Connect with us

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni consideră că ajutorul de stat acordat companiilor afectate de criza COVID-19 trebuie să implice și obligații pentru acestea: Trebuie să învățăm din greșelile trecutului

Published

on

Partidul Socialiștilor Europeni cere guvernelor să-și intensifice sprijinul pentru industrie și comerț pentru a relansa economia, în contextul în care consecințele pandemiei de COVID-19 sunt resimițite de companii din toate sectoarele economice.

Într-un mesaj pe Facebook, PES consideră că este nevoie ”să învățăm din greșelile trecutului”. ”De data aceasta, ajutorul public acordat companiilor afectate de criză trebuie să vină cu obligații: companiile trebuie să se angajeze să mențină nivelul angajărilor prin interzicerea concedierilor și garantarea drepturilor și condițiilor de muncă decente, companiile trebuie să se asigure că ajutorul de stat este folosit pentru redresare, și nu pentru plata dividendelor și bonusurilor, companiile întregistrate în paradisuri fiscale nu ar trebui sprijinite financiar”, a explicat PES în mesajul mai sus amintit.

”Când injectăm bani publici în economie, trebuie să ne asigurăm că acest lucru contribuie la binele public: societăți mai corecte, mai echitabile și mai durabile”, a conchis Partidul Socialiștilor Europeni.

La data de 19 martie, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19.

Această măsură venea în completarea numeroaselor alte măsuri de sprijin pe care statele membre le pot utiliza în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat.

Cadrul temporar permite statelor membre să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidități suficiente astfel încât să mențină continuarea activității economice atât în timpul pandemiei de coornavirus, cât și după încheierea acesteia.

Acesta prevede cinci tipuri de ajutoare:

1. granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800.000 de euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;

2. garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie de ele;

3. împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții;

4. garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor în sine, și oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenței dintre bănci este minimă;

5. asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Având în vedere dimensiunea limitată a bugetului UE, principalul răspuns provine din bugetele naționale ale statelor membre. Cadrul temporar contribuie la direcționarea sprijinului către economie, limitând totodată consecințele negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

S&D

Socialiștii europeni cer Uniunii Europene să protejeze dreptul migranților care solicită azil: Și ei sunt victime ale pandemiei

Published

on

© PES/Facebook

În fața unei crize globale, sanitare, umane și economice fără precedent, socialiștii europeni solicită Uniunii Europene să rămână solidară și să pună pe primul loc drepturile omului pentru a-i proteja pe refugiați și solicitanții de azil, se arată în comunicatul PES.

În cadrul unei întâlniri în format videoconferință, eurodeputați, reprezentanți de partide PES au discutat cu comisarul european pentru afaceri interne despre protejarea și sprijinirea celor vulnerabili.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că nu există „noi” și „ei”, migranții însemnă „noi”. Sunt lucrători esențiali și lucrători voluntari și, de asemenea, victime ale pandemiei. Covid sau nu, dreptul de a solicita azil trebuie protejat.“

În ultima sesiune plenară, Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul Victor Negrescu, numit membru în echipa responsabilă de taxe a social-democraților din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost numit membru în echipa social-democraților din Parlamentul European responsabilă de taxe, dar și membru supleant în noua comisie creată la nivelul Parlamentului European pentru chestiuni fiscale.

”Combaterea evaziunii fiscale, creșterea capacității în colectarea taxelor, taxarea profiturilor acolo unde se înregistrează sau coordonarea europeană pentru a evita dumpingul fiscal sunt doar câteva din ideile cu care pornim la drum pentru justiție fiscală”, transmite Victor Negrescu într-un mesaj pe pagina oficială de Facebook.

De asemenea, europarlamentarul român menționează că în raportul realizat de grupul social-democraților din Parlamentul European se arată că Europa pierde anual 825 de miliarde de euro din această cauză, adică 1,8 tone de bancnote de 500 de euro sau 300 de km de bancnote de 500 de euro.

”Doar prin astfel de mecanisme putem reduce concurența neloială practicată de anumite guverne privind taxarea și putem să asigurăm României accesul la resurse suplimentare, inclusiv la nivel european”, a mai adăugat acesta.

Potrivit eurodeputatului, taxarea nu trebuie să fie o pedeapsă: ”Ea trebuie să fie un mecanism de echilibrare a sistemului și trebuie să aducă bunului plătitor dovada utilizării taxelor într-o manieră corespunzătoare. De aceea, prin proiectul pilot inițiat în mandatul trecut ”TaxBuilds” sau ”TaxEdu”, dar și alte inițiative similare am insistat și voi insista în continuare pentru necesitatea educației fiscale.”

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending