implementarea unor astfel de mecanisme de sancționare care să permită colectarea și înghețarea activelor europene ale persoanelor considerate corupte de Fundația anticorupție Aleksei Navalnîi.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, a fost externat săptămâna trecută din spitalul berlinez. El şi-a exprimat dorinţa de a se întoarce în Rusia după ce îşi va reveni complet, dar deocamdată rămâne în Germania pentru recuperare.