Parlamentul britanic s-a reunit sâmbătă pentru o şedinţă extraordinară consacrată acordului privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană prima şedinţă organizată într-o sâmbătă după cea consacrată războiului din Malvine, acum 37 de ani. Tot sâmbătă, Camera Comunelor va vota pentru a patra oară asupra acordului privind Brexit, premierul Boris Johnson depunând eforturi consistente pentru a primi undă verde și a putea părăsi UE la 31 octombrie 2019.
Acordul la care au ajuns UE și guvernul premierului Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.
De aceea, în discursul său de sâmbătă dimineața din Camera Comunelor, șeful guvernului britanic a spus că acordul permite ”întregului” Regat Unit să părăsească Uniunea Europeană, păstrând totodată ”legăturile de prietenie și cooperare” cu europenii.
Conștient că nu deține majoritatea în Parlament pentru a aproba acordul, Boris Johnson a spus că ”există un apetit scăzut” în rândul liderilor UE-27 pentru o nouă extindere a termenului de retragere, chiar și ”pentru o singură zi”.
”Să livrăm Brexit-ul”, a îndemnat el parlamentarii, legislativ unde Partidul Conservator nu mai dispune decât de 288 de aleşi, în condiţiile în care are nevoie de o majoritate de 320 de voturi în Camera Comunelor.
Boris Johnson a admis că este obligat de Legea Benn, adoptată la 4 septembrie, să transmită o scrisoare Uniunii Europene prin care să solicite o nouă extindere, până la 31 ianuarie 2020. Cu toate acestea, Johnson a spus că o amânare nu este o idee bună și că ”este timpul să punem capăt acestei feude”.
După ce a precizat că acordul său ”este o înțelegere grozavă”, Johnson a fost contrat de liderul opoziției laburiste, Jeremy Corbyn, care a spus că ”nu poate da guvernului un cec în alb”.
O intervenție a avut și Philip Hammond, fost ministru în guvernele Cameron și May și unul din cei 21 de parlamentari conservatori care s-au răzvrătit împotriva lui Boris Johnson. Acesta a spus că ”înainte de a decide dacă sar în autobuzul premierului, aș vrea să obțin clarificări asupra destinației”, referindu-se la negocierea viitoarelor relații și solicitând un ”rol adeecvat pentru Parlament” în noile tratative.
laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 320 de parlamentari.
În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.
Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.
