Connect with us

INTERNAȚIONAL

Parlamentul britanic, reuniune extraordinară pentru a decide a 4-a oară soarta Brexit-ului. Boris Johnson avertizează: ”Există un apetit scăzut” din partea UE pentru o nouă amânare

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Parlamentul britanic s-a reunit sâmbătă pentru o şedinţă extraordinară consacrată acordului privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană prima şedinţă organizată într-o sâmbătă după cea consacrată războiului din Malvine, acum 37 de ani. Tot sâmbătă, Camera Comunelor va vota pentru a patra oară asupra acordului privind Brexit, premierul Boris Johnson depunând eforturi consistente pentru a primi undă verde și a putea părăsi UE la 31 octombrie 2019.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul premierului Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.


De aceea, în discursul său de sâmbătă dimineața din Camera Comunelor, șeful guvernului britanic a spus că acordul permite ”întregului” Regat Unit să părăsească Uniunea Europeană, păstrând totodată ”legăturile de prietenie și cooperare” cu europenii.

Conștient că nu deține majoritatea în Parlament pentru a aproba acordul, Boris Johnson a spus că ”există un apetit scăzut” în rândul liderilor UE-27 pentru o nouă extindere a termenului de retragere, chiar și ”pentru o singură zi”.

”Să livrăm Brexit-ul”, a îndemnat el parlamentarii, legislativ unde Partidul Conservator nu mai dispune decât de 288 de aleşi, în condiţiile în care are nevoie de o majoritate de 320 de voturi în Camera Comunelor.

Boris Johnson a admis că este obligat de Legea Benn, adoptată la 4 septembrie, să transmită o scrisoare Uniunii Europene prin care să solicite o nouă extindere, până la 31 ianuarie 2020. Cu toate acestea, Johnson a spus că o amânare nu este o idee bună și că ”este timpul să punem capăt acestei feude”.

După ce a precizat că acordul său ”este o înțelegere grozavă”, Johnson a fost contrat de liderul opoziției laburiste, Jeremy Corbyn, care a spus că ”nu poate da guvernului un cec în alb”.

O intervenție a avut și Philip Hammond, fost ministru în guvernele Cameron și May și unul din cei 21 de parlamentari conservatori care s-au răzvrătit împotriva lui Boris Johnson. Acesta a spus că ”înainte de a decide dacă sar în autobuzul premierului, aș vrea să obțin clarificări asupra destinației”, referindu-se la negocierea viitoarelor relații și solicitând un ”rol adeecvat pentru Parlament” în noile tratative.

laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 320 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JAPONIA

Ministrul Apărării Nicolae Ciucă: România și Japonia vor iniția negocierile pentru un acord bilateral în domeniul apărării

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării între România şi Japonia a fost discutată, joi, de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi ambasadorul nipon la Bucureşti, Hitoshi Noda.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cu prilejul întâlnirii, ministrul Ciucă a mulţumit ambasadorului japonez pentru interesul acordat MApN, ”în special în contextul situaţiei de securitate tot mai complicată”.

Totodată, acesta a confirmat participarea unui reprezentant al MApN la primul dialog bilateral, care va avea loc la începutul lunii decembrie, la Tokio, care îşi propune să identifice domeniile de interes comun, care vor constitui baza iniţierii negocierii unui acord bilateral în domeniul apărării.

“Am apreciat de comun acord importanţa menţinerii unui nivel constant al dialogului politico-militar bilateral, având în vedere evoluţiile din mediul internaţional de securitate”, a precizat ministrul, la finalul întrevederii de la sediul MApN.

Discuțiile dintre mininistrul Apărării Naționale și ambasadorul nipon la București au avut loc în contextul în care președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia în luna octombrie, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”.

 

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți lideri NATO, invitați de Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord va găzdui pe 3 decembrie o recepţie pentru liderii statelor NATO la Palatul Buckingham cu prilejul marcării a 70 de ani de la crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, context în care cei 29 de lideri euro-atlantică se vor reuni la Londra.

Potrivit unui comunicat al NATO remis CaleaEuropeană.ro, monarhul britanic va găzdui recepția la Palatul Buckingham, eveniment la care vor participa, între alții preşedintele american Donald Trump şi omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel sau premierul britanic Boris Johnson, cel care va fi liderul gazdă al reuniunii liderilor aliați. România va fi reprezentată, deopotrivă la recepție și la reuniunea liderilor, de președintele Klaus Iohannis.

Aceasta va fi cea de-a patra reuniune a liderilor NATO în care președintele Klaus Iohannis reprezintă România după summit-urile de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018) și reuniunea specială de la Bruxelles (2017), cu prilejul inaugurării noului sediu al Alianței Nord-Atlantice.

Pe de altă parte, acesta nu este primul deniu regal britanic la care președintele Klaus Iohannis participă. Anul trecut, pe 14 noiembrie, șeful statului a fost invitat la Londra de Regina Elisabeta a II-a la aniversarea Prințului Charles, care împlinea 70 de ani.

Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, ce va avea loc la Londra, se va desfășura în perioada 3-4 decembrie. 

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță: ”România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova”

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, s-a întâlnit cu șeful Executivului de la Chișinău, iar cu această ocazie a reiterat sprijinul României, inclusiv financiar, în contextul actual pentru Republica Moldova, se arată în comunicatul oficial al Guvernului de peste Prut.

„România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova, pentru că avem un spațiu comun de limbă, cultură și tradiții care, cu siguranță, constituie un  fundament solid al relațiilor noastre bilaterale”, transmite acesta.

Totodată, oficialii au discutat despre nivelul de implementare a proiectelor comune și perspectivele de fortificare a relațiilor moldo-române pe segmente de interes reciproc.

În debutul întâlnirii, șeful Executivului din Republica Moldova a apreciat înalt dinamica relaţiilor bilaterale, exprimând gratitudine Guvernului român pentru susţinerea constantă  acordată în cadrul multiplelor proiecte de dezvoltare, dar și pentru sprijinul oferit în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

“România mereu ne-a fost alături prin suportul său valoros. Republica Moldova mizează în continuare pe susținerea statului român și vă asigurăm că agenda de reforme a Guvernului este orientată spre a schimba lucrurile în țara noastră în folosul cetățenilor”, a menționat premierul.

Ion Chicu a trecut în revistă prioritățile Guvernului pentru perioada următoare și a vorbit despre ultimele evoluții în implementarea reformei administrației publice. De asemenea, prim-ministrul s-a referit la activitățile Executivului în vederea sporirii implementării proiectelor bilaterale, accentuând că orice reformă necesită a fi comunicată pe larg, pentru a asigura o percepție corectă a acesteia de către cetățeni și a spori  gradul de încredere din partea societății.

De asemenea, ambasadorul român acreditat la Chișinău a mulțumit pentru susținerea acordată de autoritățile Republicii Moldova în contextul organizării alegerilor prezidențiale din România, care la primul tur s-au desfășurat fără impedimente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending