Connect with us

ROMÂNIA

Politica europeană a “Capului de plastic” – populismul national şi tehnocraţia europeană

Published

on

De curând, a fost dat publicităţii de către Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, un Eurobarometru ce surprinde o imagine interesantă asupra relaţiei dintre cetăţenii europeni şi instituţiile Uniunii Europene. Ce ne arată de fapt acest eurobarometru? Un fapt foarte uşor de sesizat: încrederea oamenilor în instituţiile Uniunii Europene. În România, încrederea cetăţenilor în instituţiile Uniunii Europene a scăzut în ultimul an cu 14 procente până la 46%.

În acest clasament nici prima poziţionata nu se bucura de un nivel al încrederii ridicat, nu depăşeşte 67% (Suedia). Este confirmat, încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile Uniunii Europene cunoaşte, în ultimii ani, un trend descendent. De altfel, acelaşi trend descendent este întărit şi de prezenţa, sau mai bine spus de absentă la urnele de vot a cetăţenilor europeni.

Cifrele sunt de înţeles şi nu reflectă decât realitatea!

Liderii naţionali au îmbrăţişat un discurs populist, lipsit de responsabilitate, favorizat şi de modul în care instituţiile Uniunii Europene au ales să îşi prezinte iniţiativele. De fapt, Uniunea Europeană a renunţat la limbajul politic şi s-a axat mai mult pe un limbaj neutru, tehnic. Cu alte cuvinte, liderii europeni s-au îndepărtat de oameni, de cetăţeni. Costul acestei prăpăstii create poate fi foarte mare.

Pe de altă parte, politicienii naţionali aflaţi la guvernare au avut tendinţa să dea vina pe constructul european sau să-şi asume un succes care nu le aparţine. În privinţa politicilor, liderii naţionali dau vina pe europenizare, pe politicile nepopulare, afirmând că UE a spus să fac aşaUE ne-a impus acest mod de acţiune, etc. sau să îşi asume succesul pentru cele care au fost favorabile statului respectiv, fără a menţiona vreodată Uniunea Europeană. Asta înseamnă, ca pe cealaltă axă, politicile europene pot părea că sunt pentru oameni, dar cu siguranţă nu mai sunt gândite şi implementate împreună cu ei.

 

Vocile Europei

Europa, în special elitele europene nu au o înţelegere comună a cauzelor şi a responsabilităţii pentru criza, fapt ce s-a putut observa în reacţiile cu privire la semnarea compactului fiscal, spre exemplu:

–          Bulgaria a acceptat Tratatul dar a impus unele condiţii;

–          Suedia a anunţat că susţine Tratatul dar impune condiţii;

–          în Ungaria partidul Jobbik a cerut referendum;

–          în Lituania euroscepticii au cerut referendum;

–          Letonia a anunţat că va semna Compactul dar sunt şanse foarte mari să întâmpine dificultăţi în semnarea tratatului;

–          în Estonia, Finlanda şi Luxembourg taberele politice sunt împărţite în privinţa adoptării Tratatului;

–          acelaşi lucru se întâmplă şi în Olanda unde partidul extremist, PVV, şi Socialiştii se opun Compactului;

–          Franţa a semnat Tratatul dar a anunţat că îl va ratifica după alegerile prezidenţiale, însă socialiştii au anunţat că vor renegocia actuala formă a Compactului;

–          Cehia nu a semnat Tratatul din cauza unor probleme în procesul de ratificare;

–           Irlanda a stabilit data organizării referendumului pentru Tratat;

–          Polonia a semnat Tratatul însă a impus unele condiţii;

–          Austria a fost de acord cu Tratatul Fiscal dar nu şi cu controlul UE asupra Greciei;

–          Spania a cerut ca Tratatul să intre rapid în vigoare;

–          în Danemarca, Cipru şi Italia există unanimitate în privinţa Tratatului;

–          Belgia a promis un dialog la nivelul societăţii înaintea adoptării Tratatului;

–          în Germania există unele voci care afirmă că noua politică fiscală impusă prin Tratatul Fiscal este destul de “subţire”;

–          Malta a anunţat că va introduce în Constituţie prevederile Tratatului;

–          Marea Britanie a anunţat că nu va semna Tratatul dar nici nu se va opune ratificării de celelalte state;

–          Grecia este de acord cu Tratatul European, România de asemenea.

Modul în care a fost primit de către cetăţenii europeni acest Tratat Fiscal, percepţia asupra manierei de a gestiona criză economică şi a datoriilor suverane de către UE, sunt elemente care ne confirmă cifrele prezentate de Eurobaromentru. Încrederea oamenilor în reprezentarea lor politica europeană a ajuns la un nivel foarte scăzut şi din păcate continua să coboare. Indicatorul în sine poate nu ne îngrijorează, dar implicaţiile acestuia sunt mari. El explica ascensiunea extremei drepte sau extremei stânga, lipsa de implicare a oamenilor în proiectul comun european şi multe altele. Nu ştiu dacă acest indicator a atins punctul critic declanşator al “cercului vicios”, care poate însemna primul pas către dezintegrarea politică a constructului european. Sper că nu. Şi mai sper şi că nu îl va atinge.

Politica „Capului de plastic”

Am auzit odată, nu mai ştiu exact unde şi în ce context o expresie care mi-a plăcut mult la momentul respectiv: “Cap de plastic”. Ce înţeleg eu din această sintagma: o inteligenţă limitată, empatie pentru oameni şi problemele lor puţină spre deloc, deci insensibilitate, izolare, autosuficienţa şi rigiditate.

Cred că aceasta sintagma se potriveşte excelent actualelor politici europene.

Îndepărtarea de oameni a condus de fapt către actuala criză, care este înainte de toate o criză politică, de legitimitate şi nu în ultimul rând o criză a responsabilităţii. Sau, mai exact,  a lipsei asumării acesteia.

Deşi plasticul este un material greu biodegradabil, estimez că această stare a lucrurilor nu mai poate continua foarte mult. Sper însă într-o revenire către normal înţeleaptă şi echilibrată!

AutorAdrian Marius Dobre, expert afaceri Europene, secretar general Fundatia Europeana “Titulescu”

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Politica europeana a “Capului de plastic” – populismul national si tehnocratia europeana | AMD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Published

on

© US Air Force/ Facebook

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat miercuri, prin intermediul unui comunicat de presă, că vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, precizează comunicatul citat.

Forțele aeriene americane menționează că dronele MQ-Reaper vor fi desfășurată pentru a doua oară la Câmpia Turzii, amintind că prima astfel de misiune a avut loc în perioada iulie-august 2019, când baza din Polonia care trebuia să găzduiască aceste avioane de luptă fără pilot se afla în construcție.

Dronele de tip MQ-9 efectuează operaţiuni în Polonia începând din mai 2018.

în 2018, publicația Defense News anunța că forțele aeriene ale Statelor Unite ar putea amplasa avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, acolo unde forțele americane au construit un hangar care ar putea fi folosit în acest scop. Potrivit sursei citate, locația ar putea deopotrivă să găzduiască drone MQ-9 Reaper și să sprijine operațiunile de strângere de informații în Europa de Est și Marea Neagră.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

MQ-9 Reaper este un avion de luptă fără pilot utilizat de către Forțele aeriene americane și care poate căuta și ataca ținte la sol cu până la 14 rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile

Continue Reading

NEWS

CNCD l-a amendat pe primarul din Târgu Mureș cu 10.000 de lei după declarațiile sale la adresa comunității rome: Instigă, promovează sau justifică ura, discriminarea față de un anumit grup

Published

on

© Dorin Florea/ Facebook

Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a stabilit că afirmațiile făcute de primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, despre romi și familiile care își doresc copii, încalcă dreptul la demnitate al cetățenilor care aparţin unei clase sociale, respectiv unei minorităţi etnice, constituind un discurs incitator la ură şi depăşind limitele libertăţii de exprimare, edilul fiind amendat cu 10.000 de lei, informează Agerpres.

Decizia CNCD a fost luată cu unanimitate de voturi, potrivit Digi24.

”Sunt binevenite și necesare dezbaterile privind sistemul asistenței sociale, a protecției copilului, însă aceste dezbateri nu se pot transforma în mesaje politice care promovează ura împotriva unor categorii de persoane sau care limitează dreptul la viață intimă, familială și privată de familie (art. 26 din Constituția României). Este de neconceput ca într-un stat democratic să se solicite acordul autorităților pentru a concepe un copil. Comentariile extrem de rasiste, ulterior afirmațiilor domnului primar Dorin Florea, reprezintă un alt element de gravitate a mesajelor în cauză”, explică CNCD.

Sursa amintită mai sus semnalează că neacordarea indemnizației pentru creșterea copilului ca sancțiune pentru familiile nevoiașe cu mulți copii nu apare ca practică în niciun stat european.

”Pe lângă această indemnizație unele state au introdus măsuri prin care sprijină școlarizarea sau angajarea părinților, dar în niciun caz nu se sistează plata acestei indemnizații. Alocația de stat pentru copil este un drept constituțional, care nu poate fi limitat în niciun fel, în acest sens existând jurisprudența Curții Constituționale a Românei, și i se cuvine copilului, nu părinților. La nivelul Uniunii Europene, România este țara unde sărăcia extremă este foarte prezentă, totodată există serioase probleme privind rezolvarea situației copiilor abandonați. Este nevoie de o analiză serioasă a modului în care situația actuală poate fi îmbunătățită, însă afirmațiile, mesajele de genul celor emise de domnul Dorin Florea, nu sunt de natură să contribuie la o dezbatere publică constructivă, care să genereze un progres, ci răspândesc, instigă, promovează sau justifică ura, discriminarea sau ostilitatea față de un anumit grup. Discursul de incitare la ură este periculos întrucât contribuie la un climat din ce în ce mai intolerant față de anumite grupuri”, a mai stabilit Consiliul.

Primarul municipiului Târgu Mureș a scris săptămâna trecută pe Facebook că populația trebuie conștientizată că responsabilitatea creșterii și formării unui copil este uriașă.

Acesta a propus introducerea unei anchete sociale obligatorii pentru cuplurile care doresc să aibă copii, care să evalueze, printre altele, situația financiară și nivelul de educație.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele CJ Ilfov, Marian Petrache, vizită de lucru la Bruxelles: Întâlnirea cu comisarul european Adina Vălean este cheie pentru susținerea proiectelor de infrastructură de transport din jurul Bucureștiului

Published

on

© Marian Petrache/Facebook

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, se află miercuri și joi la Bruxelles pentru discuții despre strategia județeană privind accesarea fondurilor europene pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027, dar și despre finanțarea europeană a unei serii de proiecte prioritare care sunt în desfășurare în județul Ilfov, potrivit unui anunț postat pe Facebook. 

„Mâine și poimâine sunt la Bruxelles să discut despre strategia pentru Ilfov și să accesez banii europeni pentru următorul exercițiu financiar 2021 – 2027. Dar și să rezolv proiectele care sunt deja în desfășurare – racordarea la rețelele de apă și canalizare pentru localitățile care fac parte din ADIA și gestionarea deșeurilor. Adică pe masa lui Carsten Rasmussen, șeful unității de dezvoltare pentru România, a ajuns documentația completă pentru proiectul APĂ – CANAL, de 360 de milioane de euro și nu trebuie decât să-l mai semneze. Îi voi demonstra că este vital pentru comunitatea nostră. Ca și planul pentru colectarea și valorificarea deșeurilor, finalizat după dezbaterile publice pe care le-am avut cu experții de mediu și ONG-urile, zilele trecute la București”, scrie președinteke CJ Ilfov.

De asemenea, Marian Petrache va discuta cu Carsten Rasmussen despre accesarea fondurilor europene pentru construcția Măgurele Science Park, Nodul Intermodal de la Moara Vlăsiei și rețeaua de stații de autobuz smart în județ.

Potrivit acestuia, Măgurele Science Park va fi „cel mai ambițios parc științific din sud – estul Europei în termeni de transfer tehnologic de la cel mai puternic laser din lume către cercetare și mediul de business”, nodul Intermodal va însemna trasferul mărfurilor de la un depozit cu cea mai mare capacitate din țară către aeroport, autostradă și port.

Acesta va avea o întâlnire și cu Adina Vălean, comisarul european pe transporturi.

„La ea este cheia să ne susțină proiectele pentru infrastructura din jurul Bucureștiului – în special centura a doua – autostrada A zero”, scrie Marian Petrache. 

Președintele CJ Ilfov va fi însoțit în vizita de lucru de la Bruxelles de Remus Trandafir, directorul Direcției de Management Programe de Dezvoltare, responsabil cu pregătirea dosarelor de proiect. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending