Ministrul Rovana Plumb a prezentat, astazi, prioritățile de investiții din fonduri europene ale României pentru perioada 2021-2027, dar și progresele înregistrate în ultimul an și jumătate de țara noastră, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Prioritățile de finanțare privind fondurile europene din următoarea perioadă de programare (2021 – 2027) au fost prezentate, astăzi, de ministrul Rovana Plumb în cadrul unei mese rotunde organizate la sediul Reprezentanței Comisiei Europene de la Bucuresti. 

Rovana Plumb a arătat ca Romania are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare-cheie precum cercetare publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate si servicii sociale. ,,Asigurarea infrastructurii de bază este o premisă pentru dezvoltarea Pieței Unice și implementarea regulilor acesteia, concomitent cu asigurarea unui nivel ridicat al calității vieții cetățenilor într-un mod echitabil in toata Uniunea”, a subliniat ministrul.

Domnia sa a mai adaugat că țara noastră va miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiții în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora. Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung sau trecerea de la ocupare la pensionarea activă vor fi, de asemenea, parte a noii viziuni de programare.

De asemenea, ministrul a reamintit că, în ceea ce privește Politica de Coeziune, negocierile sunt axate pe reducerea disparităților regionale și pe abordarea noilor provocări, pe alinierea la Semestrul European si pe asigurarea unei flexibilități care să răspundă mai prompt nevoilor regionale și locale. 

Cu același prilej, ministrul Fondurilor Europene a făcut și un scurt bilanț al activității pe care o coordonează de un an și jumătate, astfel: 

• 25 miliarde euro – valoarea apelurilor lansate (90,8% din alocarea de aprox. 28 mld.);
• 5.998 contracte de finanțare semnate cu beneficiarii de fonduri europene (însumand cca. 21,2 miliarde euro);
• 4,8 miliarde euro – plățile efectuate către beneficiarii de fonduri europene (17,4% din alocarea UE);
• 8,6 miliarde euro a primit România de la Comisia Europeană, ceea ce ne situează lângă media UE în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene. Acestor sume li se adaugă alte 6,5 mld. euro plăți directe în agricultură.

Amintim faptul că tot astăzi a avut loc la Reprezentanța Comisiei Europene de la București conferința cu tema „Semestrul european: Raportul de țară pentru România 2019”, în cadrul căreia comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu a vorbit despre concluziile negative ale experților de la Bruxelles, dar și despre recomandările pe care Comisia le face către autoritățile române pentru ameliorarea dezechilibrelor macroeconomice. La eveniment a mai fost prezent și ministrul finanțelor publice Eugen Teodorovici care și-a prezentat viziunea administrativă asupra raportului publicat de Comisie la finele lunii februarie, document pe care oficialul român îl contestă.

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a propus dublarea cadrului bugetar de care dispune Ministerul Afacerilor Externe, aflat actualmente la aproximativ 0,5% din PIB, invocând faptul că apărarea şi descurajarea trebuie să fie dublate de comunicare strategică, dar şi de rezilienţa societăţii în general în condițiile în care ”natura războiului” se află în transformare.

“Dacă vă uitaţi la (…) schimbarea naturii războiului, la accentul şi priorităţile pe care le avem în ceea ce priveşte combaterea războiului hibrid, în principal prin consolidarea rezilienţei, prin toate metodele dedicate comunicării strategice, fără aceste elemente nu putem să ne simţim cu adevărat în siguranţă“, a afirmat şeful diplomaţiei române la “Atlantic-Black Sea Security Forum”, eveniment organizat de Aspen Institute Romania și biroul de la București al German Marshall Fund.

El a spus că apărarea văzută doar din punct de vedere militar nu este suficientă și a vorbit despre o eventuală creştere a bugetului Ministerului Afacerilor Externe la 1% din Produsul Intern Brut.

“Faptul că alocăm 2% din PIB Ministerului Apărării cred că este o idee foarte bună şi există un consens politic legat de aceasta. Cred că a venit momentul să ne gândim, de asemenea, la creşterea posibilităţilor şi activităţilor din domeniul nostru. (…) Cred că ar trebui să ne gândim, de asemenea, la 1% din buget pentru Ministerul Afacerilor Externe şi diplomaţia noastră. În prezent nu este rău, avem 0,54%, dar 1% din PIB ar putea fi un instrument foarte important pentru dezvoltare“, a punctat el, potrivit Agerpres. 

Ministrul Afacerilor Externe a participat joi a deschiderea „Atlantic – Black Sea Security Forum: The New Great Game? Return to Power Politics”, organizat de Institutul Aspen din România, în parteneriat cu German Marshall Fund of the United States.

Șeful diplomației române a mai evocat, în alocuțiunea sa, evoluțiile politico-militare și de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre cu implicații la nivelul întregii comunități euro-atlantice.