Liderii marilor puteri din G7, inclusiv președintele SUA, Donald Trump, și-au reafirmat „sprijinul neclintit pentru Ucraina” într-o declarație comună publicată la împlinirea a patru ani de la invazia ilegală și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.
„Ne exprimăm sprijinul continuu pentru eforturile președintelui Trump de a atinge aceste obiective prin inițierea unui proces de pace și aducerea părților la discuții directe. Europa are un rol principal de jucat în acest proces, alături de alți parteneri”, au declarat în comunicat liderii Statelor Unite, Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Canadei și Japoniei.
Este prima declarație comună a liderilor G7 privind Ucraina de la revenirea lui Trump la Casa Albă, în urmă cu un an, a menționat Franța, care deține în acest an președinția G7, potrivit The Guardian.
În același timp, declarația G7 arată că marile puteri democratice susțin angajamentele asumate în cadrul Coaliției de Voință de a oferi Ucrainei garanții de securitate solide și credibile.
„Recunoaștem că doar Ucraina și Rusia, lucrând împreună în cadrul unor negocieri de bună-credință, pot ajunge la un acord de pace”, mai arată declarația citată.
Declarația G7 a fost adoptată înainte de o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina, care s-a desfășurat la Kyiv și cu participare online. Sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei, energia și reziliența, sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și negocieri și garanții de securitate au fost principalele teme ale reuniunii.
Reuniunea a fost co-prezidată în format online de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer.
La reuniunea de la Kyiv au participat personal președintele Finlandei, Alexander Stubb, președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir, prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Radosław Sikorski, ministrul afacerilor externe al Marii Britanii, Yvette Cooper, ministrul afacerilor externe al Spaniei, José Manuel Albares, și ministrul apărării naționale al Lituaniei, Robertas Kaunas. La reuniune au participat, de asemenea, în format online, președinții Ciprului și României, cancelarul federal al Austriei, prim-miniștrii Belgiei, Bulgariei (interimar), Greciei, Irlandei, Spaniei, Italiei, Canadei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Noii Zeelande, Poloniei, Portugaliei, Sloveniei, Republicii Cehe și Muntenegrului, secretarul general al NATO, vicepreședinta Comisiei Europene, vicepreședintele Turciei, viceprim-ministrul Australiei, ministrul apărării al Albaniei și consilierul-șef al Cabinetului de Miniștri al Japoniei.
În seara zilei de 24 februarie, dar trecut de miezul nopții în Europa, va susține și președintele american Donald Trump primul său discurs anual privind Starea Uniunii din cel de-al doilea mandat de președinte. Revenirea sa la Casa Albă, relațiile tensionat-cordiale cu Zelenski și cu liderii europeni și dialogul reluat cu președintele rus Vladimir Putin, au alimentat perspectiva unei eventuale negocieri rapide cu Rusia, însă Moscova nu s-a arătat dispusă la concesii. Ucraina și Europa cer o pace justă și durabilă, iar aliații europeni au format o Coaliție de Voință pentru Ucraina condusă de Franța și Marea Britanie pentru a garanta că un nou război nu va mai avea loc pe sol european.
Reuniți la începutul lunii ianuarie la Paris, membrii Coaliției de Voință, alături de Ucraina și Statele Unite, marcat de participarea în premieră a SUA la o reuniune a Coaliției, au convenit într-o declarație comună asupra a cinci elemente-cheie pentru viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei: implicarea Statelor Unite într-un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, sprijinul pe termen lung pentru Forțele Armate ale Ucrainei, crearea unei forțe multinaționale pentru Ucraina, asumarea unor angajamente obligatorii de intervenție în cazul unui viitor atac al Rusiei și aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Kievul.
