Connect with us

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc, pe urmele Papei Ioan Paul al II-lea. Suveranul Pontif va efectua o vizită apostolică în Thailanda și Japonia, unde va vizita Hiroshima și Nagasaki și va cere abolirea armelor nucleare

Published

on

©️ w2.vatican.va

Papa Francisc va vizita orașele nipone Hiroshima și Nagasaki, singurele unde s-au folosit bombele nucleare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte a misiunii sale de interzicere a armelor nucleare, anunță Reuters.

Turneul său de șapte zile în Japonia și Thailanda îi oferă Suveranului Pontif oportunitatea de a sprijini și încuraja mica comunitate catolică din cele două state, care însumează mai puțin de 1% din populația fiecărei țări.

Papa Francisc merge, astfel, pe urmele Sfântului Ioan Paul al II-lea, care a făcut o călătorie apostolică în Japonia în luna februarie a anului 1981, vizitând, de asemenea, Hiroshima și Nagasaki, și în Thailanda, în luna mai a anului 1984, potrivit Japan Times

Nu este, însă, prima călătorie a pontifului argentinian în estul Asiei: în 2014 a fost în Coreea de Sud, în 2015 în Sri Lanka și Filipine, iar în 2017 în Myanmar și Bangladesh.

Papa Francisc, în Thailanda – 19-23 noiembrie – ”Discipoli ai lui Cristos, discipoli misionari”

Astfel, Sfântul Părinte va pleca de la Roma în cea de-a 32 sa călătorie de când a devenit papă, în 2013, cu direcția Bangkok marți, 19 noiembrie, la ora 19.00, de pe aeroportul Fiumicino și ajunge pe aeroportul militar din capitala Thailandei miercuri, 20 noiembrie a.c., la ora locală 12.30, când are loc primirea oficială.

Motto-ul vizitei în Thailanda – ”Discipoli ai lui Cristos, discipoli misionari” – este formulat în engleză și scoate în evidență cea de-a 350-a aniversare a înființării, în 1669, a Vicariatului apostolic de Siam.

Vizita sa în Thailanda se va întinde până la 23 noiembrie, perioadă în care Papa Francisc are programate întâlniri cu primul ministru și, succesiv, în Sala ”Inner Santi Maitri”, cu autoritățile, societatea civilă și membrii Corpului Diplomatic, potrivit Vatican News.

De asemenea, este așteptat ca Suveranul Pontif să abordeze flagelul sexual și cel al traficului de persoane.

Într-o notă fără precedent, de traducerile oficiale, din spaniolă în thailandeză, se va ocupa verișoara Papei Francisc, călugăriţa misionară Ana Rosa Sivori, care trăiește de 50 de ani în Thailanda.

Papa Francisc, în Japonia – 23-26 noiembrie – ”A proteja orice viață”

După o vizită de patru zile în Thailanda, Francisc va pleca de la Bangkok la ora locală 9.30 urmând să ajungă pe aeroportul Tokyo-Haneda, în Japonia, pentru cea de-a doua etapă a acestei călătorii apostolice, în jurul orei locale 17.40. Astfel, Papa Francisc va fi primul papă din ultimii 38 de ani care efectuează o vizită în Japonia. 

Se așteaptă ca politica internă și internațională să ocupe un loc central al vizitei, cu precădere pe data de 24 noiembrie, când Suveranul Pontif va vizita orașele Hiroshima și Nagasaki.

Aproape 400.000 de persoane au fost ucise, unele au decedat pe loc, altele din cauza complicațiilor provcate de radiații sau rănile rezultate în urma bombelor atomice pe care Statele Unite le-au lansat în Hiroshima, la 6 august 1945, și Nagasaki, trei zile mai târziu, în încercarea de a pune capăt celui de-Al Doilea Război Mondial.

Papa Francisc militează pentru interzicerea completă a armelor nucleare. Să nu uităm spusele sale din 2017, când a menționat că țările nu ar trebui să stocheze astfel de arme nici măcar în scopul descurajării.

Această poziția a provocat critici din partea conservatorilor din interiorul și afara Bisericii Catolice, care argumentează că descurajarea a funcționat timp de 75 de ani.

Japonia puntează statutul său unic de stat care a fost ținta atacurilor atomice și pledează pentru dezarmare, dar se bazează, în același timp, pe umbrela nucleară a Statelor Unite ca element extins de descurajare.

Papa Francisc se va întâlni cu supraviețuitori ai acelui moment, se va ruga și va citi un ”mesaj important privind armele nucleare” la monumentul din orașul Nagasaki. Ulterior, Suveranul Pontif va vizita Parcul Memorial al Păcii din Hiroshima.

În Japonia, motto-ul călătoriei este exprimat în limba engleză și scoate în evidență cuvintele ”Protect all life” – ”A proteja orice viață”.

Sfântul Părinte se va întâlni și cu victimele ”întreitului dezastru”, după cum este numită în Japonia explozia centralei nucleare de la Fukushima. Succesiv, Suveranul Pontif va merge la Palatul Imperial pentru o vizită de curtoazie la Împăratul Naruhito.

Vizita Papei Francisc în Thailanda și Japonia este cea de-a 32-a călătorie apostolică internațională a pontificatului și cea de-a șaptea a anului curent, după cele efectuate în Panama, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bulgaria și Macedonia de Nord, România și, în zilele 4-10 septembrie, Mozambic, Madagascar și Mauritius.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american Mike Pompeo nu exclude posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit extins al G7

Published

on

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, nu a exclus miercuri posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit extins al G7, punctând în același timp că tratează cu toat seriozitatea activitățile Moscovei în Afganistan, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Preşedintele este cel care decide dacă vrea să-l invite la un summit sau nu”, a declarat Pompeo în timpul unei conferinţe de presă, în condiţiile în care Donald Trump a fost criticat pentru intenţia sa de a-l invita pe Vladimir Putin la acest summit al ţărilor industrializate, a cărui țară a fost exclusă în urma anexării ilegale a Peninsulei ucrainene Crimeea.

”Lui (Donald Trump) îi revine luarea acestei decizii. Însă eu sunt convins că este absolut important ca noi să avem contacte mai frecvente cu ruşii”, a adăugat Pompeo, chiar dacă Moscova este acuzată că a acordat prime talibanilor pentru a ucide soldaţi ai Occidentului în Afganistan.

Conform mass-media americane, agenți ruși au distribuit bani unor combatanți ”apropiaților talibanilor” pentru ca aceștia să extermine soldați americani sau ai NATO în Afganistan.

Rusia și talibanii au respins aceste acuzații, însă Pompeo a menționat că Statele Unite monitorizează de mult timp activitățile Moscovei în Afganistan.

”Când vedem informaţii credibile care sugerează că Rusia pune vieţile americane în pericol, noi răspundem la aceasta cu seriozitate. Îi atenţionăm, le vorbim? Răspunsul este: desigur că facem asta”, a spus Pompeo.

”Am luat aceasta în serios. Am gestionat aceasta într-un mod adecvat. Rusia vinde arme care îi pun de 10 ani pe americani în pericol. Ne-am exprimat dezacordul”, a precizat acesta.

La începutul lunii iunie, președintele american Donald Trump declara că invitarea liderului de la Kremlin la reuniunea celor mai dezvoltate economii mondiale reprezintă o chestiune ”de bun simț”, explicând că ”jumătate din întâlnire este alocată discuțiilor despre Rusia și, dacă acesta ar fi acolo (n.r. Vladimir Putin), ar fi mult mai ușor să rezolvăm lucrurile. Majoritatea chestiunilor pe care le discutăm sunt despre Putin, așadar doar pierdem timpul pentru că, la finalul reuniunii, cineva trebuie să îl sune pe Putin”.

În luna mai, președintele american și-a exprimat dorința de a invita și alte state la reuniunea G7, precum Australia, India, Rusia și Coreea de Sud, și a anunțat că va amâna summitul Grupului celor Șapte pentru luna septembrie, care urma să aibă loc în luna iunie a acestui an, după ce cancelarul german Angela Merkel a declinat invitația de a participa ”în persoană” la o astfel de întâlnire, invocând situația epidemiologică.

De altfel, liderul de la Casa Albă a avut o convorbire cu Vladimir Putin, în care i-a prezentat acestuia din urmă intențiile sale de a organiza un summit G7 lărgit.

Regatul Unit și Canada au respins ideea de a reprimi Rusia în grup. Un purtător de cuvânt al premierului birtanic Boris Johnson a afirmat că acesta va respinge prin veto o astfel de propunere, în vreme ce prim-ministrul Justin Trudeau a reamintit că Rusia a fost exclusă ca urmare a invadării Crimeei și că a continuat să ignore standardele și regulile internaționale.

Germania li s-a alătura acestora. Prin purtătorul de cuvânt a Guvernului condus de Angela Merkel, Berlinul a subliniat că decizia de a exclude Rusia din grupul cunoscut odinioară ca G8 rămâne valabilă și că depinde de Moscova ca această situație să se schimbe.

O reacție în acest sens a venit și din partea Uniunii Europene, care, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a amintit că acest lucru nu este posibil în prezent în contextul în care Rusia încalcă în continuare prevederile internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE, îngrijorată de noua lege adoptată de autoritățile din China privind securitatea națională din Hong Kong: Riscă să îi submineze serios autonomia

Published

on

@ Comisia Europeană

Uniunea European își reiterează îngrijorările grave cu privire la adoptarea legii privind securitatea națională în Hong Kong, lege care ar reduce libertățile cetățenilor fostei colonii britanice și care ar eroda autonomia Hong Kong-ului, transmite șeful diplomației europene Josep Borrell.

”Există îngrijorări cu privire la conformitatea noii legi cu Legea de bază a Hong Kong-ului și cu angajamentele internaționale ale Chinei. În conformitate cu asigurările pe care China le-a dat în trecut, Uniunea Europeană consideră esențial ca drepturile și libertățile existente ale rezidenților din Hong Kong să fie pe deplin protejate, inclusiv libertatea de exprimare, a presei și a publicării, precum și libertatea de asociere, de adunare, procesiune și demonstrație. Dispozițiile Pactului internațional privind drepturile civile și politice (ICCPR), prevăzute în legislația din Hong Kong, trebuie să fie în continuare complet aplicate”, se arată în comunicatul Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate.

Uniunea Europeană este îngrijorată de faptul că legea riscă să submineze serios gradul ridicat de autonomie din Hong Kong și să aibă un efect dăunător asupra independenței sistemului judiciar și a statului de drept: ”Ambele principii rămân esențiale pentru stabilitatea și prosperitatea continuă a Hong Kongului și sunt, prin urmare, de un interes vital pentru Uniunea Europeană și comunitatea internațională.”

Uniunea Europeană îndeamnă China să evite orice act care subminează autonomia Hong Kong-ului în domeniul juridic, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului.

Uniunea Europeană evaluează implicațiile unei astfel de legi și va continua să-și arate preocupările în dialogul cu China. Acesta va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri ale Consiliului Legislativ din 6 septembrie, care trebuie să procedeze așa cum este planificat și într-un mediu propice exercitării drepturilor și libertăților democratice, consacrate de Legea fundamentală.


Prin adoptarea acestei legi de către Parlament, se crează premisele celei mai radicale schimbări ale modului de viaţă în fosta colonie britanică după revenirea teritoriului sub autoritatea Chinei în urmă cu aproape 23 de ani.

Adoptarea legii va spori tensiunile din relaţia Chinei cu SUA, Marea Britanie şi alte state occidentale.

De asemenea, miniștrii de externe ai statelor membre ai Grupului G7, Statelor Unite, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, au solicitat Chinei printr-o declarație comună să își reconsidere decizia de a impune o lege de securitate națională în Hong Kong.

Impunerea directă a legislației de securitate națională asupra Hong Kong-ului de către autoritățile de la Beijing, mai degrabă decât prin instituțiile proprii din Hong Kong, astfel cum este prevăzut la articolul 23 din Legea fundamentală, ar reduce libertățile oamenilor din Hong Kong și, în acest sens, ar eroda dramatic autonomia Hong Kong-ului.

Textul legii nu a fost încă publicat. Beijingul susţine că legea, care vine ca răspuns la protestele pro-democraţie adesea violente care au avut loc anul trecut în Hong Kong, îşi propune să combată subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţa forţele străine.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending