Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European atenționează printr-o rezoluție că nu va accepta un acord cu Regatul Unit cu orice preț: Nu vom accepta un acord de liber schimb fără garanții privind condițiile de concurență echitabile

Published

on

Membrii Parlamentului European își exprimă regretul că, după patru runde de negociere între Uniunea Europeană și Regatul Unit, nu s-au înregistrat progrese reale cu excepția unor pași foarte mici într-un număr limiat de domenii.

Printr-o rezoluție adoptată joi de Legislativul european cu largă majoritate, prin 572 voturi pentru, 34 împotrivă și 91 abțineri, dintr-un total de 697 de voturi, europarlamentarii atenționează Londra că ”toate negocierile sunt indivizibile și că UE nu va accepta un acord <<cu orice preț>>, și în special nu va accepta un acord de liber schimb fără a avea garanții privind condițiile de concurență echitabile și un acord satisfăcător în domeniul pescuitului”.

© captura video/ EbS

În acest context, aceștia au reiterat că Uniunea Europeană își menține poziția fermă ”conform căreia trebuie să se realizeze progrese concrete în paralel în toate domeniile de negociere, inclusiv cu privire la condițiile de concurență echitabile, pescuit, securitate internă și guvernanță, astfel cum se subliniază în Declarația politică și insistă asupra faptului că orice acord privind o nouă relație între UE și Regatul Unit trebuie să fie coerent și adaptat la apropierea geografică a celor două părți și la nivelul ridicat de interconectare a economiilor celor două părți.”

De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare cu privire la amploarea redusă a viitorului parteneriat preconizat de guvernul britanic și la abordarea fragmentată a acestuia față de negocieri numai în domeniile care sunt în interesul Regatului Unit” și au reiterat că ”o astfel de abordare selectivă este inacceptabilă pentru UE”, atrăgând atenția, în același timp, că ”propunerile Regatului Unit nu corespund angajamentelor asumate în temeiul Acordului de retragere și al Declarației politice, cu care Regatul Unit a fost de acord, inclusiv refuzul său de a negocia un acord privind aspectele de securitate și apărare.”

De altfel, europarlamentarii și-au exprimat în acest context sprijinul pentru Comisia Europeană privind ”necesitatea unui proiect de tratat cuprinzător, astfel cum a propus UE de la început, în loc să accepte acorduri separate, astfel cum a propus Regatul Unit.”

În același timp, Parlamentul European a punctat că un viitor acord de asociere încheiat între UE și Regatul Unit trebuie să respecte cu strictețe următoarele principii:

1. o țară terță nu trebuie să beneficieze de aceleași drepturi și avantaje și nu îndeplinește aceleași obligații ca un stat membru al UE sau un membru al Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) sau al Spațiului Economic European (SEE);

2. protecția integrității depline și a bunei funcționări a pieței interne și a uniunii vamale, indivizibilitatea celor patru libertăți; în special, gradul de cooperare în cadrul pilonului economic trebuie să fie conform cu angajamentele asumate pentru a facilita mobilitatea persoanelor, cum ar fi călătoriile fără viză, mobilitatea cercetătorilor, a studenților, a prestatorilor de servicii temporare și a persoanelor care călătoresc în scop de afaceri, precum și cooperarea în domeniul securității sociale; menținerea autonomiei decizionale a UE;

3. garantarea ordinii juridice a UE și a rolului CJUE ca organism suprem responsabil de interpretarea dreptului Uniunii în această privință;

4. respectarea în permanență a principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum sunt definite în special în Declarația universală a drepturilor omului a ONU, în CEDO și protocoalele la aceasta, în Carta socială europeană, în Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și în alte tratate internaționale privind drepturile omului ale ONU și ale Consiliului Europei, precum și respectarea principiului statului de drept;viitoarele relații ar trebui să fie condiționate de angajamentul continuu al Regatului Unit de a respecta cadrul CEDO;

5. condiții de concurență echitabile, inclusiv pentru întreprinderi, care să asigure standarde ridicate în ceea ce privește politicile în domeniul social, al muncii, al protecției mediului și a consumatorilor, al combaterii schimbărilor climatice, precum și al fiscalității, concurenței și al ajutoarelor de stat, inclusiv prin intermediul unui cadru robust și cuprinzător privind concurența și controlul ajutoarelor de stat. Aceste condiții de concurență echitabile trebuie garantate prin mecanisme eficace de soluționare a litigiilor și de punere în aplicare, inclusiv în ceea ce privește capitolul referitor la comerț și dezvoltare durabilă; reamintește, în special, că orice viitor acord ar trebui să fie pe deplin condiționat de respectarea Acordului de la Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (”Acordul de la Paris”);

6. principiul precauției, conform căruia daunele aduse mediului ar trebui remediate cu prioritate la sursă și principiul ”poluatorul plătește”;

7. garantarea acordurilor UE cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, inclusiv a Acordului privind SEE, precum și menținerea echilibrului general al acestor relații;

8. protejarea stabilității financiare a UE și respectarea regimului și standardelor sale de reglementare și de supraveghere, precum și aplicarea lor;

9. un echilibru just între drepturi și obligații, inclusiv, dacă este cazul, contribuții financiare proporționale;

10. să asigure un rezultat corect și echitabil pentru toate statele membre și în interesul cetățenilor noștri.

Este important să fim pregătiți pe deplin pentru retragerea Regatului Unit din piața internă și din uniunea vamală la sfârșitul perioadei de tranziție, indiferent de rezultatul negocierilor. În cazul în care nu se ajunge la un acord, consecințele vor fi și mai semnificative. Cu toate acestea, UE este pregătită pentru oricare dintre scenarii”, au mai punctat eurodeputații în document.

Într-o notă similară, dovadă a convergenței obiectivelor celor trei instituții privind aceste negocieri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri în intervenția sa în Parlamentul European, reunit la Bruxelles, că Uniunea Europeană va depune toate eforturile necesare pentru a obține un acord cu Regatul Unit până la finalul anului, dar nu va face concesii cu privire la principiile sale fundamentale pentru a obține acest lucru, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”Suntem pregătiți să fim creativi pentru a găsi un consens. Nu suntem în schimb dispuși să punem sub semnul întrebării principiile și integritatea Uniunii, deoarece este obligația noastră să apărăm interesele cetățenilor europeni. Ar trebui să fie în interes comun, atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Regatul Unit, să avansăm împreună către cele mai înalte standarde. Suntem la jumătatea calendarului de negociere, având încă cinci luni de discuții, dar, cu siguranță, nu suntem la jumătatea lucrărilor în vederea obținerii unui acord. Vom face tot ce ne stă în putere pentru a obține un acord”, a atras atenția von der Leyen.

În contextul în care cele patru runde de negocieri nu au avut un rezultat pozitiv, Regatul Unit și Uniunea Europeană au convenit luni, în cadrul unei videoconferințe, că este nevoie de un nou impuls în discuțiile privind relația post-Brexit dintre cele două părți, sprijinind astfel planurile de intensificare a negocierilor care întâmpină dificultăți și care au nevoie de efort intens ”pentru a stabili o relație”.

Potrivit declarației comune a premierului britanic Boris Johnson, președintelui Consiliului European, Charles Michel, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintelui Parlamentului European, David Sassoli, ”părțile au convenit cu toate acestea că este nevoie de un nou impuls. Acestea sprijină planurile convenite de negociatori în vederea intensificării discuțiilor din iulie și crearea celor mai favorabile condiții pentru încheierea și ratificarea unui acord înainte de sfârșitul anului 2020”, care să fie în interesul cetățenilor ambelor părți.  

Cele două părți au convenit așadar ca ritmul negocierilor să se intensifice, cu runde de negocieri săptămânale în lunile iulie, august și septembrie, fiind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus. 

Pentru a evita o relație comercială sub umbrela regulilor Organziației Mondiale a Comerțului, cele două părți au la dispoziție mai puțin de patru luni, mai precis 204 zile, până la finalul lunii octombrie, pentru obținerea unui acord care trebuie ulterior ratificat până la finalul anului, când se încheie perioada de tranziție post-Brexit. 

Rezoluția adoptată de Parlamentul European poate fi consultată AICI

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

S&D

Explozii la Beirut: Socialiștii europeni salută sprijinul UE pentru Liban și afirmă solidaritatea cu poporul libanez

Published

on

© PES/Flickr

Partidul Socialiștilor Europeni își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor, cu poporul libanez și cu autoritățile din Liban, după ce explozia oribilă din Beirut a curmat mai mult de 100 de vieți, a rănit mii de oamenii și a lăsat sute de mii de persoane fără adăpost, informează un comunicat al PES.

De asemenea, PES salută răspunsul rapid din partea Uniunii Europene prin activarea mecanismelor sale de urgență.

“Această țară mică merită sprijin mare în momentele atât de dificile. Uniunea Europeană ar trebui să continue să ajute Libanul prin înțelegerea rapidă a nevoilor și prin acordarea de asistență vitală cetățenilor din Beirut și autorităților libaneze. PES apreciază reacția la timp a Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, care la doar câteva ore după explozie a început să mobilizeze resursele Uniunii pentru a oferi sprijin Libanului”, a declarat Serghei Stanishev, președintele PES.

De asemenea, PES salută eforturile lucrătorilor medicali și din domeniul serviciilor de urgență și de salvare, dar și pe cele ale organizațiilor internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și Crucea Roșie.

Socialiștii și democrații europeni speră că investigarea acestui eveniment tragic îi va aduce în fața justiției pe cei responsabili.

“Libanul a fost lovit de criza COVID, oferind adăpost aproape unui milion de refugiați. Acum, această explozie oribilă adaugă și mai multă presiune asupra autorităților locale din domeniul sănătății. Un sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene și a organizațiilor internaționale este vital”, a completat Stanishev.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending