INTERNAȚIONAL
Papa Leon al XIV-lea va prelua moștenirea lui Francisc și numește inteligența artificială motiv al numelui său, comparând-o cu revoluția industrială din timpul lui Leon al XIII-lea
Published
1 month agoon

Papa Leon al XIV-lea a indicat sâmbătă că pontificatul său va urma îndeaproape pașii regretatului Papă Francisc, spunând cardinalilor Bisericii că ar trebui să preia această “moștenire prețioasă” și identificând inteligența artificială drept o provocare majoră pentru lucrători și “demnitatea umană”, scrie Associated Press.
Papa Leon, născut la Chicago sub numele de Robert Prevost, a fost ales joi, devenind primul papă născut în SUA, spre surpriza și încântarea multor catolici de pe întregul continent american.
În prima sa întâlnire oficială cu cardinalii, întâmpinată cu o ovație în picioare, noul pontif a spus că și-a ales numele papal pentru a continua drumul Papei Leon al XIII-lea, care a abordat “chestiunea socială în contextul primei mari revoluții industriale”, relatează CNN.
Papa Leon al XIII-lea a condus Biserica Romano-Catolică între 1878 și 1903 și este amintit ca un papă al învățăturii sociale catolice. În 1891, a scris o scrisoare enciclică celebră adresată tuturor catolicilor, intitulată Rerum Novarum (“Despre schimbările revoluționare”), în care reflecta asupra distrugerilor provocate de Revoluția Industrială în viețile muncitorilor, scrie și Vatican News.
Pope Leo XIV explains his choice of name:
“… I chose to take the name Leo XIV. There are different reasons for this, but mainly because Pope Leo XIII in his historic Encyclical Rerum Novarum addressed the social question in the context of the first great industrial revolution.… pic.twitter.com/bI4F1EBIS8
— Vatican News (@VaticanNews) May 10, 2025
“În zilele noastre, Biserica oferă tuturor comoara învățăturii sale sociale, ca răspuns la o altă revoluție industrială și la evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale, care ridică noi provocări pentru apărarea demnității umane, a justiției și a muncii”, a declarat sâmbătă noul pontif american, vorbind în italiană fluentă.
Îmbrăcat în veșmintele albe ale papalității, el le-a transmis cardinalilor un mesaj clar: conducerea sa va construi pe reformele aduse de Papa Francisc și pe moștenirea acestuia în domeniul justiției sociale.
“A fost vizibil în exemplul atâtor dintre predecesorii mei și, cel mai recent, în Papa Francisc însuși, prin exemplul său de dăruire totală în slujire și simplitate sobră a vieții, prin abandonul său în fața lui Dumnezeu de-a lungul întregii slujiri și prin încrederea sa senină în momentul întoarcerii la Casa Tatălui. Să preluăm această moștenire prețioasă și să continuăm călătoria, inspirați de aceeași speranță care se naște din credință”, le-a spus Papa Leon cardinalilor adunați.
În aceeași zi, în timpul primei sale vizite în afara Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea face o oprire la Bazilica Santa Maria Maggiore pentru a se ruga la icoana Maria Salus Populi Romani și la mormântul regretatului Papă Francisc.
Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost instalat de Conclavul cardinalilor în fruntea Bisericii Catolice în calitate de Papa Leon al XIV-lea, Leon al XIV-lea devenind primul papă din Statele Unite din istorie. Alegerea noului suveran pontif a avut loc, joi, 8 mai, în aceeași zi în care Statele Unite și Europa comemorează 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, rămasă în istorie drept Ziua Victoriei.
La Vatican la ora locală 18:07 (19:07, ora României) a ieșit fumul alb, semnal tradițional că a fost ales un nou Papă, Conclavul cardinalilor reuniți în Capela Sixtină a Bazilicii Sfântul Petru reușind să-l aleagă pe succesorul Papei Francisc, care este identificat drept un constructor de punți, el fiind un prelat din Statele Unite cu cetățenie peruană și cu o misiune religioasă de lungă durată și în America de Sud.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă
UE analizează o schemă de investiții cu grad mai mare de risc pentru a crește profitul din activele rusești înghețate
Ucraina acuză Rusia că respinge de „100 de zile” propunerea de armistițiu, „prim pas fundamental către pace”: „A intensificat teroarea, în loc să îi pună capăt”
Franța pregătește o inițiativă europeană pentru soluționarea conflictului dintre Israel și Iran
Israelul subminează „decenii de principii umanitare” prin blocarea ajutorului pentru civilii din Gaza, afirmă Kaja Kallas: Ce vedem merge dincolo de autoapărare. Destul este destul
Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani
NATO
Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă
Published
13 hours agoon
June 19, 2025
Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis joi un mesaj ferm secretarului general al NATO, Mark Rutte, în care respinge propunerea de a majora cheltuielile de apărare ale statelor membre la 5% din PIB, calificând obiectivul drept „nerezonabil”, informează Politico.
Într-o scrisoare citată de Politico, Sánchez afirmă că „Spania nu poate să își asume un obiectiv specific de cheltuieli raportat la PIB” în cadrul summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, în Olanda.
„Pentru Spania, asumarea unei ținte de 5% nu doar că ar fi nerezonabilă, ci și contraproductivă, deoarece ne-ar îndepărta de un nivel optim de cheltuieli și ar împiedica eforturile UE de consolidare a ecosistemului său de securitate și apărare”, a scris premierul spaniol.
Spania a fost în 2023 cel mai mic contributor la apărare din cadrul alianței NATO, cu cheltuieli sub pragul actual de 2% din PIB. Totuși, în aprilie, guvernul Sánchez a anunțat o creștere cu 10,5 miliarde de euro a bugetului apărării în 2025, pentru a îndeplini ținta de 2%.
În scrisoarea transmisă lui Rutte, premierul spaniol a cerut „o formulă mai flexibilă” pentru noua țintă de cheltuieli, una care să o lase opțională sau să excludă Spania de la aplicare. „Suntem pe deplin angajați față de NATO”, a subliniat Sánchez, „dar atingerea unei ținte de 5% ar fi incompatibilă cu statul nostru social și cu viziunea noastră despre lume”. În opinia sa, o astfel de cheltuială ar necesita reduceri ale serviciilor publice și renunțări la investițiile pentru tranziția verde.
Potrivit estimărilor guvernamentale, atingerea pragului de 5% ar presupune pentru Spania o majorare anuală a bugetului apărării cu 80 de miliarde de euro – aproape jumătate din ceea ce statul cheltuiește pentru pensii.
Spania estimează că pentru a-și acoperi nevoile reale de apărare, ar fi necesar un buget echivalent cu 2,1% din PIB.
Planul discutat în cadrul NATO presupune ca 3,5% din PIB să fie direcționat către cheltuieli directe de apărare (tancuri, avioane, sisteme antiaeriene, trupe), iar restul de 1,5% să acopere infrastructura de sprijin (poduri, porturi, căi ferate, aeroporturi), necesară pentru mobilizarea rapidă a forțelor și pregătirea societăților pentru un posibil atac.
Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și-au anunțat deja sprijinul pentru noul prag de 5%, iar Mark Rutte a declarat că „majoritatea aliaților sunt pregătiți să susțină obiectivul”. De asemenea, la începutul lunii iunie, Suedia și Țările de Jos au declarat că își propun să îndeplinească noul obiectiv.
Totuși, Spania nu este singura țară care ezită. Belgia, Canada și Italia se confruntă la rândul lor cu dificultăți majore în a-și majora rapid bugetele de securitate. Noua țintă de cheltuieli trebuie aprobată în unanimitate de statele membre NATO.
Rămâne de stabilit și termenul-limită pentru atingerea noii ținte. Inițial, a fost avansat anul 2032, dar Rutte a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să lanseze un atac asupra teritoriului NATO până în 2030, accelerând astfel presiunea pentru un angajament rapid.
NATO
Sea Breeze 2025: România găzduiește un exercițiu militar condus de Flota a Șasea a SUA pentru a consolida măsurile de descurajare pe flancul estic al NATO
Published
16 hours agoon
June 19, 2025
Statele Unite și România își consolidează cooperarea în cadrul exercițiului multinațional SEA BREEZE 25, informează MApN într-un comunicat în care precizează că exercițiul militar, condus de Flota a Șasea a SUA și găzduit de Forțele Navale Române, se desfășoară în perioada 9-20 iunie la Brăila.
Manevrele militare reunesc forțe destinate pentru operațiuni integrate de comandă și control maritim, aerian și terestru, cu accent pe misiuni de deminare, operațiuni de scufundare și acțiuni amfibii.
Militari din Bulgaria, Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și Turcia participă la antrenamente care includ trageri reale și simularea unui raid amfibiu în regiunea Mării Negre.
Exercițiul SEA BREEZE 25 contribuie la dezvoltarea parteneriatului dintre Statele Unite și România, precum și la consolidarea măsurilor de descurajare pe flancul estic al NATO.
Participarea Forțelor Navale Române confirmă angajamentul constant al României față de securitatea colectivă și de stabilitatea regională.
INTERNAȚIONAL
Parlamentul Finlandei a votat în favoarea retragerii țării din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de „statul agresiv și imperialist numit Rusia”
Published
18 hours agoon
June 19, 2025By
Teodora Ion
Parlamentul Finlandei a votat joi, cu 157 la 18, în favoarea retragerii țării din Convenția de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de amenințarea militară reprezentată de Rusia vecină, informează Reuters.
Parliament of Finland voted on the withdrawal from the Ottawa Treaty in a plenary session on June 19. The vote was 157-18 in favour of the withdrawal.
The next plenary session is on Tuesday, 2 September.
📰 Read more: https://t.co/MxdWCWErmg
— SuomenEduskunta (@SuomenEduskunta) June 19, 2025
Finlanda se alătură altor membri ai Uniunii Europene și ai NATO care se învecinează cu Rusia – Lituania, Letonia, Estonia și Polonia – care au părăsit sau intenționează să părăsească tratatul, pe măsură ce cresc temerile cu privire la vecinul lor mult mai mare.
Președintele Alexander Stubb, responsabil pentru politica externă și de securitate a Finlandei, a apărat măsura.
„Realitatea este că avem ca țară vecină un stat agresiv și imperialist numit Rusia, care nu este membru al Tratatului de la Ottawa și care utilizează fără milă minele terestre”, a declarat el.
Tratatul a fost convenit în 1997, iar de atunci 164 de state l-au semnat, inclusiv toate statele membre ale UE, precum și majoritatea țărilor africane, asiatice și americane.
Cele 33 de state care nu l-au semnat sunt China, India, Iran, Israel, Coreea de Nord, Rusia, Coreea de Sud și SUA, împreună cu mai multe țări arabe, arată Euronews.
Minele antipersonal au fost utilizate pe scară largă în întreaga lume în 2024, potrivit raportului Monitorul minelor antipersonal 2024, publicat de Campania internațională pentru interzicerea minelor antipersonal – Coaliția pentru muniții cu dispersie (ICBL-CMC).
În unele cazuri, armatele naționale sau forțele guvernamentale le-au folosit, cum ar fi Myanmar, care le-a desfășurat cel puțin din 1999, iar Rusia le-a folosit pe scară largă în invazia sa din Ucraina.
Conform Monitorului minelor antipersonal 2024, minele antipersonal au făcut 833 de victime în 2023, cel mai mare număr de victime înregistrat anual din 2011.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă

Dan Motreanu: Grupul PPE respinge orice încercare de centralizare a bugetelor pentru coeziune și agricultură inspirată de PNRR-uri

ICI București este partener academic la programul 1Health Biotech Startup Bootcamp

PE dă undă verde pentru începerea negocierilor interinstituționale privind prima lege a UE pentru bunăstarea câinilor și pisicilor

Sea Breeze 2025: România găzduiește un exercițiu militar condus de Flota a Șasea a SUA pentru a consolida măsurile de descurajare pe flancul estic al NATO

Parlamentul European susține un Pact Industrial Curat care să unească competitivitatea industrială cu acțiunea climatică

Parlamentul European pledează pentru creșterea investițiilor și simplificarea procedurilor de autorizare pentru modernizarea rețelelor electrice europene

Volumul schimburilor comerciale între România și Germania a scăzut cu 6,1% în primul trimestru al acestui an, arată AHK România

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare avans al lucrărilor în construcții în aprilie

Parlamentul Finlandei a votat în favoarea retragerii țării din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de „statul agresiv și imperialist numit Rusia”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania
Trending
- NATO1 week ago
“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an
- ROMÂNIA1 week ago
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
- ROMÂNIA1 week ago
Tranzacție majoră pe piața de curierat din România: Sameday cumpără Cargus, prima companie privată de curierat din România
- ROMÂNIA4 days ago
Ministerul Sănătății, 1.300 de zile de mandat, marcate de reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice
- NATO1 week ago
Regele Spaniei, primul lider extern primit de Nicușor Dan, la grupul de luptă NATO de la Cincu: Prezența militarilor spanioli în România, o dovadă clară a angajamentului față de apărarea colectivă