UPDATE: Președintele Comisiei Europene a prezentat miercuri în Parlamentul European un document ce cuprinde opțiunile UE după ce Marea Britanie va declanșa procedura de ieșire din blocul comunitar.
Prin crearea a cinci ”modalităţi concrete spre unitate” sau a unor ”direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state”, Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opţiuni de luat în considerare pentru viitorul Uniunii. Carta albă privind viitorul Europei poate fi consultată aici.
Calea Europeană a transmis în format LIVE VIDEO (pe pagina de Facebook) și TEXT declarațiile președintelui Comisiei Europene, începând cu ora 16:00.
Principalele declarații ale lui Jean Claude Juncker:
– Peste 60 de ani de acum încolo, ce vor spune copiii noștri despre realizările naostre? Îmi doresc să fie mândri de noi, acum este momentul să fie vizionari.
– În fiecare zi, lumea din jurul nostru se schimbă, iar schimbările vin rapid: globalizare, migrație, terorism.
-Europa nu trebuie să fie obosită și să rămână alertă. Dacă ne dorim să inspirăm altora curaj, trebuie să fim și noi curajoși. Viitorul UE nu trebuie să fie prins în capcane politice.
-Oricât de dureros va fi Brexit, trebuie să facem pași înainte, trebuie să continuăm.
-Unde se îndreaptă Europa celor 27 de state membre? Nu este niciun motiv mai bun decât acesta să purtăm dezbateri privind încotro de îndreptăm.
-Summit după summit promitem că vom reduce șomajul în rândul tinerilor, dar este ceva ce Europa nu poate realiza singură: nu putem realiza măsuri dacă la nivel național nu se iau suficiente măsuri.
-Statele membre trebuie să recunoască faptul că UE nu este responsabilă pentru tot.
-Punctul de plecare pentru ”carta albă” este faptul că trebuie să fim clari în privința a ce Europa poate face și ce nu poate face.
-Abordarea mai multă sau mai puțină Europă este greșită. În Carta Albă prevedem cinci scenarii pentru UE 27, dar pot fi mai multe posibilități.
-Primul scenariu: continuitate, menținerea cursului actual
-Sperăm să obținem încrederea cetățenilor din nou.
-Comisia Europeană este acuzată adesea de reglementare excesivă (…) dar ar fi bine dacă am înceta criticile excesive privind Comisia Europeană și UE.
-Am putea urmări și calea opusă: limitarea la piața internă, dacă statele membre nu se pot hotărî asupra unei poziții comune și doresc reducerea CE la un simplu administrator al unei piețe unice.
-Europa înseamnă mai mult decât piață, bunuri și bani.
-A treia opțiune: Toate statele UE trebuie să facă progrese în același timp?
-Ar trebui ca pentru cei care pot să facă progrese în anumite domenii să facă acest lucru.
-A patra posibilitate: UE 27 ar cădea de acord să facă mai multe, dar mai eficient, în concordanță cu ce își doresc cetățenii în domenii precum scandalurile Dieselgate, în prvința terorismului, schimb de informații între state, o valoarea adăugată pentru securitatea noastră.
–Scenariul 5: mai multe de făcut, împreună.
-În acest caz, contribuții independente ale statelor membre ar trebui făcute
-Aceste planuri sunt, teoretic, posibile.
Nu o să vă spun care este preferatul meu, deși resping ideea a doua, aceea că UE este limitată la o piață unică. Nu o să vă spun pentru că aeastă decizie nu va fi luată de Comisia Europeană, va fi decizia parlamentelor naționale, a guvernelor, a cetățenilor.
-Comisia nu va ”dicta”, ci va asculta.
-Eu nu sunt un dictator, îmi place să spun lucrurile direct, așa cum le văd.
-Avem nevoie de o dezbatere onestă privind viitorul UE și ce așteaptă cetățenii de la UE.
-Cetățenii ne vor spune ce așteptări au, îndoielile, speranțele, dar și întrebările lor. Și e de datoria noastră să le răspundem.
-Vă îndemn să citiți carta albă și argumentele pro și contra pentru fiecare scenariu.
-În ce privește apărarea, este clar că statele UE vor trebui să crească bugetele militare, dar stabilitate nu ține doar de mărimea bugetelor de apărare ci și de mărimea bugetului de dezvoltare, a luptei împotriva schimbărilor climatice.
-UE trebuie să își continue angajamentele precum COP21 și este nevoie să îi ajutăm pe cei care rămân în spate să ne ajungă din urmă.
-Democrația europeană: trebuie să ne asigurăm că rămâne credibilă.
-Nu voi candida pentru un nou mandat, așa cum v-am spus, dar nu înseamnă că mă retrag.
-Hai să avem curajul, răbdarea și determinarea pentru călătorii lungi și ambiții mărețe.
-Europa este o ambiție curajoasă, cu o calătorie lungă în fața noastră.
-Orice alegere vom face, destinul UE 27 este în mâinile noastre.
—
Președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker le va prezenta liderilor statelor membre o ”listă de opțiuni” pentru asigurarea unității europene în contextul în care Comisia Europeană urmează să publice o ”Cartă albă” înaintea summitului programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE, informează Reuters.
Președintele executivului european va avea marți o întâlnire cu toti comisarii, însă un purtător de cuvânt a declarat luni că nu se știe momentan cand va fi publicat documentul. Juncker va prezenta miercuri în Parlamentul European acest document ce va cuprinde opțiunile UE după ce Marea Britanie va declanșa procedura de ieșire din blocul comunitar, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Executivului UE, Margaritis Schinas, citat de Reuters.
Prin crearea a patru-cinci ”modalităţi concrete spre unitate” sau a unor ”direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state”, Jean-Claude Juncker vrea să ofere Uniunii Europene post-Brexit opţiuni de luat în considerare pentru viitorul Uniunii, transmit oficiali europeni, potrivit sursei citate. Însă o astfel de catalogare a țărilor, bazată pe gradul lor de integrare va duce la o dezintegrare a UE, avertizează oficialii, potrivit aceleiași surse.
Juncker ar vrea să primească răspunsuri până la toamnă, când se va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri importante.
Jean-Claude Juncker a evocat recent ideea unei Europe cu mai multe viteze și cu diferite grade de integrare, prezentând-o sub forma unor “orbite” diferite pentru ţările membre UE. ”Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziţiona cei cărora nu le place să împărtăşească toate ambiţiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia şi alte ţări”, a declarat Juncker joia trecută.
Citiți și: Jean-Claude Juncker ar putea renunța la președinția Comisiei Europene în luna martie
Liderul Comisiei Europene și-a exprimat recent temerile că statele Uniunii Europene nu vor face front comun în negocierile cu Marea Britanie, în ceea ce privește stabilirea condițiilor pentru ca Londra să părăsească UE și că britanicii ar putea reuși să negocieze cu mai multe state, promițând ”ceva țării A, altceva țărilor B și C și în final nu vom mai avea un front european unit”.
Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene în 2014 după ce Partidul Popular European a câștigat alegerile europarlamentare din acel an, fiind pentru prima oară când marile familii politice europene au propus candidați pentru șefia Comisiei înainte de alegeri și au fost organizate dezbateri în aceștia.
Juncker a fost timp de 18 ani premier al Luxemburgului (1995-2013), devenind cel mai longoviv lider al unui guvern național din UE. Din 2004 a fost președinte al Eurogrupului, reuniunea miniștrilor de finanțe a țărilor zonei euro.
.
