U.E.
Polonia pune capăt ”erei forței de muncă ieftină”: Guvernul va crește salariul minim pe economie la 1.000 dolari până în anul 2023
Published
5 years agoon
Guvernul Poloniei a anunțat că va crește salariul minim pe economie până la 4.000 de zloți, adică o mie de dolari, până în anul 2023, o măsură anunțată cu o lună înainte de alegerile legislative în care formațiunea conservatoare Lege și Justiție speră să câștige din nou și să rămână la putere.
Potrivit premierului Mateusz Morawiecki, această creștere va semnifica o majorare de 78% față de nivelul din prezent al salariului minim și va marca sfârșitul ”erei forței de muncă ieftină” în Polonia, notează Digi24.
Conform sursei citate, promisiunea va fi ținută dacă actualul partid conservator, aflat la guvernare, va câștiga alegerile parlamentare din toamnă, iar sondajele arată că ar fi votată de circa jumătate dintre polonezi.
În același timp, economiștii au avertizat că o creștere rapidă a salariului minim va afecta economia, deoarece costurile pentru angajatori se vor majora foarte mult.
Această măsură vine după ce Guvernul de la Varșovia a anunțat la finalul lunii august plănuiește ca bugetul pe anul 2020 să fie unul echilibrat, acest lucru însemnând o premieră în istoria post-comunistă a țării.
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a aprobat un plan care prevede eliminarea deficitului bugetar în 2020, ceea ce ar reprezenta o premieră pentru Polonia în ultimii 30 de ani.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
Triunghiul de la Weimar: Franța, Germania și Polonia vor cumpăra arme de pe piața internațională pentru Ucraina, fiind “hotărâte să nu lase Rusia să câştige”
Schimbare de gardă diplomatică. Guvernul de la Varșovia dorește să înlocuiască peste 50 de ambasadori polonezi numiți de PiS, dar președintele Duda se opune
Scholz asigură că relațiile sale cu Macron sunt “foarte bune” înaintea unei reuniuni la Paris a Triunghiului de la Weimar alături de Donald Tusk
Biden, Duda și Tusk, întâlnire “istorică” la Casa Albă pentru a marca 25 ani de la aderarea Poloniei la NATO: “Nu poate exista o Europă sigură fără o Polonie puternică”
Polonia, primul aliat care susține poziția lui Macron. Sikorski: Prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput. Lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă
U.E.
La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi
Published
7 mins agoon
March 19, 2024Miniștrii de externe din cele 27 de țări membre ale UE au acordat luni sprijin politic pentru noi sancțiuni, ca urmare a morții liderului disident rus Aleksei Navalnîi într-o colonie penitenciară din Arctica, survenită în februarie.
“Am fost de acord cu sancționarea celor responsabili de uciderea lui Aleksei Navalnîi, 30 de persoane și entități în cadrul regimului global de sancțiuni al SUA privind drepturile omului”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, într-o conferință de presă după o reuniune a miniștrilor la Bruxelles.
Sancțiunile – care iau forma unor înghețări de active și interdicții de călătorie – vin la o zi după ce președintele Vladimir Putin a sărbătorit o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale rușinoase din Rusia din 15-17 martie, notează Politico Europe.
Putin a ales acest moment pentru a face primele sale remarci publice cu privire la moartea lui Navalny, afirmând într-o conferință de presă de victorie duminică seara că a fost de acord să îl schimbe pe liderul opoziției într-un schimb de prizonieri cu câteva zile înainte ca acesta să moară într-o închisoare din Arctica.
“Nu putem decât să considerăm că aceste alegeri au avut loc în mijlocul unei represiuni sistematice a alegătorilor și trebuie să condamnăm organizarea ilegală a acestor așa-zise alegeri în teritoriile din Ucraina pe care Rusia le-a ocupat temporar”, a declarat Borrell.
De altfel, UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și a amenințat leadership-ul politic de la Moscova cu represalii.
Se speră că sancțiunile vor fi convenite din punct de vedere tehnic în zilele următoare, posibil chiar miercuri, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor de top din UE.
Așa-numita procedură scrisă – prin care țările UE primesc un termen limită pentru a obiecta – va determina apoi rezultatul, ceea ce înseamnă că completările ar putea fi finalizate destul de repede.
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII
Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană
Published
21 mins agoon
March 19, 2024Germania şi Franţa s-au alăturat altor 12 state membre UE, prin care se numără şi România, care cer Băncii Europene de Investiţii să îşi majoreze finanţarea pentru sectorul apărării, ca o modalitate pentru a consolida securitatea europeană în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, transmite Bloomberg.
Aceste ţări au trimis o scrisoare, datată 17 martie, către preşedintele BEI, Nadia Calvino, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul belgian, Alexander De Croo, în care cer o nouă strategie de finanţare, susţine Bloomberg care a consultat o copie a acestei scrisori.
Liderii europeni urmează să se reunească în perioada 21-22 martie pentru Consiliul European de primăvară pentru a discuta și aspecte ce ţin de securitate, inclusiv rolul Băncii Europene de Investiții în pregătirea apărării europene.
Scrisoarea vine într-un moment în care Ucraina are dificultăţi în a obţine mai multă muniţie şi încearcă să îi convingă pe aliaţi să îi acorde ajutoare mai mari.
“Trebuie să analizăm diferite posibilităţi care ar permite BEI să investească în activităţi care au legătură cu sectorul apărării, dincolo de actualele proiecte cu dublă utilizare. Asta ar însemna discuţii şi re-evaluarea actualelor definiţii ale proiectelor cu dublă utilizare şi a listei activităţilor excluse precum şi regândirea politicilor de creditare către industria de apărare şi a altor elemente restrictive”, se precizează în scrisoarea consultată de Bloomberg și citată de Agerpres.
Liderii din Finlanda, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, România şi Suedia au semnat scrisoarea. De altfel, președintele Klaus Iohannis a ridicat acest subiect în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o pe 8 martie, la București, cu președinta BEI, Nadia Calvino. Atunci, șeful statului, candidat la funcția de secretar general al NATO, a insistat asupra “importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”.
Anterior, Bloomberg a informat că BEI, instituţie denumită şi braţul financiar al UE, a avut discuţii cu Executivul european şi alţi decidenţi cu privire la începutul investiţiilor în companii care realizează produse de apărare.
În scrisoarea lor, liderii statelor membre susţin că o nouă politică din partea BEI ar putea avea un “efect de semnal” care ar aduce noi investiţii private şi ar face acest tip de credite mai acceptabil pentru pieţele financiar şi bănci.
“În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se mai arată în scrisoarea consultată de Bloomberg.
Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale.
Este un jucător cheie în finanţarea tranziţiei ambiţioase a Europei către zero emisii de dioxid de carbon şi o economie mai digitalizată, dar nu poate finanţa producţia de arme sau infrastructură pentru scopuri militare.
La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.
CONSILIUL UE
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Published
15 hours agoon
March 18, 2024By
Teodora IonConsiliul Uniunii Europene a decis să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace cu 5 miliarde de euro în prețuri curente și să aloce această sumă suplimentară Ucrainei, prin crearea unui fond de asistență pentru Ucraina (UAF) în cadrul instrumentului mai sus amintit.
”UE își respectă angajamentele asumate. Fondul de asistență pentru Ucraina transformă cuvintele noastre în fapte. Prin intermediul acestui fond, vom continua să sprijinim Ucraina să se apere de războiul de agresiune al Rusiei, cu tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi nevoie”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al instituției.
Fondul de asistență pentru Ucraina nou înființat va permite UE să sprijine în continuare nevoile în evoluție ale forțelor armate ucrainene prin furnizarea de echipamente militare letale și neletale și de instruire.
Acest fond va încerca să maximizeze valoarea adăugată a UE în ceea ce privește furnizarea unui sprijin operațional mai mare și mai bun Ucrainei, completând eforturile bilaterale ale statelor membre ale UE și concentrându-se pe creșterea achizițiilor comune din partea industriilor de apărare europeană și norvegiană.
În paralel, Consiliul a decis astăzi să îmbunătățească normele de guvernanță ale facilității pentru a le face mai sustenabile și pentru a le adapta la noile circumstanțe internaționale.
Normele de guvernanță îmbunătățite se vor baza pe structurile naționale de achiziții publice care funcționează bine, precum și pe contractele-cadru existente, valorificând atât o abordare de națiune-pilot, cât și Agenția Europeană de Apărare (AEA) și incluzând achiziția în comun a echipamentelor de apărare necesare de la industria europeană de apărare și de la Norvegia – inclusiv de la întreprinderile mici și mijlocii -, permițând în același timp flexibilitatea lanțurilor de aprovizionare care pot include operatori stabiliți sau cu instalații de producție în afara UE sau a Norvegiei.
Rambursarea donațiilor statelor membre (de exemplu, din stocuri, achiziții unilaterale și comune de echipamente disponibile pe piață și achiziții unilaterale) va fi redusă după o perioadă de tranziție.
În urma deciziei de astăzi, plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace se va ridica la peste 17 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
Concrete & Design Solutions
La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi
Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană
Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO7 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene
1 Comment