Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat joi că inegalitatea de gen este ”stupidă” și un motiv de rușine la nivel mondial, luându-și angajamentul să pună presiune pe guverne pentru ca acestea să pună capăt legilor discriminării, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui discurs susținut înaintea reuniunii anuale a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor care va avea loc luna viitoare la New York, Guterres a atras atenţia că situaţia drepturilor femeilor este groaznică şi a spus că va încerca să pună capăt ”gândirii masculine implicite” în interiorul Naţiunilor Unite.

”La fel cum sclavia şi colonialismul au fost o pată asupra secolelor trecute, inegalitatea de gen ar trebui să ne ruşineze pe toţi în secolul al XXI-lea. Deoarece nu este doar inacceptabilă, ci şi stupidă”, a spus Guterres într-un discurs la The New School din New York.

Gender inequality is fundamentally a question of power.

I’m speaking at @thenewschool about how we can transform our world by achieving gender equality and ending discrimination against women & girls. https://t.co/iSK14y2sZz

— António Guterres (@antonioguterres) February 27, 2020

Acesta a atras atenția că în 34 de țări violul în cadrul căsătoriei este în continuare considerat legal, în contextul în care protecția legală împotriva violului și violenței domestice este diluată sau diminuată.

Terminologia pentru promovarea sănătăţii sexuale şi reproductive a femeilor este agreată de mult timp la nivel internaţional, inclusiv în rezoluţii adoptate de Consiliul de Securitate în 2009 şi 2013 şi în alte rezoluţii adoptate anual de către Adunarea Generală a ONU. 

Totuşi, Statele Unite, sub preşedinţia lui Trump, fac eforturi pentru a elimina astfel de prevederi din noile rezoluţii ale ONU.

Administraţia Trump a tăiat deja finanţarea în 2017 pentru Fondul ONU pentru Populaţie deoarece consideră că este legat de un program privind avorturile, însă ONU a precizat că este o percepţie inexactă.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au continuat vineri schimbul de opinii cu privire la evoluțiile din Siria, cu prilejul unui apel telefonic la inițiativa părții turce, potrivit unui comunicat al Kremlinului, citat de Agerpres. 

Cei doi lideri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea tensiunii din Idlib, care a dus la numeroase victime, inclusiv în rândul personalului militar turc.

Ankara a suferit joi pierderi grele, după săptămâni de tensiuni în creştere la Idlib între forţele turce şi cele ale regimului sirian, care s-au înfruntat de mai multe ori de la începutul lunii. Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

După moartea soldaţilor turci, Rusia, aliată a regimului sirian, a acuzat vineri trupele Ankarei că s-au aflat printre „unităţile combatante ale grupărilor teroriste”.

Forțele guvernamentale, susținute de Rusia, au încercat să recâștige Idlib de sub controlul grupărilor jihadiste și al facțiunilor rebele susținute de armata turcă staționată în zonă.

Atacul aerian a avut loc după ce opoziția a preluat orașul cheie Saraqeb, la nord-est de Balyun. Idlib este ultima provincie siriană care a rămas în mâinile opoziției, informează BBC.

Turcia, care susține opoziția, a declarat că a lovit, la rândul său 200 de ținte guvernamentale ca răspuns, „neutralizând” 309 de soldați.

În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, soldații turci fuseseră uciși într-un „bombardament” în timp ce operau alături de „teroriști” în zona Balyun, unde se aflau luptători din alianța Hayat Tahrir al-Sham (fostul Al-Nusra) care atacau forțele guvernamentale siriene.

În schimb, Rusia a declarat că a fost în contact permanent cu Turcia pentru a se asigura că trupele turce nu sunt vizate în Idlib și că nu a existat nicio informare asupra prezenței militarilor turci în Balyun. Cu toate acestea, ministrul turc al apărării a insistat că rușii au fost informați despre locațiile trupelor turcești, susținând că niciun grup armat nu se afla în apropierea soldaților care au fost atacați.

În acest sens, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat despre punerea în aplicare a acordurilor ruso-turce încheiate în 2018 și 2019, al căror scop prioritar a fost combaterea grupărilor teroriste internaționale.

De asemenea, ambele părți au subliniat cât de importantă este îmbunătățirea eficacității coordonării dintre ministerele apărării din Rusia și Turcia.

În cele din urmă, cei doi au reafirmat că este necesară adoptarea de măsuri suplimentare pentru a normaliza situația din nord-vestul Siriei. Astfel, Putin și Erdogan au fost de acord să intensifice consultările între agențiile corespunzătoare și să examineze posibilitatea de a organiza curând o reuniune la cel mai înalt nivel.

Amintim că în paralel cu apelul telefonic inițiat de Ankara către Kremlin, pe fondul acestei situații, Consilul Nord-Atlantic se va reuni astăzi, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

50 de foști miniștri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel către liderii Uniunii Europene printr-o scrisoare comună, cărora le solicită respingerea planului propus de Casa Albă pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, anunțat de președintele american Donald Trump la finalul lunii ianuarie.

Printre semnatari se numără francezii Dominique de Villepin şi Hubert Védrine, germanii Sigmar Gabriel şi Hans-Gert Pöttering, austriaca Benita Ferrero-Waldner, britanicul Chris Patten, luxembourgezul Jacques Santer, italianul Massimo d’Alena și spaniolul Javier Sonala, care a ocupat postul de secretar general al NATO în perioada 1995-1999 și cel de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate între 1999 și 2009.

Potrivit documentului publicat de The Guardian, semnatarii semnalează că acest ”plan de la pace la prosperitate” pentru Orientul Mijlociu amenință drepturile palestinienilor și viitorul democrației israeliene și ”contrazice parametrii conveniți la nivel internațional pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu, rezoluții relevante ale Națiunilor Unite, inclusiv rezoluția 2334 a Consiliului de Securitate al ONU și principiile fundamentale ale dreptului internațional”.

Drept argument, aceștia au avertizat că planul ”permite anexarea unor părți importante și vitale ale teritoriului palestinian ocupat. El legitimează şi încurajează activităţile ilegale israeliene. Acesta recunoaște doar revendicările unei singure părți privind Ierusalimul și nu oferă nicio soluție echitabilă cu privire la chestiunea refugiaților palestinieni. Planul proiectează un viitor <<stat>> palestinian fără control și suveranitate într-un teritoriu fragmentat. Harta care figurează în plan propune enclave palestiniene sub control militar israelian permanent”.

”<<De la pace la prosperitate>> nu este o foaie de parcurs pentru o soluție viabilă a două state, nici pentru vreo altă soluție legitimă pentru acest conflict. Planul prevede o formalizare a realității actuale în teritorul palestinian ocupat, în care două popoare trăiesc umăr la umăr, dar fără drepturi egale. Un astfel de rezulat prezintă caracteristici similare cu cele ale apartheidului” mai precizează cei 50 de semnatari în documentul amintit mai sus.

Președintele american Donald Trump a propus la 28 ianuarie ”o soluție realistă cu două state” pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care condiționează totuși nașterea unui stat palestinian de ”respingerea clară a terorismului” și precizează că Ierusalimul va rămâne ”capitala indivizibilă a Israelului”, acordând partenerului strategic numeroase garanții, printre care și suveranitate asupra Văii Iordanului.

Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a respins la începutul lunii februarie planul de pace avansat de Washington, spunând că se îndepărtează de parametri conveniți la nivel internațional privind rezolvarea pașnică a conflictului israeliano-palestinian.

”Uniunea Europeană este pe deplin angajată în parteneriatul transatlantic și evaluează toate eforturile pentru a ajuta la găsirea unei rezoluții pașnice a conflictului israeliano-palestinian. UE își reiterează angajamentul față de o soluție negociată între cele două state, bazată pe liniile directoare din 1967, cu schimburi de teritoriu echivalente, așa cum se poate conveni între părți, între statul Israel și un stat independent, democratic, contigu, suveran și viabil al Palestinei, care să trăiască cot la cot în pace, securitate și recunoaștere reciprocă – așa cum specifică concluziile Consiliului din iulie 2014”, a transmis Înaltul Reprezentant.

În plus, la 14 februarie, acesta a anunțat că intenționează să elaboreze o inițiativă europeană pentru facilitarea procesului de pace între Israel și Palestina și a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să renunțe la planurile de extindere în Ierusalimul de Est, calificând construirea de noi locuințe de către Israel în această zonă drept ”profund dăunătoare pentru o soluție cu două state”.

Planul de pace pentru Orientul Mijlociu a fost criticat și de Papa Francisc, care a atras atenția asupra ”soluțiilor inechitabile” la conflictul israeliano-palestinian, spunând că acestea nu vor fi decât un preludiu pentru noi crize.