Banca Centrală Europeană (BCE) va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a lupta împotriva unei inflaţii „excesiv de ridicate” şi care ar urma să rămână la acest nivel „pentru o anumită perioadă” în zona euro, a declarat marţi președinta BCE, Christine Lagarde, informează AFP, potrivit Agerpres. 

Cu ocazia forumului anual al BCE de la Sintra (Portugalia), Christine Lagarde a subliniat că explozia inflaţiei reprezintă „o mare provocare pentru politica noastră monetară”. Obiectivul BCE este să menţină inflaţia la un nivel apropiat de 2%, în condiţiile în care în luna mai rata anuală a inflaţiei în zona euro a depăşit 8%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, şi este posibil ca în luna iunie să fii crescut şi mai mult.

„Vom merge oricât de departe e nevoie pentru a ne asigura că inflaţia se stabilizează în jurul ţintei noastre de 2% pe termen mediu”, a spus Christine Lagarde.

În contextul inflaţiei galopante, BCE se pregăteşte ca în luna iulie să majoreze dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii 11 ani. Perspectiva scumpirii costului creditului în zona euro a relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză a datoriilor în zona euro, odată cu creşterea diferenţelor dintre randamentele la care se împrumută statele din nord şi cele din sudul Europei pentru a-şi finanţa deficitele.

Pentru a-i linişti pe investitori, oficialii BCE au trebuit să intervină şi să anunţe că pregătesc un nou „instrument împotriva riscurilor de fragmentare”.

Acest nou instrument „va trebui să fie eficient, chiar dacă va fi proporţional şi să conţină suficiente garanţii pentru a păstra elanul statelor bugetare spre o politică fiscală sănătoasă”, a spus Christine Lagarde.

Însă BCE se confruntă cu o dilemă deoarece o majorare prea rapidă a dobânzilor ar putea arunca zona euro în recesiune, cu atât mai mult cu cât instituţia de la Frankfurt şi-a revizuit deja, în jos, prognozele de creştere pentru următorii doi ani.

„Cu toate acestea, ne aşteptăm în continuare la rate de creştere pozitive, graţie măsurilor interne de susţinere a economiei. Însă BCE nu trebuie să fie singurul actor şi de acea guvernele, responsabile de politica bugetară, să îşi joace rolul care le revine în reducerea riscurilor şi să furnizeze un sprijin ţintit şi temporar economiei, fără a pierde din vedere stabilitatea finanţelor publice”, a concluzionat Christine Lagarde.

Reamintim că Executivul european și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European, reunit într-o mini-sesiune plenară în perioada 22-23 iunie, raportul privind Sprijinul temporar excepțional în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ca răspuns la impactul invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

”Fermierii și întreprinderile rurale au fost afectați de consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia într-un mod fără precedent. Creșterea prețurilor în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, a creat perturbări economice în sectorul agricol și comunitățile rurale și a condus la probleme de lichiditate pentru fermieri și micile întreprinderi rurale active în procesarea, comercializarea sau dezvoltarea produselor agricole”, a explicat Marinescu.

Potrivit documentului adoptat, sprijinul ia forma unei sume forfetare care urmează să fie plătită până la 15 octombrie 2023, pe baza cererilor de sprijin aprobate de autoritatea competentă până la 31 martie 2023.

Rambursarea ulterioară de către Comisie se efectuează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva finanțării disponibile. Nivelul plăților poate fi diferențiat pe categorii de beneficiari, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii: cuantumul maxim al sprijinului nu depășește 15 000 de euro per fermier și 100.000 de euro per IMM.

Atunci când acordă sprijin, statele membre trebuie să ia în considerare sprijinul acordat prin alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau scheme private pentru a răspunde impactului invadării Ucrainei de către Rusia.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat la reuniunea Conisiului Energiei, prilej cu care a transmis că România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze și că țara noastră rămâne un susținător al solidarității între statele membre și al colaborării în domeniul energetic. 

„România, la rândul ei, mizează pe un mix energetic echilibrat. Dezvoltarea producției interne de gaz natural, energie nucleară și creșterea ponderii energiei regenerabile cuplat cu măsuri de eficiență energetică reprezintă coordonatele strategice pentru perioada următoare. România a început de curând valorificarea resurselor din Marea Neagră din perimetrele de adâncime redusă, cu potențial estimat la 1 miliard metri cubi pe an ceea ce reprezintă aproximativ 10% din consumul de gaze al României. Prin preluarea integrală a participației ExxonMobil, de către Romgaz, România are de asemenea în vedere demararea exploatării din perimetrul Neptun Deep, în perspectiva anului 2026”, a transmis ministrul român în cadrul reuniunii. 

De asemenea, acesta a informat că proiectele în domeniul nuclear continuă conform planificării stabilite (retehnologizarea Unității 1, Unitățile 3 și 4), România anunțând de curând amplasamentul potențial al primului reactor modular de mici dimensiuni, la Doicești, județul Dâmbovița.Pentru iarna viitoare,  „România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, fiind importantă în acest sens și coordonarea cu grupul regional creat la Sofia ca parte a Platformei energetice comune a UE.”

În prima parte a reuniunii, alături de celelalte state membre, ministrul Virgil Popescu adoptat poziția de negociere a Consiliul asupra formelor revizuite ale directivelor privind eficiența energetică și promovarea energiei din surse regenerabile, elemente cheie ale securității energetice în UE: „Cele două directive vor contribui la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și la o utilizare mai eficientă a resurselor, ambele cu impact direct asupra reducerii prețului la energie pentru consumatori. Cele două directive revizuite adoptate la nivelul Consiliului urmează să intre în etapa de negociere inter-instituțională între Parlamentul European și Consiliu.”

În a doua parte, statele membre au dezbătut problema securității energetice în contextul continuării conflictului din Ucraina și al pregătirii pentru iarna viitoare.

Potrivit ministrului, din perspectiva României, sunt importante 5 direcții strategice de acțiune pentru perioada următoare:
(1) creșterea producției din surse interne într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic;
(2) refacerea stocurilor de gaze pentru iarna următoare la un nivel de cel puțin 80%;
(3) consolidarea infrastructurii pentru transportul și depozitarea gazului natural – finalizarea Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România) și utilizarea Coridorului Transbalcanic (Turcia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova);
(4) operaționalizarea Platformei Energetice pentru achiziționarea în comun a gazelor naturale;
(5) energie stabilă și accesibilă pentru consumatori.

„România rămâne un susținător al solidarității între Statele Membre și al colaborării în domeniul energetic”, a conchis oficialul Guvernului.