Connect with us

U.E.

”Vești însorite de la Londra, în pofida unui Brexit în ceață”. Ministrul britanic pentru Europa și Americi: Drepturile cetățenilor români vor fi respectate, inclusiv în cazul unui Brexit fără acord

Published

on

Ministrul român pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a avut luni o convorbire telefonică cu ministrul de stat britanic pentru Europa și pentru Americi, Cristopher Pincher, acesta din urmă asigurându-l pe oficialul român că ”drepturile cetăţenilor români vor fi respectate, inclusiv în contextul materializării scenariului unui Brexit fără acord”.

”Vești însorite de la Londra, în pofida unui Brexit în ceață. În timpul unei conversații telefonice, ministrul britanic pentru Europa și pentru Americi, Cristopher Pincher, a reconfirmat respectarea drepturilor cetățenilor români care locuiesc în Regatul Unit, chiar și în cazul unui Brexit fără acord, asigurându-l, la rândul meu, de reciprocitate”, a scris ministrul român într-o postare pe Twitter.


”Cu referire la obţinerea de către cetăţenii români rezidenţi în Marea Britanie, la data ieşirii Regatului Unit din UE, a statutului de settled/pre-settled, oficialul britanic a reconfirmat că aceştia se pot înregistra până în decembrie 2020. De asemenea, cei doi oficiali au agreat să rămână în contact privind situaţia cetăţenilor români care vor ajunge pe teritoriul Regatului Unit după 31 octombrie 2019”, se arată într-un comunicat al Ministerului Afecerilor Externe.

La rândul său, ministrul român a transmis omologului său că România va asigura respectarea drepturilor cetăţenilor britanici, pe bază de reciprocitate, şi în acord cu legislaţia naţională.

”Cei doi demnitari au discutat şi despre proiectul de lege a migraţiei, Christopher Pincher asigurându-l pe George Ciamba că va informa în timp util şi în deplină transparenţă autorităţile de la Bucureşti cu privire la evoluţii, pentru a putea fi asigurată informarea eficientă a comunităţii româneşti din Regatul Unit”, mai este menționat în sursa citată mai sus.

Ministrul George Ciamba şi omologul britanic au abordat şi subiectul dezvoltării relaţiilor bilaterale dintre România şi Regatul Unit şi a reafirmat importanţa Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, cu accent pe dimensiunea economică şi de securitate.

Pentru a beneficia în continuare de drepturile de care beneficiază în prezent, este necesar ca toți cetățenii români care locuiesc în Marea Britanie să se înregistreze și să obțină așa numitul statut special – settled/pre-settled status, de preferință cât mai curând posibil și cel târziu până la 31 decembrie 2020. Până acum s-au înregistrat peste 141.000 de cetățeni români, fiind a doua cea mai numeroasă comunitate care a depus cereri pentru noul statut.

După data retragerii, cetățenii români care nu locuiesc în Marea Britanie vor putea intra în continuare fără viză în Marea Britanie, cu pașaportul sau cartea de identitate, pentru vizite scurte, de până la trei luni.

Misiunile diplomatice și consulare ale României din Marea Britanie desfășoară în mod regulat campanii de informare, atât în mediul online cât și în diferite orașe britanice pentru cetățenii români aflați în Regat. Pagina web a Ambasadei României la Londra (londra.mae.ro) oferă informații detaliate și actualizate cu privire la procedurile necesare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): ”Acordarea ajutorului financiar de peste 8 milioane de euro românilor afectați de inundații este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European”

Published

on

©Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), prezent la Strasbourg, va participa mâine în sesiunea plenară a Parlametului European, iar alături de colegii săi va vota privind acordarea unui ajutor financiar de peste 8 milioane de Euro românilor afectați de inundațiile de anul trecut.

Acest subiect ”este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European, reunit, săptămâna aceasta, la Strasbourg”, a scris Cristian Bușoi pe pagina oficială de Facebook.

Totodată, europarlamentarul liberal a menționat că vor avea loc și alte voturi pentru mai multe finanțări europene:  ”Zilele acestea, vom vota și pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 80 de milioane de euro pentru programul de cercetare Orizont 2020, precum și pentru suplimentarea cu 20 de milione de euro a bugetului pentru programul de educație Erasmus Plus.”

Citiți și:Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Reamintim că la începutul lunii septembrie, mai exact în data de 3, Comisia Bugete din Parlamentul European a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor din Austria, Italia și România din 2018, provocate de ploile abundente, vânturi puternice, inundații sau alunecări de teren.

Potrivit comunicatului oficial al leislativului european, regiunea nord-est din România va primi 8,2 milioane de euro, urmare a inundațiilor din vara anului 2018. 

Celelalte două state mebre care vor beneficia de ajutor financiar sunt Italia și Austria.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (PNL, PPE), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Această finanțare se află în cea de-a doua etapă a procesului, și anume, aprobarea în plenul Parlamentului European, urmând cea de-a treia etapă, votul în Consiliul UE. 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președinta Comisiei ITRE din Parlamentul European, întâlnire cu viitorul comisar european pentru energie: Extinderea pieței europene de energie, un vector principal pentru asigurarea competitivității

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut marți o întrevedere, la Strasbourg, cu Kadri Simson, comisarul desemnat pentru energie în Comisia Ursulei von der Leyen.

M-am întâlnit azi la Strasbourg cu doamna Kadri Simpson, comisarul desemnat pentru Energie din partea Estoniei. Am discutat despre programul noii Comisii Europene în domeniul energiei. Am subliniat importanța adâncirii și extinderii pieței unice europene de energie ca vector principal pentru asigurarea competitivității economiei europene și a prețurilor mici pentru consumatori în contextul țintelor de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030”, a scris Vălean pe Facebook

Aceasta a arătat că viitorul energiei în Uniunea Europeană ”depinde de implementarea cu celeritate a măsurilor deja adoptate și de crearea unui climat investițional care să atragă noi modele de business și să construiască o infrastructură modernă”.

În context, Adina Vălean a reamintit că Simson va fi audiată la începutul lunii octombrie în Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, structură parlamentară condusă de eurodeputatul liberal.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending