Președinta Comisiei Ursula von der Leyen va fi supusă unui vot de neîncredere în Parlamentul European joi, au declarat șase oficiali pentru Politico Europe.
Această nouă provocare la adresa președintei Comisiei Europene, într-un prim an marcat de tensiuni din cel de-al doilea său mandat, o va obliga pe von der Leyen să participe luni la o dezbatere în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde va fi discutată conducerea sa, urmată de votul propriu-zis trei zile mai târziu.
Este pentru a treia oară în ultimii 20 de ani când șeful Comisiei Europene se confruntă cu o astfel de inițiativă, fostul președinte al CE Jose Manuel Barroso supraviețuind unui vot de neîncredere în 2005, iar Jean-Claude Juncker unui astfel de vot în 2014, la scurt timp de la preluarea mandatului. Singura dată când o astfel de moțiune de cenzură a avut relativ succes a fost în 1999, când Comisia condusă de luxemburghezul Jacques Santer a demisionat în bloc înainte ca procedura să ajungă la vot în plenul Parlamentului European.
Jacques Santer și întreaga sa Comisie Europeană au demisionat la 15 martie 1999, în urma publicării unui raport care detalia acuzațiile de fraudă, gestionare defectuoasă și nepotism din cadrul Comisiei. Raportul, elaborat de un comitet de experți independenți, a determinat un vot de neîncredere din partea Parlamentului European. Deși raportul se concentra pe anumiți comisari, lipsa puterii de a demite comisari individuali a condus la demisia colectivă a întregului colegiu.
Potrivit Politico Europe, în acest moment, votul are în principal un caracter simbolic — majoritatea grupurilor politice au indicat deja că vor vota împotriva moțiunii de cenzură — dar demersul reflectă nemulțumirea tot mai mare față de von der Leyen, după o serie de decizii controversate și scandaluri care au zguduit Bruxelles-ul.
Dacă moțiunea de cenzură ar trece, ar duce la demisia întregii Comisii și ar declanșa un proces complex de numire a 27 de noi comisari europeni.
Tulburări politice
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat programarea dezbaterii în fața liderilor grupurilor politice miercuri seara.
Dezbaterea a fost stabilită pentru luni, când Ursula von der Leyen va fi prezentă. Ulterior, va avea loc o discuție în care liderii grupurilor politice își vor exprima punctele de vedere.
Eurodeputatul român de dreapta Gheorghe Piperea a depus moțiunea de cenzură după ce a strâns suficiente semnături săptămâna trecută, exprimându-și indignarea față de mesajele secrete din 2021 dintre von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al gigantului farmaceutic Pfizer. Acestea vizau negocieri privind livrarea de vaccinuri către Europa în plină criză a pandemiei de coronavirus.
Deși unii membri ai Partidului Popular European, formațiunea lui von der Leyen, precum și ai grupului conservator ECR, și-au retras sprijinul față de moțiune în urma presiunilor interne, aceasta a reușit totuși să adune cele 72 de semnături necesare pentru a fi dezbătută.
În ciuda tensiunilor politice recente — socialiștii și liberalii au acuzat-o pe von der Leyen că s-a apropiat de extrema dreaptă pentru a slăbi politicile verzi — majoritatea centristă din Parlamentul European, care i-a susținut inițial candidatura, nu pare dispusă să sprijine demersul de înlăturare a acesteia.
