Connect with us

ROMÂNIA

Politica europeană a “Capului de plastic” – populismul national şi tehnocraţia europeană

Published

on

De curând, a fost dat publicităţii de către Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, un Eurobarometru ce surprinde o imagine interesantă asupra relaţiei dintre cetăţenii europeni şi instituţiile Uniunii Europene. Ce ne arată de fapt acest eurobarometru? Un fapt foarte uşor de sesizat: încrederea oamenilor în instituţiile Uniunii Europene. În România, încrederea cetăţenilor în instituţiile Uniunii Europene a scăzut în ultimul an cu 14 procente până la 46%.

În acest clasament nici prima poziţionata nu se bucura de un nivel al încrederii ridicat, nu depăşeşte 67% (Suedia). Este confirmat, încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile Uniunii Europene cunoaşte, în ultimii ani, un trend descendent. De altfel, acelaşi trend descendent este întărit şi de prezenţa, sau mai bine spus de absentă la urnele de vot a cetăţenilor europeni.

Cifrele sunt de înţeles şi nu reflectă decât realitatea!

Liderii naţionali au îmbrăţişat un discurs populist, lipsit de responsabilitate, favorizat şi de modul în care instituţiile Uniunii Europene au ales să îşi prezinte iniţiativele. De fapt, Uniunea Europeană a renunţat la limbajul politic şi s-a axat mai mult pe un limbaj neutru, tehnic. Cu alte cuvinte, liderii europeni s-au îndepărtat de oameni, de cetăţeni. Costul acestei prăpăstii create poate fi foarte mare.

Pe de altă parte, politicienii naţionali aflaţi la guvernare au avut tendinţa să dea vina pe constructul european sau să-şi asume un succes care nu le aparţine. În privinţa politicilor, liderii naţionali dau vina pe europenizare, pe politicile nepopulare, afirmând că UE a spus să fac aşaUE ne-a impus acest mod de acţiune, etc. sau să îşi asume succesul pentru cele care au fost favorabile statului respectiv, fără a menţiona vreodată Uniunea Europeană. Asta înseamnă, ca pe cealaltă axă, politicile europene pot părea că sunt pentru oameni, dar cu siguranţă nu mai sunt gândite şi implementate împreună cu ei.

 

Vocile Europei

Europa, în special elitele europene nu au o înţelegere comună a cauzelor şi a responsabilităţii pentru criza, fapt ce s-a putut observa în reacţiile cu privire la semnarea compactului fiscal, spre exemplu:

–          Bulgaria a acceptat Tratatul dar a impus unele condiţii;

–          Suedia a anunţat că susţine Tratatul dar impune condiţii;

–          în Ungaria partidul Jobbik a cerut referendum;

–          în Lituania euroscepticii au cerut referendum;

–          Letonia a anunţat că va semna Compactul dar sunt şanse foarte mari să întâmpine dificultăţi în semnarea tratatului;

–          în Estonia, Finlanda şi Luxembourg taberele politice sunt împărţite în privinţa adoptării Tratatului;

–          acelaşi lucru se întâmplă şi în Olanda unde partidul extremist, PVV, şi Socialiştii se opun Compactului;

–          Franţa a semnat Tratatul dar a anunţat că îl va ratifica după alegerile prezidenţiale, însă socialiştii au anunţat că vor renegocia actuala formă a Compactului;

–          Cehia nu a semnat Tratatul din cauza unor probleme în procesul de ratificare;

–           Irlanda a stabilit data organizării referendumului pentru Tratat;

–          Polonia a semnat Tratatul însă a impus unele condiţii;

–          Austria a fost de acord cu Tratatul Fiscal dar nu şi cu controlul UE asupra Greciei;

–          Spania a cerut ca Tratatul să intre rapid în vigoare;

–          în Danemarca, Cipru şi Italia există unanimitate în privinţa Tratatului;

–          Belgia a promis un dialog la nivelul societăţii înaintea adoptării Tratatului;

–          în Germania există unele voci care afirmă că noua politică fiscală impusă prin Tratatul Fiscal este destul de “subţire”;

–          Malta a anunţat că va introduce în Constituţie prevederile Tratatului;

–          Marea Britanie a anunţat că nu va semna Tratatul dar nici nu se va opune ratificării de celelalte state;

–          Grecia este de acord cu Tratatul European, România de asemenea.

Modul în care a fost primit de către cetăţenii europeni acest Tratat Fiscal, percepţia asupra manierei de a gestiona criză economică şi a datoriilor suverane de către UE, sunt elemente care ne confirmă cifrele prezentate de Eurobaromentru. Încrederea oamenilor în reprezentarea lor politica europeană a ajuns la un nivel foarte scăzut şi din păcate continua să coboare. Indicatorul în sine poate nu ne îngrijorează, dar implicaţiile acestuia sunt mari. El explica ascensiunea extremei drepte sau extremei stânga, lipsa de implicare a oamenilor în proiectul comun european şi multe altele. Nu ştiu dacă acest indicator a atins punctul critic declanşator al “cercului vicios”, care poate însemna primul pas către dezintegrarea politică a constructului european. Sper că nu. Şi mai sper şi că nu îl va atinge.

Politica „Capului de plastic”

Am auzit odată, nu mai ştiu exact unde şi în ce context o expresie care mi-a plăcut mult la momentul respectiv: “Cap de plastic”. Ce înţeleg eu din această sintagma: o inteligenţă limitată, empatie pentru oameni şi problemele lor puţină spre deloc, deci insensibilitate, izolare, autosuficienţa şi rigiditate.

Cred că aceasta sintagma se potriveşte excelent actualelor politici europene.

Îndepărtarea de oameni a condus de fapt către actuala criză, care este înainte de toate o criză politică, de legitimitate şi nu în ultimul rând o criză a responsabilităţii. Sau, mai exact,  a lipsei asumării acesteia.

Deşi plasticul este un material greu biodegradabil, estimez că această stare a lucrurilor nu mai poate continua foarte mult. Sper însă într-o revenire către normal înţeleaptă şi echilibrată!

AutorAdrian Marius Dobre, expert afaceri Europene, secretar general Fundatia Europeana “Titulescu”

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Politica europeana a “Capului de plastic” – populismul national si tehnocratia europeana | AMD

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

O componentă importantă a Acordului Politic Național este și angajamentul de a transpune în legislație măsurile necesare asigurării, atât în țară, cât și în străinătate, a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. Așadar, promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor. Așadar, legea este promulgată!”, a spus Iohannis, după semnare.

Președintele a arătat că modificarea legislației electorale are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidenţiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.

”Solicit Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Electorale Permanente și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului.  De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diaspora, la partidele politice, la asociațiile de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a mai spus președintele.

Camera Deputaților, for decizional, a adoptat la 3 iulie proiectul de lege prin care votul din Diaspora pentru alegerile prezidențiale este extins la trei zile.

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Potrivit celor adoptate, ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Amintim că modificările legislației electorale vin după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului la 19 iunie să elaboreze un proiect de lege, care să fie adoptat până la finalul acestei sesiuni, pentru a evita situațiile de la scurtinul din luna mai, când mai mulți alegători nu au putut vota.

De altfel, în urma incidentelor din Diaspora, șeful statului a înființat la nivel Administrației Prezidențiale o comisie mixtă menită să pună capăt situațiilor în care cetățenii români nu pot să voteze la scrutinele electorale ca urmare a problemelor organizatorice.

Continue Reading

ROMÂNIA

eJobs: România are cele mai mici salarii din Europa de Est în domeniul IT

Published

on

© Jörg Möller de la Pixabay

Angajaţii din sectorul IT care lucrează în România au cele mai mici salarii comparativ cu specialiştii din acest domeniu care activează în celelalte ţări din Europa de Est, potrivit rezultatelor unei analize realizate de eJobs.ro şi publicate marţi, relatează Agerpres.

Astfel, IT-iştii care lucrează în România încasează un salariu mediu net de 805 euro pe lună, mai puţin decât specialiştii în domeniu din Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Estonia, Slovenia, Cehia sau Slovacia, potrivit comparatorului salarial Paylab, lansat în România de eJobs.ro.

Cele mai mari salarii din regiune pentru cei care lucrează în IT le încasează specialiştii din Estonia, a căror medie salarială netă este de 1.567 de euro pe lună, potrivit Paylab. Aceştia sunt urmaţi de IT-ştii din Slovenia, cu 1.341 de euro lunar, de cei din Cehia, cu 1.289 de euro, şi de cei din Slovacia, care câştigă, în medie, 1.159 de euro lunar. Ungaria închide lista ţărilor cu un salariu de peste 1000 de euro, înregistrând o medie netă de 1010 lei/lună.

Mai puţin de 1.000 de euro lunar mai câştigă doar specialiştii IT din Croaţia (990 de euro) şi cei din Serbia (816 euro), menţionează eJobs.

Directorul eJobs România, Bogdan Badea, a remarcat faptul că Bulgaria depăşeşte România la acest capitol.

Continue Reading

IT&C

Kaspersky: Numărul utilizatorilor de internet afectați de programe care fură informații de securitate s-a dublat în primele șase luni ale lui 2019

Published

on

@ B_A/Pixabay License

Numărul utilizatorilor vizaţi de programele maliţioase care fură parole a crescut cu 57% în prima jumătate acestui an, până la peste 940.000, de la aproape 600.000, în aceeaşi perioadă din 2018, relevă o analiză publicată, marţi, de către experţii Kaspersky Lab, informează Agerpres

Potrivit sursei citate, în ultimele şase luni, a fost detectată o activitate intensă a acestor programe, în Europa şi Asia, iar cel mai adesea malware-ul vizează utilizatorii din Rusia, India, Brazilia, Germania şi SUA.

Informaticienii precizează că unul dintre cei mai răspândiţi troieni care fură date legate de activitatea financiară a posesorilor de carduri de credit sau de debit este Azorult, detectat pe computerele a peste 25% dintre toţi utilizatorii care s-au confruntat cu troieni PSW în perioada studiată.

Având în vedere că în prezent mare parte din activitatea noastră se desfășoară online, posibilitatea ca informații sensibile să fie accesate în computere cu sisteme de securitate compromise este tot mai mare. În acest caz, utilizatorii de internet să recurgă la prevenție pentru protejarea sistemelor computerizate pe care le utilizează cu ajutorul unor soluții de securitate. De asemenea, aceștia recomandă utilizatorilor să nu dezvăluie parolele și datele de autentificare sau informaţiile personale nici măcar prietenilor sau familiei, să instaleze de fiecare dată actualizările disponibile şi să utilizeze soluţii eficiente de securitate pentru păstrarea în siguranţă a parolelor şi a informaţiilor personale, inclusiv a paşapoartelor, a permiselor de conducere sau a cardurilor bancare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending