Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că va face tot ce-i stă în putere pentru a se ajunge la suspendarea accesării fondurilor europene în cazul statelor membre ale UE care nu respectă drepturile persoanelor LGBTI şi pentru a aduce guvernele acestor ţări în faţa justiţiei europene.

Aceasta a confirmat că executivul european va prezenta curând o ”strategie LGBTI” a Uniunii Europene.

”Discriminarea în funcţie de orientarea sexuală nu are sub nicio formă loc în Uniunea Europeană. Şi, atât cât îmi va sta în putere, voi acţiona împotriva acesteia. Inclusiv prin suspendarea distribuirii fondurilor şi aducerea guvernelor în faţa justiţiei”, a spus Ursula von der Leyen într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu cetăţeni europeni pe reţelele de socializare.

Thank you for the many questions you sent me for #AskThePresident. It’s great to hear from you!

Today I will answer Valentin, Marco, Julia, Gunti and Willy. And I will answer more soon.

So do keep the questions coming. See you soon! pic.twitter.com/cFUoDbaple

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 25, 2020

Ea a răspuns astfel unei întrebări despre ”discriminarea” persoanelor LGBTI (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali, intersexuali) în Polonia şi Ungaria, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Ursula von der Leyen a adăugat că va face presiuni ”pentru a exista o recunoaştere reciprocă a relaţiilor familiale în UE, pentru că dacă eşti părinte într-o ţară, eşti în toate” şi a amintit că în prezent Comisia Europeană lucrează la o ”strategie LGBTI” a Uniunii Europene pe care o va prezenta curând.

”Fiecare persoană în Europa trebuie să fie liberă pentru a fi cine doreşte şi să iubească pe cine doreşte, în toate ţările europene”, consideră şefa Comisiei Europene.

Ea a criticat în mod repetat ”zonele libere de LGBT” decretate în Polonia, în opinia sa acestea fiind ”zone fără umanitate”, conform declaraţiei sale cuprinse în recentul discurs despre Starea Uniunii susţinut în plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană a respins în luna iunie finanţări pentru şase localităţi poloneze din cele circa o sută care au stabilit astfel de zone.

De asemenea, executivul european este așteptat să publice la 30 septembrie primul său raport anual privind statul de drept și care va analiza situațiile particulare din fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Președintele Consiliului European Charles Michel a rieterat în numele Uniunii Europene, în cadrul celei de-a 75-a Adunare Generală a ONU, sprijinul blocului comunitar pentru consoloidarea unui sistem multilateral consolidat și eficient pentru a oferi rezultate vizibile pentru pacea mondială.

„Uniunea Europeană va continua să fie o forță motrice a multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli. Sprijinul nostru pentru ONU rămâne la fel de puternic, pentru că avem nevoie de un sistem multilateral consolidat și eficient. Acest lucru necesită ca ONU să fie și mai puternică pentru a oferi rezultate care să avanseze pacea mondială. Europa, mai puternică și mai hotărâtă, va fi alături de voi pentru a face lumea un loc mai bun”, a transmis președintele Consiliului European Charles Michel în cadrul celei de-a 75-a Adunare Generală a ONU, se arată în comunicatul oficial.

„Uniunea Europeană vrea să fie mai puternică, mai autonomă și mai fermă, pentru a apăra o lume mai corectă. Și în acest spirit conducem implementarea Acordurilor de la Paris. Și că am integrat deja obiectivele Agendei 2030 în sistemul nostru de guvernanță economică”, a mai precizat Charles Michel în discursul său.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat vineri un sprijin financiar în valoare de 87,4 miliarde de euro pentru 16 state membre, între care și România, sub forma unor împrumuturi din partea UE în cadrul SURE – un instrument temporar al UE destinat atenuării riscurilor de șomaj pe durata crizei generate de COVID-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Din cele 87,4 miliarde de euro, România va beneficia de împrumuturi de 4,1 miliarde de euro.

Pentru a atrage cele 4,1 miliarde de euro fonduri din instrumentul SURE, România a trebuit să depună o garanţie de 393 de milioane de euro, conform unui memorandum adoptat de Guvern. Cele 4,1 miliarde de euro din acest instrument sunt distincte de cele 79,9 miliarde de euro obținute de România în urma acordului Consiliului European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și referitor la instrumentul Next Generation EU.

Potrivit Consiliuui UE, sprijinul va ajuta statele membre să finanțeze creșterea drastică a cheltuielilor publice efectuate începând cu 1 februarie 2020, ca urmare a utilizării schemelor de șomaj tehnic și a unor măsuri similare de la nivel național, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și a cheltuielilor cu unele măsuri legate de sănătate întreprinse ca răspuns la pandemie.

SURE face parte dintr-o serie de trei plase de siguranță, în valoare de maximum 540 de miliarde de euro, asupra cărora s-a convenit în cadrul Eurogrupului la 9 aprilie 2020 și care au fost ulterior aprobate de liderii UE pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și entitățile suverane.

“SURE reprezintă o parte importantă a răspunsului nostru la provocările fără precedent generate de criza legată de COVID-19. Interesul considerabil al statelor membre în legătură cu acest instrument confirmă importanța și adevărata valoare adăugată a acestuia atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi. Milioane de lucrători din întreaga UE vor beneficia de acest instrument. Iată un semnal clar că Europa este mai puternică atunci când acționează împreună”, a declarat, în context, Olaf Scholz, ministrul de finanțe al Germaniei, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Sprijinul financiar din cadrul SURE este acordat statelor membre după cum urmează:

• Belgia – 7,8 miliarde EUR
• Bulgaria – 511 milioane EUR
• Croația – 1 miliard EUR
• Cipru – 479 milioane EUR
• Republica Cehă – 2 miliarde EUR
• Grecia – 2,7 miliarde EUR
• Italia – 27,4 miliarde EUR
• Letonia – 193 milioane EUR
• Lituania – 602 milioane EUR
• Malta – 244 milioane EUR
• Polonia – 11,2 miliarde EUR
• Portugalia – 5,9 miliarde EUR
• România – 4,1 miliarde EUR
• Slovacia – 631 milioane EUR
• Slovenia – 1,1 miliarde EUR
• Spania – 21,3 miliarde EUR

Și alte state membre pot încă să își prezinte cererile de asistență financiară. În cadrul acestui instrument al UE pot fi puse la dispoziție până la 100 de miliarde de euro.

Împrumuturile SURE sunt susținute de bugetul UE și de garanțiile furnizate de statele membre în funcție de ponderea lor corespunzătoare în venitul național brut al Uniunii, care se vor ridica la o valoare totală de 25 de miliarde de euro.

Au fost finalizate acordurile privind garanțiile cu Comisia.

Comisia va proceda, în numele UE, la strângerea de fonduri pe piețele internaționale de capital și le va oferi sub formă de împrumuturi de tip back-to-back statelor membre care au solicitat împrumuturile.