Connect with us

U.E.

Polonia pune capăt ”erei forței de muncă ieftină”: Guvernul va crește salariul minim pe economie la 1.000 dolari până în anul 2023

Published

on

© Flickr/gov.pl

Guvernul Poloniei a anunțat că va crește salariul minim pe economie până la 4.000 de zloți, adică o mie de dolari, până în anul 2023, o măsură anunțată cu o lună înainte de alegerile legislative în care formațiunea conservatoare Lege și Justiție speră să câștige din nou și să rămână la putere.

Potrivit premierului Mateusz Morawiecki, această creștere va semnifica o majorare de 78% față de nivelul din prezent al salariului minim și va marca sfârșitul ”erei forței de muncă ieftină” în Polonia, notează Digi24.

Conform sursei citate, promisiunea va fi ținută dacă actualul partid conservator, aflat la guvernare, va câștiga alegerile parlamentare din toamnă, iar sondajele arată că ar fi votată de circa jumătate dintre polonezi.

În același timp, economiștii au avertizat că o creștere rapidă a salariului minim va afecta economia, deoarece costurile pentru angajatori se vor majora foarte mult.

Această măsură vine după ce Guvernul de la Varșovia a anunțat la finalul lunii august plănuiește ca bugetul pe anul 2020 să fie unul echilibrat, acest lucru însemnând o premieră în istoria post-comunistă a țării.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a aprobat un plan care prevede eliminarea deficitului bugetar în 2020, ceea ce ar reprezenta o premieră pentru Polonia în ultimii 30 de ani.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi

Published

on

© European Union, 2024

Miniștrii de externe din cele 27 de țări membre ale UE au acordat luni sprijin politic pentru noi sancțiuni, ca urmare a morții liderului disident rus Aleksei Navalnîi într-o colonie penitenciară din Arctica, survenită în februarie.

“Am fost de acord cu sancționarea celor responsabili de uciderea lui Aleksei Navalnîi, 30 de persoane și entități în cadrul regimului global de sancțiuni al SUA privind drepturile omului”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, într-o conferință de presă după o reuniune a miniștrilor la Bruxelles.

Sancțiunile – care iau forma unor înghețări de active și interdicții de călătorie – vin la o zi după ce președintele Vladimir Putin a sărbătorit o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale rușinoase din Rusia din 15-17 martie, notează Politico Europe.

Putin a ales acest moment pentru a face primele sale remarci publice cu privire la moartea lui Navalny, afirmând într-o conferință de presă de victorie duminică seara că a fost de acord să îl schimbe pe liderul opoziției într-un schimb de prizonieri cu câteva zile înainte ca acesta să moară într-o închisoare din Arctica.

“Nu putem decât să considerăm că aceste alegeri au avut loc în mijlocul unei represiuni sistematice a alegătorilor și trebuie să condamnăm organizarea ilegală a acestor așa-zise alegeri în teritoriile din Ucraina pe care Rusia le-a ocupat temporar”, a declarat Borrell.

De altfel, UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și a amenințat leadership-ul politic de la Moscova cu represalii.

Se speră că sancțiunile vor fi convenite din punct de vedere tehnic în zilele următoare, posibil chiar miercuri, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor de top din UE.

Așa-numita procedură scrisă – prin care țările UE primesc un termen limită pentru a obiecta – va determina apoi rezultatul, ceea ce înseamnă că completările ar putea fi finalizate destul de repede.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Germania şi Franţa s-au alăturat altor 12 state membre UE, prin care se numără şi România, care cer Băncii Europene de Investiţii să îşi majoreze finanţarea pentru sectorul apărării, ca o modalitate pentru a consolida securitatea europeană în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, transmite Bloomberg.

Aceste ţări au trimis o scrisoare, datată 17 martie, către preşedintele BEI, Nadia Calvino, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul belgian, Alexander De Croo, în care cer o nouă strategie de finanţare, susţine Bloomberg care a consultat o copie a acestei scrisori.

Liderii europeni urmează să se reunească în perioada 21-22 martie pentru Consiliul European de primăvară pentru a discuta și aspecte ce ţin de securitate, inclusiv rolul Băncii Europene de Investiții în pregătirea apărării europene.

Scrisoarea vine într-un moment în care Ucraina are dificultăţi în a obţine mai multă muniţie şi încearcă să îi convingă pe aliaţi să îi acorde ajutoare mai mari. 

“Trebuie să analizăm diferite posibilităţi care ar permite BEI să investească în activităţi care au legătură cu sectorul apărării, dincolo de actualele proiecte cu dublă utilizare. Asta ar însemna discuţii şi re-evaluarea actualelor definiţii ale proiectelor cu dublă utilizare şi a listei activităţilor excluse precum şi regândirea politicilor de creditare către industria de apărare şi a altor elemente restrictive”, se precizează în scrisoarea consultată de Bloomberg și citată de Agerpres.

Liderii din Finlanda, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, România şi Suedia au semnat scrisoarea. De altfel, președintele Klaus Iohannis a ridicat acest subiect în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o pe 8 martie, la București, cu președinta BEI, Nadia Calvino. Atunci, șeful statului, candidat la funcția de secretar general al NATO,  a insistat asupra “importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”.

Anterior, Bloomberg a informat că BEI, instituţie denumită şi braţul financiar al UE, a avut discuţii cu Executivul european şi alţi decidenţi cu privire la începutul investiţiilor în companii care realizează produse de apărare.

În scrisoarea lor, liderii statelor membre susţin că o nouă politică din partea BEI ar putea avea un “efect de semnal” care ar aduce noi investiţii private şi ar face acest tip de credite mai acceptabil pentru pieţele financiar şi bănci.

“În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se mai arată în scrisoarea consultată de Bloomberg.

Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale.

Este un jucător cheie în finanţarea tranziţiei ambiţioase a Europei către zero emisii de dioxid de carbon şi o economie mai digitalizată, dar nu poate finanţa producţia de arme sau infrastructură pentru scopuri militare.

Citiți și Un proiect Germania-România privind producția de pulberi pentru muniții, finanțat de UE cu 47 de milioane de euro. UE alocă 500 de milioane de euro pentru a produce 2 milioane de obuze până în 2025

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

Published

on

Defence and security international exhibition Eurosatory 2018 arrme muniție

Consiliul Uniunii Europene a decis să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace cu 5 miliarde de euro în prețuri curente și să aloce această sumă suplimentară Ucrainei, prin crearea unui fond de asistență pentru Ucraina (UAF) în cadrul instrumentului mai sus amintit.

”UE își respectă angajamentele asumate. Fondul de asistență pentru Ucraina transformă cuvintele noastre în fapte. Prin intermediul acestui fond, vom continua să sprijinim Ucraina să se apere de războiul de agresiune al Rusiei, cu tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi nevoie”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al instituției.

Citiți și: Țările din UE au ajuns la un acord privind crearea Fondului de Asistență pentru Ucraina și suplimentarea cu 5 mld. de euro a sprijinului militar în 2024

Fondul de asistență pentru Ucraina nou înființat va permite UE să sprijine în continuare nevoile în evoluție ale forțelor armate ucrainene prin furnizarea de echipamente militare letale și neletale și de instruire.

Acest fond va încerca să maximizeze valoarea adăugată a UE în ceea ce privește furnizarea unui sprijin operațional mai mare și mai bun Ucrainei, completând eforturile bilaterale ale statelor membre ale UE și concentrându-se pe creșterea achizițiilor comune din partea industriilor de apărare europeană și norvegiană.

În paralel, Consiliul a decis astăzi să îmbunătățească normele de guvernanță ale facilității pentru a le face mai sustenabile și pentru a le adapta la noile circumstanțe internaționale.

Normele de guvernanță îmbunătățite se vor baza pe structurile naționale de achiziții publice care funcționează bine, precum și pe contractele-cadru existente, valorificând atât o abordare de națiune-pilot, cât și Agenția Europeană de Apărare (AEA) și incluzând achiziția în comun a echipamentelor de apărare necesare de la industria europeană de apărare și de la Norvegia – inclusiv de la întreprinderile mici și mijlocii -, permițând în același timp flexibilitatea lanțurilor de aprovizionare care pot include operatori stabiliți sau cu instalații de producție în afara UE sau a Norvegiei.

Rambursarea donațiilor statelor membre (de exemplu, din stocuri, achiziții unilaterale și comune de echipamente disponibile pe piață și achiziții unilaterale) va fi redusă după o perioadă de tranziție.

În urma deciziei de astăzi, plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace se va ridica la peste 17 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.7 mins ago

La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII21 mins ago

Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană

NATO38 mins ago

Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni

CONSILIUL UE15 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA16 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE18 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE18 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

CONSILIUL UE19 hours ago

UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice

ROMÂNIA19 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA20 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO5 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending