Connect with us

S&D

PES condamnă rasismul și ”este alături de familia lui Floyd și de comunitatea afro-americană”: Rasismul reprezintă un eșec al umanității. Rasismul instituționalizat este un eșec al societății

Published

on

Partidul Socialiștilor Europeni condamnă discriminarea rasială și violențele din Statele Unite și își exprimă solidaritatea și sprijinul față de cei care militează pașnic pentru a pune capăt rasismului.

”PES este alături de familia lui Floyd și comunitatea afro-americană și de toți militanții anti-rasism. (…) Transmitem sincere condoleanțe familiei și celor dragi”, a precizat PES într-un comunicat dat publicității în ziua în care George Floyd, bărbatul afro-american a cărui moarte a declașat proteste de amploare în SUA, dar și în alte țări din Europa și Asia, a fost condus pe ultimul drum.

”Ultimele cuvinte ale lui George Floyd, Eric Garner, Manuel Ellis și ale multor altor victime <<Nu pot respira>> au ajuns să încapsuleze rasismul împotriva afro-americanilor și a altora din întreaga lume: reducerea la tăcere a unei voci, privarea dreptului fundamental la viață. PES aude aceste cuvinte. Nu vom rămâne imparțiali în fața nedreptății”, mai este precizat în comunicat.

Președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev, a precizat că astăzi ”nu pot respira” se aude în întreaga lume ca un apel la demnitatea umană. ”Pentru prea mult timp, afro-americanii s-au confruntat cu inegalitatea și injustiția. Dar nu trebuie să pretindem că rasismul reprezintă o problemă doar în Statele Unite. Rasismul ucide și acest continent. Europa trebuie să se aplece asupra valorilor pe care Uniunea Europeană a fost ridicată – egalitatea, comunitate și respectarea drepturilor omului. Rasismul reprezintă un eșec al umanității. Rasismul instituționalizat este un eșec al societății. Această disciminare nu trebuie să se regăsească într-o societate progresivă. Utilizarea execisvă a forței împotriva minorităților trebuie condamnată cu fermitate. Nimeni nu este mai presus de lege, indiferent de culoare, gen sau profesie”, a spus Stașniev.

În încheiere, PES a transmis că ”socialiștii, social-democrații și democrații nu vor rămâne tăcuți în fața nedrepătății. Rămânem vigilenți și vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că discriminarea și actele de violență nu se mai repetă. Uciderea lui George Floyd trebuie să determine acțiuni concrete pentru a aduce egalitatea în Statele Unite, Europa și oriunde în lume”, mai este menționat în sursa mai sus amintită.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

S&D

Explozii la Beirut: Socialiștii europeni salută sprijinul UE pentru Liban și afirmă solidaritatea cu poporul libanez

Published

on

© PES/Flickr

Partidul Socialiștilor Europeni își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor, cu poporul libanez și cu autoritățile din Liban, după ce explozia oribilă din Beirut a curmat mai mult de 100 de vieți, a rănit mii de oamenii și a lăsat sute de mii de persoane fără adăpost, informează un comunicat al PES.

De asemenea, PES salută răspunsul rapid din partea Uniunii Europene prin activarea mecanismelor sale de urgență.

“Această țară mică merită sprijin mare în momentele atât de dificile. Uniunea Europeană ar trebui să continue să ajute Libanul prin înțelegerea rapidă a nevoilor și prin acordarea de asistență vitală cetățenilor din Beirut și autorităților libaneze. PES apreciază reacția la timp a Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, care la doar câteva ore după explozie a început să mobilizeze resursele Uniunii pentru a oferi sprijin Libanului”, a declarat Serghei Stanishev, președintele PES.

De asemenea, PES salută eforturile lucrătorilor medicali și din domeniul serviciilor de urgență și de salvare, dar și pe cele ale organizațiilor internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și Crucea Roșie.

Socialiștii și democrații europeni speră că investigarea acestui eveniment tragic îi va aduce în fața justiției pe cei responsabili.

“Libanul a fost lovit de criza COVID, oferind adăpost aproape unui milion de refugiați. Acum, această explozie oribilă adaugă și mai multă presiune asupra autorităților locale din domeniul sănătății. Un sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene și a organizațiilor internaționale este vital”, a completat Stanishev.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Victor Negrescu: România poate adera în acest an la Spațiul Schengen. Dacă vreun stat membru se opune soluția va fi să apelăm la CJUE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România are oportunitatea de a adera în acest an la Spațiul Schengen, iar dacă vreun stat membru se opune soluția va fi să apelăm la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu pentru CaleaEuropeană.ro.

“Aderarea României la Schengen trebuie să devină o prioritate națională. Recent, Parlamentul European a aprobat o nouă rezoluție pentru a sprijini aderarea țării noastre la Schengen ceea ce crează contextul pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit”, a afirmat eurodeputatul într-o postare pe Facebook.

De asemenea, Negrescu a prezentat eforturile depuse atât în calitate de europarlamentar, cât și de ministru delegat pentru afaceri europene în ce privește aderarea României la Spațiul Schengen.

“Am susținut mereu activ aderarea României la Schengen, prin campania #RomâniaCereSchengen am adunat 50.000 de semnături am scris fiecărui guvern european, am avut întâlniri cu partenerii olandezi, am introdus subiectul Schengen în toate discuțiile europene, inclusiv cu Franța și Germania și am redemarat după mulți ani de blocaj activitatea echipei de lucru care trebuia să se ocupe de acest obiectiv. În timpul mandatului meu de ministru România a aderat la ultimul mecanism de securitate al Schengen, respectând de facto toate obligațiile. Cred însă că este timpul să fim mai curajoși în a ne apăra interesul. De zeci de ori am retras votul deși cu siguranță, în absența unor argumente serioase, CJUE ne-ar da dreptate. Este timpul să trecem peste orgolii, să acționăm împreună pentru realizarea acestui obiectiv care în actual context poate fi mai ușor de atins”, a spus el.

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending