Connect with us

ROMÂNIA

Politica europeană a “Capului de plastic” – populismul national şi tehnocraţia europeană

Published

on

De curând, a fost dat publicităţii de către Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, un Eurobarometru ce surprinde o imagine interesantă asupra relaţiei dintre cetăţenii europeni şi instituţiile Uniunii Europene. Ce ne arată de fapt acest eurobarometru? Un fapt foarte uşor de sesizat: încrederea oamenilor în instituţiile Uniunii Europene. În România, încrederea cetăţenilor în instituţiile Uniunii Europene a scăzut în ultimul an cu 14 procente până la 46%.

În acest clasament nici prima poziţionata nu se bucura de un nivel al încrederii ridicat, nu depăşeşte 67% (Suedia). Este confirmat, încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile Uniunii Europene cunoaşte, în ultimii ani, un trend descendent. De altfel, acelaşi trend descendent este întărit şi de prezenţa, sau mai bine spus de absentă la urnele de vot a cetăţenilor europeni.

Cifrele sunt de înţeles şi nu reflectă decât realitatea!

Liderii naţionali au îmbrăţişat un discurs populist, lipsit de responsabilitate, favorizat şi de modul în care instituţiile Uniunii Europene au ales să îşi prezinte iniţiativele. De fapt, Uniunea Europeană a renunţat la limbajul politic şi s-a axat mai mult pe un limbaj neutru, tehnic. Cu alte cuvinte, liderii europeni s-au îndepărtat de oameni, de cetăţeni. Costul acestei prăpăstii create poate fi foarte mare.

Pe de altă parte, politicienii naţionali aflaţi la guvernare au avut tendinţa să dea vina pe constructul european sau să-şi asume un succes care nu le aparţine. În privinţa politicilor, liderii naţionali dau vina pe europenizare, pe politicile nepopulare, afirmând că UE a spus să fac aşaUE ne-a impus acest mod de acţiune, etc. sau să îşi asume succesul pentru cele care au fost favorabile statului respectiv, fără a menţiona vreodată Uniunea Europeană. Asta înseamnă, ca pe cealaltă axă, politicile europene pot părea că sunt pentru oameni, dar cu siguranţă nu mai sunt gândite şi implementate împreună cu ei.

 

Vocile Europei

Europa, în special elitele europene nu au o înţelegere comună a cauzelor şi a responsabilităţii pentru criza, fapt ce s-a putut observa în reacţiile cu privire la semnarea compactului fiscal, spre exemplu:

–          Bulgaria a acceptat Tratatul dar a impus unele condiţii;

–          Suedia a anunţat că susţine Tratatul dar impune condiţii;

–          în Ungaria partidul Jobbik a cerut referendum;

–          în Lituania euroscepticii au cerut referendum;

–          Letonia a anunţat că va semna Compactul dar sunt şanse foarte mari să întâmpine dificultăţi în semnarea tratatului;

–          în Estonia, Finlanda şi Luxembourg taberele politice sunt împărţite în privinţa adoptării Tratatului;

–          acelaşi lucru se întâmplă şi în Olanda unde partidul extremist, PVV, şi Socialiştii se opun Compactului;

–          Franţa a semnat Tratatul dar a anunţat că îl va ratifica după alegerile prezidenţiale, însă socialiştii au anunţat că vor renegocia actuala formă a Compactului;

–          Cehia nu a semnat Tratatul din cauza unor probleme în procesul de ratificare;

–           Irlanda a stabilit data organizării referendumului pentru Tratat;

–          Polonia a semnat Tratatul însă a impus unele condiţii;

–          Austria a fost de acord cu Tratatul Fiscal dar nu şi cu controlul UE asupra Greciei;

–          Spania a cerut ca Tratatul să intre rapid în vigoare;

–          în Danemarca, Cipru şi Italia există unanimitate în privinţa Tratatului;

–          Belgia a promis un dialog la nivelul societăţii înaintea adoptării Tratatului;

–          în Germania există unele voci care afirmă că noua politică fiscală impusă prin Tratatul Fiscal este destul de “subţire”;

–          Malta a anunţat că va introduce în Constituţie prevederile Tratatului;

–          Marea Britanie a anunţat că nu va semna Tratatul dar nici nu se va opune ratificării de celelalte state;

–          Grecia este de acord cu Tratatul European, România de asemenea.

Modul în care a fost primit de către cetăţenii europeni acest Tratat Fiscal, percepţia asupra manierei de a gestiona criză economică şi a datoriilor suverane de către UE, sunt elemente care ne confirmă cifrele prezentate de Eurobaromentru. Încrederea oamenilor în reprezentarea lor politica europeană a ajuns la un nivel foarte scăzut şi din păcate continua să coboare. Indicatorul în sine poate nu ne îngrijorează, dar implicaţiile acestuia sunt mari. El explica ascensiunea extremei drepte sau extremei stânga, lipsa de implicare a oamenilor în proiectul comun european şi multe altele. Nu ştiu dacă acest indicator a atins punctul critic declanşator al “cercului vicios”, care poate însemna primul pas către dezintegrarea politică a constructului european. Sper că nu. Şi mai sper şi că nu îl va atinge.

Politica „Capului de plastic”

Am auzit odată, nu mai ştiu exact unde şi în ce context o expresie care mi-a plăcut mult la momentul respectiv: “Cap de plastic”. Ce înţeleg eu din această sintagma: o inteligenţă limitată, empatie pentru oameni şi problemele lor puţină spre deloc, deci insensibilitate, izolare, autosuficienţa şi rigiditate.

Cred că aceasta sintagma se potriveşte excelent actualelor politici europene.

Îndepărtarea de oameni a condus de fapt către actuala criză, care este înainte de toate o criză politică, de legitimitate şi nu în ultimul rând o criză a responsabilităţii. Sau, mai exact,  a lipsei asumării acesteia.

Deşi plasticul este un material greu biodegradabil, estimez că această stare a lucrurilor nu mai poate continua foarte mult. Sper însă într-o revenire către normal înţeleaptă şi echilibrată!

AutorAdrian Marius Dobre, expert afaceri Europene, secretar general Fundatia Europeana “Titulescu”

ROMÂNIA

MApN și Avioane Craiova au semnat un contract de modernizare pentru zece aeronave IAR-99 la fabrica de la Craiova

Published

on

© Wikipedia

Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, și Avioane Craiova S.A. au semnat vineri, 14 august, la Craiova, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, contractul pentru „Revitalizarea și modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale în configurația IAR-99 SM”, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Contractul, în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, are o durată de patru ani, ultima aeronavă modernizată urmând a fi livrată în termen de 48 de luni de la semnarea documentului.

Ministrul apărării naționale a apreciat importanța semnării acestui contract atât pentru Armata României, cât și pentru industria națională de apărare, și a exprimat speranța că „prima aeronavă modernizată va intra în testele de verificare după 22 de luni”.

Obiectivul principal al revitalizării și modernizării avioanelor IAR-99 Standard în varianta IAR-99 Standard Modernizat – IAR-99 SM este realizarea unor aeronave de școală și antrenament necesare pregătirii avansate a piloților pentru trecerea la zborul pe aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Totodată, programul de înzestrare are ca scop menținerea capabilității aeriene de sprijin aerian apropiat și intervenția împotriva țintelor aeriene de viteză mică.

„Prin acest program, dincolo de antrenamentul de zbor, piloții vor putea fi pregătiți și pentru antrenamentul de luptă și vor folosi această capabilitate pentru sprijinul aerian în acțiuni militare concrete”, a spus ministrul Ciucă.

Prin semnarea contractului cu Avioane Craiova S.A, Ministerul Apărării Naționale respectă strategia asumată în implementarea programelor majore de înzestrare, respectiv angajarea, la nivelul maxim posibil, a resurselor din industria de apărare din România.

Lucrările de revitalizare și modernizare ale aeronavelor IAR-99 Standard la Avioane Craiova S.A. se vor realiza și prin implicarea altor operatori economici români și străini, ceea ce va conduce la dezvoltarea pe orizontală a industriei naționale.

Ministrul apărării naționale a concluzionat că proiectul început astăzi este unul complex, de anvergură, și „sperăm ca el să reprezinte un punct de plecare pentru dezvoltarea și evoluția tehnologică în industria aeronautică românească, ale cărei produse sunt atât de necesare Forțelor Aeriene Române”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Bolile cardiovasculare, cea mai frecventă cauză preventibilă de deces la românii sub 75 de ani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În 2016, 1,5 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în Uniunea Europeană (UE), din care două treimi (1,0 milioane) de decese ar putea fi considerate premature, conform listei Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Aceste decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenție primară (decese care pot fi prevenite) sau prin intervenții de îngrijire a sănătății în timp util și eficiente (decese din cauze tratabile).

Potrivit Eurostat, în UE, cele mai frecvente cauze de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile în rândul persoanelor sub 75 de ani au fost bolile cardiace ischemice (rata de deces standardizată de 18,9 % la 100 000 de locuitori sub 75 de ani), cancerul colorectal (15,1%), cancerul de sân ( numai la femei; 10.9%), boli cerebrovasculare (10.0%) și pneumonie (5.2%). În 2016, aceste cinci cauze au reprezentat 65% din totalul deceselor cauzate de boli / afecțiuni tratabile în UE.

În 19 din cele 27 de state membre ale UE, boala cardiacă ischemică a înregistrat cea mai ridicată rată de deces standardizată în 2017 pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani dintre aceste cinci cauze principale de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile. În alte șapte – Belgia, Danemarca, Spania, Franța (date din 2016), Italia, Olanda și Portugalia – cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru cancerul colorectal, în timp ce în Bulgaria, cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru bolile cerebrovasculare.

Cauza principală a deceselor preventibile: cancerul pulmonar

În UE, cancerul pulmonar (37,1% la 100 000 locuitori sub 75 de ani), boli cardiace ischemice (18,9%), tulburări și intoxicații specifice alcoolului (11,7%), boli cerebrovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (ambele 10,0%) au fost cele mai frecvente cinci cauzele de deces preventibile în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, reprezentând 55% din totalul acestor decese în 2016.

În 2017, printre aceste cinci cauze principale ale deceselor preventibile, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată de deces standardizată pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani în 20 din cele 27 de state membre ale UE. Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cea mai mare rată de decese evitabile pentru boli cardiace ischemice, în timp ce Estonia și Finlanda au înregistrat cea mai mare rată pentru tulburări și intoxicații specifice alcoolului. Bulgaria a avut cea mai mare rată de decese preventibile pentru bolile cerebrovasculare.

Continue Reading

POLITICĂ

INS anunță cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani: PIB-ul României a scăzut cu 12,3% în ultimele trei luni

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Faţă de trimestrul al doilea din anul 2019, scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%, informează Agerpres.

Digi24 subliniază că este cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani, pe fondul pandemiei de coronavirus. Însă, fiind primul trimestru de scădere, nu este considerat că economia a intrat în recesiune.

La finalul lunii trecute, Oficiul European de Statistică a anunțat că PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat în trimestrul al doilea al anului cele mai semnificative scăderi din anul 1995 încoace.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Portugalia (minus 14,1%) şi Franţa (minus 13,8%), iar cel mai redus în Lituania (minus 5,1%).

În previziunile sale economice de vară, publicate în luna iulie, Comisia Europeană a afirmat că economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului, însă contracția de 6% a PIB-ului a fost reconfirmată de către executivul european. Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții economice. 

“În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și apoi va reveni la o creștere de 4% în 2021“, estimează Comisia Europeană, menținând previziuni similare cu privire la România. În cadrul previziunilor de primăvară, Comisia precizase că, în 2021, economia României va reveni la o creștere de 4,2%.

Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții ale PIB-ului. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (5,2%) și Suedia (5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. 

Cu toate acestea, executivul de la Bruxelles avertizează că un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19 în România sau într-unul din principalii săi parteneri comercial ar putea “întârzia redresarea economică”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending