POLITICĂ
Ponta: Câmpeanu trebuie să îşi continue activitatea dacă Băsescu nu are nimic concret
Published
11 years agoon

Premierul Victor Ponta este de părere că Mariana Câmpeanu trebuie să-şi continue activitatea la ministerul Muncii dacă acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu nu sunt fondate.
Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a afirmat că a discutat, joi, cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, după ce aceasta s-a sfătuit şi cu liderul PNL, Crin Antonescu, şi că i-a transmis că nu trebuie să demisioneze atât timp cât acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu nu se bazează pe nimic concret, informează Gandul.info.
“După ce a discutat cu Antonescu, a discutat cu mine şi, din punctul meu de vedere, atât timp cât acuzaţiile preşedintelui Băsescu nu se susţin pe nimic concret, doamna Câmpeanu trebuie să îşi continue activitatea”, a spus Ponta.
Referitor la faptul că Agenţia Naţională de Integritate (ANI) s-a autosesizat în cazul ministrului, Ponta a răspuns scurt : “Vedeţi ? Ce vreţi eficienţă mai mare decât asta ?”.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, joi seară, că, în afară de preşedintele Traian Băsescu, nimeni nu i-a cerut demisia şi crede că trebuie să ia o decizie pentru ea şi familie, în condiţiile în care nu se simte vinovată, dar riscă să nu îşi mai poată face treaba din cauza stresului.
Ministrul Muncii a declarat că a avut discuţii cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, dar şi cu premierul Victor Ponta, fără să i se ceară să îşi dea de demisia.
“În afară de preşedinte, nu mi-a cerut nimeni demisia. Eu am fost astăzi şi am avut o discuţie cu domnul Antonescu, doamna Pocora nu a fost acolo. Au fost alte persoane de faţă, care pot să ateste acest lucru. Nu mi-a cerut demisia. Eu m-am dus şi am spus că sunt într-o situaţie foarte dificilă. Nu îmi pot permite să îmi dau demisia pentru că nu mă simt cu nimic vinovată, nici profesional, nici legal, nici de altă natură. În acelaşi timp, sunt şi eu un om uzat, lucrez 12 – 14 ore pe zi, plus problemele de acasă şi nu mai pot face faţă, nu la faptul că sunt în atenţia presei, ci faptul că nu mă mai pot concentra şi nu îmi mai pot face atribuţiile de serviciu. Şi, în condiţiile astea, nu ştiu dacă mai pot să rămân”, a declarat ministrul Muncii, la România TV.
Mariana Câmpeanu a precizat că a discutat cu Crin Antonescu în termeni de a-şi da demisia, pentru că nu mai poate face atribuţiilor din cauza stresului şi linşajului la care este supusă, sau a se lupta în continuare.
“Şi domnul preşedinte mi-a spus aşa: «Dacă sunteţi în stare să vă luptaţi, luptaţi-vă! Dacă luaţi o altă decizie, să ştiţi că eu vă susţin în orice decizie luaţi.» Aceştia au fost termenii”, a explicat demnitarul.
Întrebată dacă totuşi Antonescu nu a sfătuit-o să îşi dea demisia, Câmpeanu a precizat “M-a sfătuit, dacă mi-a zis: «Dacă nu mai puteţi să rezistaţi, demisionaţi! Eu vă susţin în orice decizie luaţi!»”.
Ea a mai spus că, după discuţia pe care a avut-o cu preşedintele PNL, a fost să discute şi cu premierul Victor Ponta, căruia i-a relatat şi despre discuţia cu Antonescu, şi i-a prezentant aceeaşi situaţie.
“Mi-a spus: «Nu este cazul să îţi dai demisia, dar până la urmă e o hotărâre personală.»”, a mai spus ministrul.
Întrebată ce a decis în privinţa demisiei, Mariana Câmpeanu a precizat că nu a decis nimic.
“Sunt în aceeaşi dilemă: dacă eu spun acum «Îmi dau demisia», toată lumea zice «E vinovată. De aia îşi dă demisia». Dar dacă eu mâine, poimâine şi luni, din cauza acestui stres, nu sunt în stare să mă concentrez şi greşesc la servici, cine răspunde? Am să-mi strâng familia, o să luăm o decizie împreună. Nu mai are nicio impăortanţă nici ce se întâmplă în media, nici ce se întâmplă în Guvern, nici ce se întâmplă în partid. De data asta cred că trebuie să iau o decizie pentru mine şi pentru familia mea. Atâta mizerie nu mi-am închipuit”, a concluzionat Câmpeanu.
Ministrul Mariana Câmpeanu i-ar fi dat soţului său, în 2005, când conducea Casa de Pensii Ilfov, pensie şi indemnizaţie de însoţitor, în urma încadrării în gradul I de invaliditate, drepturile fiind acordate în baza unor “acte neclare şi diagnostice discutabile”, afirmă Centrul de Investigaţii Media.
Demnitarul afirmă că materialul de presă despre pensionarea soţului său a avut “drept unic scop denigrarea” ei şi a familiei, printr-un demers “nedeontologic şi nesusţinut de dovezi concrete”, adăugând că analizează posibilitatea de a da în judecată autorii.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi seară, că face apel la ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, să-şi prezinte demisia dacă ştie că soţul ei nu este invalid şi nu are niciun handicap care să îl încadreze în gradul întâi de invaliditate.
You may like
Alegeri prezidențiale 2025/ Primele exit-poll-uri | România a decis: George Simion – 33,1%, Crin Antonescu – 22,9%, Nicușor Dan – 20,9%, Victor Ponta – 14,7%
Prezidențiale 2025: Victor Ponta afirmă că a votat pentru România și pentru români și îi îndeamnă pe cetățeni să meargă la urne
Crin Antonescu a votat pentru o “Românie unită, puternică şi demnă”: Prezența masivă la vot este importantă pentru forța morală a viitorului președinte
LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2025 cu miză istorică privind orientarea strategică a României. La ce premiere am putea asista
Crin Antonescu și-a lansat programul prezidențial “România înainte”: România are nevoie de un lider de națiune în împrejurări din ce în ce mai complicate
Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua
POLITICĂ
Nicușor Dan a preluat mandatul de președinte al României de la Ilie Bolojan. Noul șef al statului a fost primit cu ovații la Palatul Cotroceni
Published
3 weeks agoon
May 26, 2025
Președintele Nicușor Dan a preluat mandatul de șef al statului, luni, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei ceremonii militare care a fost organizată pe Platoul Marinescu, unde garda de onoare i-a dat onorul noului președinte.
El a fost primit cu ovații de către cei prezenți la ceremonia militară.
Ulterior, Nicușor Dan a fost întâmpinat în holul Palatului Cotroceni de Ilie Bolojan – președinte interimar din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de șef al statului.
Cei doi au avut o scurtă discuție, iar Ilie Bolojan a plecat de la Palatul Cotroceni.
El a susținut apoi primul discurs în calitate de șef al statului, trasând direcțiile și calea de urmă pentru o “reformă temeinică” pe termen lung și cerând partidelor politice să acționeze în interesul național.
“Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică”, a spus președintele.
În ceea ce privește politica externă, Nicușor Dan a indicat faptul că relația cu SUA, participarea activă în NATO și UE, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și creșterea bugetului apărării reprezintă punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României.
“În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, a spus el.
POLITICĂ
Nicușor Dan trasează calea de urmat pentru o “reformă temeinică” în primul discurs ca președinte: Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României
Published
3 weeks agoon
May 26, 2025
Președintele Nicușor Dan a susținut luni, imediat după depunerea jurământului de învestire în funcție, primul discurs în calitate de șef al statului, trasând direcțiile și calea de urmă pentru o “reformă temeinică” pe termen lung și cerând partidelor politice să acționeze în interesul național.
“Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică”, a spus președintele.
În ceea ce privește politica externă, Nicușor Dan a indicat faptul că relația cu SUA, participarea activă în NATO și UE, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și creșterea bugetului apărării reprezintă punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României.
“În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, a spus el.
Discursul integral al președintelui:
“Domnilor și domnilor, stimați invitați și, mai ales, dragi români,
Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din Diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică.
Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze, și vă asigur că voi fi un Președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea.
Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite, și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în toți acești ani.
Este în interesul național ca România să aibă un Guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează.
Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României, și nu este despre calcule politice, este, repet, despre interesul național, și sunt convins că românii vor evalua în consecință.
Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce privește sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze, e nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.
În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacitățile agro-industriale și de procesare, pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.
În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar.
În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.
În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.
În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.
În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.
În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
În ceea ce privește pe românii din Diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din Diaspora.
Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în Diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit.
Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții, și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim.
Vă mulțumesc!”
Ședința solemnă s-a deschis cu intonarea Imnului național, iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a prezentată hotărârea privind validarea alegerii președintelui.
Ulterior, Nicușor Dan a rostit jurământul, potrivit Constituției: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura președintelui României.
Ceremonia s-a încheiat cu mesajul adresat în plen de noul președinte al țării. După jurământul de investitură, președintele Nicușor Dan merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României și pentru ceremonia de predare – primire a mandatului de șef al statului
La 16 decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în alegerile prezidențiale din 2025, în urma deciziei de anulare a întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, luată de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024.
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României pe data de 18 mai, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.
Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea a 100% din voturi, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).
Nicușor Dan a declarat atunci că, în urma scrutinului din 18 mai, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.
POLITICĂ
Nicușor Dan a depus jurământul de președinte al României, devenind al cincilea președinte al republicii după 1990
Published
3 weeks agoon
May 26, 2025
Nicușor Dan a depus luni, în plenul Parlamentului României, jurământul de învestire în funcția de președinte al României pentru un mandat de cinci ani, devenind al cincilea președinte al republicii după anul 1990.
Ședința solemnă s-a deschis cu intonarea Imnului național, iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a prezentată hotărârea privind validarea alegerii președintelui.
Ulterior, Nicușor Dan a rostit jurământul, potrivit Constituției: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura președintelui României.
Ceremonia s-a încheiat cu mesajul adresat în plen de noul președinte al țării. După jurământul de investitură, președintele Nicușor Dan merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României și pentru ceremonia de predare – primire a mandatului de șef al statului
La 16 decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în alegerile prezidențiale din 2025, în urma deciziei de anulare a întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, luată de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024.
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României pe data de 18 mai, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.
Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea a 100% din voturi, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).
Nicușor Dan a declarat atunci că, în urma scrutinului din 18 mai, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

Burduja: Mintia, cea mai mare și modernă centrală pe gaz din Europa, evaluată la peste 1.4 mld de euro, este finalizată în proporție de 75%

Reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, sugerează agenția Fitch: Formarea unui guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE

UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

ICI București a participat la Summitul Primăriilor 2025, dedicat inovației și bunei guvernanțe în administrația publică locală

IMM-urile și administrațiile publice din UE au la dispoziție peste 145 milioane de euro pentru întărirea securității cibernetice

Germania și Franța propun un canal TV european împotriva dezinformării dinspre Rusia și China: Europa trebuie “să își facă vocea auzită mai tare în lume”

Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE

Zelenski regretă că întâlnirea sa cu Trump din Biroul Oval a scăpat de sub control, dar continuă să exercite presiuni asupra președintelui american: „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Hurezeanu, la reuniunea OCDE de la Paris: România își aliniază investițiile și finanțările cu obiectivele de sustenabilitate
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală