Connect with us

ROMÂNIA

Politica europeană a “Capului de plastic” – populismul national şi tehnocraţia europeană

Published

on

De curând, a fost dat publicităţii de către Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, un Eurobarometru ce surprinde o imagine interesantă asupra relaţiei dintre cetăţenii europeni şi instituţiile Uniunii Europene. Ce ne arată de fapt acest eurobarometru? Un fapt foarte uşor de sesizat: încrederea oamenilor în instituţiile Uniunii Europene. În România, încrederea cetăţenilor în instituţiile Uniunii Europene a scăzut în ultimul an cu 14 procente până la 46%.

În acest clasament nici prima poziţionata nu se bucura de un nivel al încrederii ridicat, nu depăşeşte 67% (Suedia). Este confirmat, încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile Uniunii Europene cunoaşte, în ultimii ani, un trend descendent. De altfel, acelaşi trend descendent este întărit şi de prezenţa, sau mai bine spus de absentă la urnele de vot a cetăţenilor europeni.

Cifrele sunt de înţeles şi nu reflectă decât realitatea!

Liderii naţionali au îmbrăţişat un discurs populist, lipsit de responsabilitate, favorizat şi de modul în care instituţiile Uniunii Europene au ales să îşi prezinte iniţiativele. De fapt, Uniunea Europeană a renunţat la limbajul politic şi s-a axat mai mult pe un limbaj neutru, tehnic. Cu alte cuvinte, liderii europeni s-au îndepărtat de oameni, de cetăţeni. Costul acestei prăpăstii create poate fi foarte mare.

Pe de altă parte, politicienii naţionali aflaţi la guvernare au avut tendinţa să dea vina pe constructul european sau să-şi asume un succes care nu le aparţine. În privinţa politicilor, liderii naţionali dau vina pe europenizare, pe politicile nepopulare, afirmând că UE a spus să fac aşaUE ne-a impus acest mod de acţiune, etc. sau să îşi asume succesul pentru cele care au fost favorabile statului respectiv, fără a menţiona vreodată Uniunea Europeană. Asta înseamnă, ca pe cealaltă axă, politicile europene pot părea că sunt pentru oameni, dar cu siguranţă nu mai sunt gândite şi implementate împreună cu ei.

 

Vocile Europei

Europa, în special elitele europene nu au o înţelegere comună a cauzelor şi a responsabilităţii pentru criza, fapt ce s-a putut observa în reacţiile cu privire la semnarea compactului fiscal, spre exemplu:

–          Bulgaria a acceptat Tratatul dar a impus unele condiţii;

–          Suedia a anunţat că susţine Tratatul dar impune condiţii;

–          în Ungaria partidul Jobbik a cerut referendum;

–          în Lituania euroscepticii au cerut referendum;

–          Letonia a anunţat că va semna Compactul dar sunt şanse foarte mari să întâmpine dificultăţi în semnarea tratatului;

–          în Estonia, Finlanda şi Luxembourg taberele politice sunt împărţite în privinţa adoptării Tratatului;

–          acelaşi lucru se întâmplă şi în Olanda unde partidul extremist, PVV, şi Socialiştii se opun Compactului;

–          Franţa a semnat Tratatul dar a anunţat că îl va ratifica după alegerile prezidenţiale, însă socialiştii au anunţat că vor renegocia actuala formă a Compactului;

–          Cehia nu a semnat Tratatul din cauza unor probleme în procesul de ratificare;

–           Irlanda a stabilit data organizării referendumului pentru Tratat;

–          Polonia a semnat Tratatul însă a impus unele condiţii;

–          Austria a fost de acord cu Tratatul Fiscal dar nu şi cu controlul UE asupra Greciei;

–          Spania a cerut ca Tratatul să intre rapid în vigoare;

–          în Danemarca, Cipru şi Italia există unanimitate în privinţa Tratatului;

–          Belgia a promis un dialog la nivelul societăţii înaintea adoptării Tratatului;

–          în Germania există unele voci care afirmă că noua politică fiscală impusă prin Tratatul Fiscal este destul de “subţire”;

–          Malta a anunţat că va introduce în Constituţie prevederile Tratatului;

–          Marea Britanie a anunţat că nu va semna Tratatul dar nici nu se va opune ratificării de celelalte state;

–          Grecia este de acord cu Tratatul European, România de asemenea.

Modul în care a fost primit de către cetăţenii europeni acest Tratat Fiscal, percepţia asupra manierei de a gestiona criză economică şi a datoriilor suverane de către UE, sunt elemente care ne confirmă cifrele prezentate de Eurobaromentru. Încrederea oamenilor în reprezentarea lor politica europeană a ajuns la un nivel foarte scăzut şi din păcate continua să coboare. Indicatorul în sine poate nu ne îngrijorează, dar implicaţiile acestuia sunt mari. El explica ascensiunea extremei drepte sau extremei stânga, lipsa de implicare a oamenilor în proiectul comun european şi multe altele. Nu ştiu dacă acest indicator a atins punctul critic declanşator al “cercului vicios”, care poate însemna primul pas către dezintegrarea politică a constructului european. Sper că nu. Şi mai sper şi că nu îl va atinge.

Politica „Capului de plastic”

Am auzit odată, nu mai ştiu exact unde şi în ce context o expresie care mi-a plăcut mult la momentul respectiv: “Cap de plastic”. Ce înţeleg eu din această sintagma: o inteligenţă limitată, empatie pentru oameni şi problemele lor puţină spre deloc, deci insensibilitate, izolare, autosuficienţa şi rigiditate.

Cred că aceasta sintagma se potriveşte excelent actualelor politici europene.

Îndepărtarea de oameni a condus de fapt către actuala criză, care este înainte de toate o criză politică, de legitimitate şi nu în ultimul rând o criză a responsabilităţii. Sau, mai exact,  a lipsei asumării acesteia.

Deşi plasticul este un material greu biodegradabil, estimez că această stare a lucrurilor nu mai poate continua foarte mult. Sper însă într-o revenire către normal înţeleaptă şi echilibrată!

AutorAdrian Marius Dobre, expert afaceri Europene, secretar general Fundatia Europeana “Titulescu”

NATO

Șeful Statului Major al Apărării: Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare în situaţia activării Articolului 5 al NATO

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare, în context naţional şi aliat, în situaţia activării Articolului 5 al NATO, a declarat, duminică, şeful Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Daniel Petrescu, cu ocazia desfăşurării exerciţiului de comandament DEFENDER-EUROPE 21 CAX/CPX  care a avut loc duminică, 13 iunie,  la sediul Statului Major al Forțelor Terestre.

“(…)Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare, în context naţional şi aliat, în situaţia activării Articolului 5 al NATO, simultan cu realizarea măsurilor de sprijin ale ţării gazdă pentru forţele aliate care ne tranzitează sau care acţionează pe teritoriu naţional”, a declarat Daniel Petrescu, potrivit Agerpres.

El a adăugat că ţara noastră este un “actor” important în regiunea Mării Negre, care furnizează securitate şi stabilitate, afirmațiile sale fiind făcute și în contextul în care luni are loc la Bruxelles un summit NATO important pentru viitoarea postură aliată de apărare și descurajare.

“Alianţa Nord-Atlantică şi Parteneriatul Strategic româno-american rămân elemente fundamentale în dimensiunea de apărare naţională necesară realizării stării de securitate. România este un actor important în regiunea Mării Negre, pe flancul de est al Alianţei, care furnizează securitate, stabilitate şi contribuie semnificativ la acestea în plan regional, european şi euro-atlantic”, a explicat el.

Daniel Petrescu a precizat, totodată, că, la momentul actual, Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud Est a atins nivelul necesar al capacităţii structurale care să-i permită să funcţioneze în rolul de departament de corp în structura de forţe a NATO.

“Această capabilitate îşi va continua progresiv dezvoltarea până la atingerea capacităţii operaţionale finale în anul 2024”, a spus şeful Statului Major al Apărării, conchide sursa citată.

DEFENDER Europe 21 este un exerciţiu multinaţional întrunit, de mare amploare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Terestre ale SUA pentru Europa şi Africa (USAREUR-AF), având ca scop creşterea capacităţii de reacţie şi a nivelului de interoperabilitate ale Forţelor Terestre ale SUA cu forţele ţărilor membre ale NATO şi partenere. Aflat aproape de final, exerciţiul DEFENDER-Europe 21 a integrează aproximativ 28.000 de militari aparţinând forţelor militare aliate şi partenere din 26 de naţiuni, care se instruiesc, simultan, în peste 30 de zone de antrenament în 12 ţări.

La activităţile specifice exerciţiului de comandament DEFENDER Europe 21 CAX/CPX, care se desfăşoară în perioada 10-14 iunie în România (Bucureşti) şi în Germania, participă aproximativ 400 de militari aparţinând Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est şi Regimentului 46 Sprijin, Corpului Aliat de Reacţie Rapidă din Marea Britanie, Corpului V al Forţelor Terestre ale SUA pentru Europa şi Africa, precum şi din diferite structuri ale Armatei României.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis împlinește astăzi 62 de ani

Published

on

© Administrația Prezidențială

13 iunie este ziua de naștere a președintelui Klaus Iohannis, care împlinește astăzi 62 de ani. Actualul șef al statului s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni.

Klaus Iohannis este din 21 decembrie 2014 președintele României. În cei aproape șapte ani de când este președinte, Klaus Iohannis a reprezentat România la zeci de Consilii Europene, patru summit-uri NATO, patru Adunări Generale ale ONU, două participări la prestigioasa Conferință pentru Securitate de la München și a avut peste o sută de reuniuni bilaterale, incluzând vizite oficiale și de stat, primiri de lideri internaționale și întâlniri în marja reuniunilor multilaterale internaționale. În decembrie 2018 a preluat, în numele României, ștafeta președinției Consiliului UE de la cancelarul Austriei, mandat sub auspiciile căruia a găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei. Unul dintre momentele culminante ale mandatului său a avut loc la 9 iunie 2017, când președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider din regiunea Europei de Est primit la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump. În timpul mandatului său, șeful statului a fost distins cu mai multe premii internaționale în Germania și în SUA, distincții dobândite de iluștri lideri internaționali precum fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul președinte al SUA George H.W. Bush sau fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În 1983 a început să predea, fiind profesor la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar după cinci ani a ajuns să predea la Liceul ”Samuel von Brukenthal”, pe care îl absolvise, titularizându-se aici, potrivit Administrației Prezidențiale.

După 15 ani de activitate ca profesor, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu. A fost inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).

Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar ulterior a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu.

A deținut patru mandate consecutive de primar al orașului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinurile din 2000, 2004, 2008 și 2012. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când a devenit președinte al României.

În cel de-al doilea mandat de primar, Sibiul a devenit, în 2007, ”Capitală Europeană a Culturii”, fiind primul oraș dintr-o țară ne-membră a Uniunii Europene (UE) care a primit acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE.

În octombrie 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, ca independent, de către o largă coaliție parlamentară, însă propunerea nu s-a concretizat.

La 20 februarie 2013 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), iar la 23 februarie 2013 a fost ales, la Congresul ordinar al PNL, prim-vicepreședinte al partidului. La 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al acestui partid, primind 95% din voturile delegaților la Congres. În cadrul aceluiași congres a avut loc și fuziunea dintre PNL și PDL, în urma căreia a rezultat alianța electorală Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).

La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al ACL la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014.

La 16 noiembrie 2014, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, cu 54,43% din voturi. A depus jurământul în fața Parlamentului la 21 decembrie 2014.

La 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, pe 21 decembrie 2019, Klaus Iohannis a preluat oficial cel de-al doilea mandat, depunând jurământul în fața Parlamentului României.

Președintele Klaus Iohannis a primit numeroase distincții de stat și premii internaționale de prestigiu pentru contribuția sa la promovarea valorilor democratice, a transparenței, statului de drept și a luptei împotriva corupției, precum premiul „Carol cel Mare” al orașului Aachen (2020), premiul „Otto cel Mare” al orașului Magdeburg (2020), premiul European „Coudenhove – Kalergi” (Societatea Europeană Coudenhove-Kalergi, 2020), premiul „Franz Josef Strauss” (Fundația Hanns Seidel, 2018), premiul „Light Unto the Nations” (American Jewish Committee, 2017) sau placheta „Martin Buber” (Fundația Euriade, 2016).

Continue Reading

ROMÂNIA

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

Published

on

© MAE

În ajunul unor summit-uri cruciale – G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite -, miniștrii de externe ai României și Poloniei susțin că “este timpul să facem un salt înainte în democrație și dezvoltare”, făcând o pledoarie pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Est prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări (3SI), care reunește 12 state regionale sub forma unui proiect ambițios de interconectivitate axat pe energie, transporturi și digitalizare.

În ultimii cinci ani, 3SI a devenit un punct de reper important în lumea cooperării regionale. Prin conexiunile sale europene și americane, inițiativa este un adevărat catalizator al relației transatlantice“, afirmă Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau, într-un articol comun de opinie semnat pentru platforma American Purpose, condusă de reputatul istoric și politolog Francis Fukuyama.

Aurescu și Rau arată că din fondul de redresare UE de 750 de miliarde de euro, 180 de miliarde de euro au fost alocate celor doisprezece state membre ale UE din Europa Centrală și de Est care cooperează în cadrul Inițiativei celor Trei Mări.

Cei doi miniștri de externe subliniază că în luna iulie, liderii politici și de afaceri din statele participante la 3SI vor organiza un alt summit anual, găzduit de Bulgaria, unde vor căuta soluții privind modul de a facilita revenirea la normalitatea post-pandemică și de a crea noi oportunități pentru securitatea și prosperitatea regiunii.

Polonia și România cred cu tărie că redresarea ar trebui să fie un efort transatlantic, iar Inițiativa celor Trei Mări ar trebui să fie avangardistă“, opinează șefii celor două diplomații.

Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau susțin că intenția țărilor 3SI este de a pune accentul pe sursele regenerabile, pe energia nucleară și pe alte soluții cu emisii reduse sau zero de carbon, pledând, de asemenea, în favoarea a două proiecte susținute de București și Varșovia – Rail2Sea și Via Carpathia.

“Două proiecte susținute de mult timp atât de România, cât și de Polonia, ar fi deosebit de bine poziționate pentru a reuși în acest dublu context digital și din ce în ce mai verde. Ambiția noastră este de a transforma calea ferată dintre porturile Gdansk și Constanța, cunoscută și sub numele de Rail-2-Sea, și ruta rutieră Via Carpathia, care contribuie la o mai mare conectivitate de-a lungul axei nord-sud, în embleme ale 3SI digitale și din ce în ce mai ecologice. Soluțiile prietenoase cu mediul înconjurător, împreună cu inovațiile de ultimă oră în sectorul telecomunicațiilor, ar fi semnele lor distinctive”, argumentează ei.

Ambii miniștri de externe insistă și asupra unei amprente economice americane strategică, concretă și foarte necesară în regiune, complementară dimensiunii militare și securitare a prezenței americane.

Ar fi o contrapondere concretă la investițiile în infrastructura critică ale actorilor care nu împărtășesc valorile și interesele noastre democratice, împiedicând influența lor politică și economică în Europa Centrală și de Est“, arată Aurescu și Rau.

Astfel, ei se referă și la importanța civil-militară a celor două proiecte pentru a facilita inclusiv mobilitatea militară.

Consolidarea conectivității dintre nordul și sudul flancului estic al NATO este esențială pentru consolidarea poziției de apărare și descurajare a Alianței. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, la începutul acestui an, Federația Rusă a dovedit încă o dată că și-a transformat capacitatea de a desfășura rapid personal și echipamente militare într-un atu strategic, crescând tensiunea la granița Ucrainei și în întreaga regiune a Mării Negre. Mobilitatea sporită a trupelor ar fi capabilă să dezamorseze crizele și să adauge credibilitate apelurilor noastre la dezescaladare”, afirmă ei

Cei doi diplomați evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări, bazată și pe sprijinul bipartizan din Congresul SUA și din cadrul noii administrații americane.

Miniștrii de externe al României și Poloniei mai consideră că o abordare mai echitabilă și mai echilibrată a dezvoltării infrastructurii energetice, de transport și digitale ar putea fi o formulă câștigătoare pentru redresarea europeană și transatlantică.

“Cooperarea transatlantică consolidată pe proiecte majore va avea un efect multiplicator important, contribuind atât la redresarea economică, cât și la reziliența de pe ambele maluri ale Atlanticului. În plus, investițiile în interconectivitatea din zona celor Trei Mări vor crește interesul și prezența investitorilor internaționali în regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică ulterioară și, în același timp, un efect pozitiv asupra regiunilor învecinate”, a conchis Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

MAREA BRITANIE6 mins ago

Joe Biden a devenit al 13-lea președinte al SUA care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și a invitat-o la Casa Albă: M-a întrebat de Vladimir Putin și Xi Jinping

NATO1 hour ago

Joe Biden, mesaj pentru țările aliate în ajunul summitului NATO: Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Joe Biden, la finalul summitului G7: Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu guvernele autocrate din lume

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Declarația finală a summitului G7: Liderii marilor democrații și-au aliniat valorile și interese, convenind o abordare dură față de China și cerând Rusiei să renunțe la comportamentul destabilizator

U.E.6 hours ago

Angela Merkel, la finalul ultimului său summit G7: Venirea lui Joe Biden la Casa Albă a adus “un nou elan”

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Joe Biden, către Emmanuel Macron: Uniunea Europeană este incredibil de puternică și are foarte mult de-a face cu capacitatea Europei Occidentale de a fi coloana vertebrală pentru NATO

NATO9 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării: Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare în situaţia activării Articolului 5 al NATO

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Angela Merkel, primul lider european invitat de Joe Biden la Casa Albă, afirmă că SUA și Germania sunt ”pe drumul cel bun” privind gazoductul Nord Stream 2

POLITICĂ12 hours ago

Președintele Klaus Iohannis împlinește astăzi 62 de ani

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu pledează pentru accelerarea proiectelor dunărene ale României: Fără Dunăre, România nu va putea atinge ținta de 37% privind tranziția verde

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending