Comisia Europeană a publicat cel de-al treilea raport privind transformarea demografică în Uniunea Europeană, evidențiind atât provocările, cât și oportunitățile pe care aceasta le generează pentru competitivitate, inovare, coeziune socială și dezvoltare durabilă, dacă este abordată din timp și în mod eficient.
Populația Europei este pe cale să scadă și să îmbătrânească, ceea ce va crea provocări pentru piața muncii, sistemele de sănătate și de îngrijire, precum și pentru finanțele publice. În același timp, o viață mai lungă și mai sănătoasă oferă oportunități de a stimula participarea pe piața muncii, inovarea și creșterea economică. Prin politici orientate către dezvoltarea competențelor, îngrijire, locuire și dezvoltare regională, UE sprijină statele membre în reducerea impactului schimbărilor demografice.
Populația Europei scade, dar europenii trăiesc mai mult ca niciodată
Raportul, elaborat de Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre – JRC), confirmă faptul că populația Europei se află în prezent la nivelul maxim. Cu 450,6 milioane de locuitori în prezent, populația UE este estimată să ajungă la aproximativ 445 de milioane până în 2050 și la 398,8 milioane până în 2100, ceea ce reprezintă o scădere totală de aproximativ 11,7%, până la un nivel comparabil cu cel din anii 1970.
În același timp, europenii trăiesc mai mult ca oricând. Speranța de viață la naștere a ajuns la 81,5 ani în 2024, reflectând progresele din domeniul sănătății, nivelului de trai și condițiilor sociale.
Până în 2050, aproape unul din trei locuitori ai Uniunii Europene va avea cel puțin 65 de ani, față de unul din cinci în prezent. Până în 2100, speranța de viață ar putea depăși 90 de ani în cazul femeilor și 86 de ani în cazul bărbaților. Totodată, un copil născut în UE în 2023 poate spera să trăiască până la 75,3 ani fără boli majore.
Aceste tendințe generează provocări importante, de la deficitul de forță de muncă și presiunea asupra bugetelor publice, până la solicitarea tot mai mare a sistemelor de îngrijire, educație și formare profesională, precum și asupra coeziunii regionale.
În același timp, ele creează și oportunități. Un exemplu este dezvoltarea așa-numitei „economii a longevității”, care deschide noi piețe pentru produse, servicii și inovații dedicate persoanelor în vârstă, generând noi perspective de creștere economică și creare de locuri de muncă. Acest fenomen poate stimula inovarea în domeniul sănătății, tehnologiei și serviciilor financiare.
Îmbătrânirea populației schimbă piața muncii și crește nevoia de servicii de îngrijire
Raportul arată că Uniunea Europeană traversează o schimbare demografică majoră care transformă piața muncii și impune creșterea participării și a productivității.
Aproximativ 20% dintre persoanele de vârstă activă sunt în afara pieței muncii, iar diferența de ocupare dintre femei și bărbați este de 10 puncte procentuale. În același timp, aproximativ 8 milioane de tineri nu urmează studii, nu sunt angajați și nici nu participă la programe de formare profesională.
Pe de altă parte, ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani este în creștere comparativ cu ultimele decenii. UE sprijină această evoluție prin măsuri care încurajează participarea femeilor pe piața muncii, dezvoltarea competențelor tinerilor, menținerea în activitate a persoanelor în vârstă care doresc să continue să lucreze și creșterea productivității prin inovare și inteligență artificială.
Creșterea productivității și valorificarea potențialului neexploatat al forței de muncă vor fi esențiale pentru compensarea efectelor reducerii populației active, susținerea creșterii economice și consolidarea finanțelor publice.
Raportul evidențiază și faptul că rata natalității continuă să scadă, iar populația Europei îmbătrânește, ceea ce duce la diminuarea numărului persoanelor de vârstă activă.
Migrația calificată joacă deja un rol important în reducerea deficitului de forță de muncă. Prin atragerea de specialiști din afara UE, aceasta poate susține sectoarele-cheie, poate consolida inovarea și poate contribui la compensarea efectelor îmbătrânirii populației. Totuși, Comisia subliniază că prioritatea trebuie să rămână perfecționarea și recalificarea persoanelor aflate deja în Uniunea Europeană.
Trecerea către o societate a longevității va determina și o creștere a cererii pentru servicii medicale și de îngrijire pe termen lung. Numărul persoanelor care vor avea nevoie de astfel de servicii este estimat să crească de la 36 de milioane la 48 de milioane până în 2070, iar ponderea persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani se va dubla. Deși această evoluție pune presiune asupra finanțelor publice, ea stimulează totodată inovarea și dezvoltarea unor sisteme de îngrijire mai eficiente.
UE acționează pentru a transforma schimbările demografice într-o oportunitate
Uniunea Europeană sprijină statele membre în gestionarea schimbărilor demografice printr-un ansamblu de politici care însoțesc cetățenii în toate etapele vieții. Noul raport oferă baza de date necesară pentru fundamentarea acestor politici.
Instrumentarul privind demografia (Demography Toolbox), adoptat de Comisia Europeană în octombrie 2023 și salutat de toate statele membre, pune la dispoziția autorităților naționale, regionale și locale un set de instrumente pentru integrarea tendințelor demografice în elaborarea politicilor publice și pentru coordonarea acțiunilor la nivel european.
Pe această bază, Comisia Europeană a lansat mai multe inițiative în domenii-cheie:
- Planul european pentru locuințe accesibile, destinat facilitării accesului la locuințe de calitate și sustenabile, în special pentru tineri și gospodăriile vulnerabile;
- Strategia privind echitatea între generații, care urmărește consolidarea solidarității între generații și asigurarea faptului că politicile actuale creează oportunități pentru viitor;
- Strategia UE de combatere a sărăciei, menită să reducă sărăcia în toate categoriile de vârstă;
- Strategia „Uniunea competențelor”, care promovează învățarea pe tot parcursul vieții, formarea profesională și locurile de muncă de calitate;
- Strategia europeană privind îngrijirea, care îmbunătățește accesul la servicii de îngrijire accesibile și de înaltă calitate prin programe precum EU4Health (5,3 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027) și Spațiul european al datelor privind sănătatea;
- Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale, care răspunde provocărilor generate de depopulare, îmbătrânire și migrația din mediul rural;
- Inițiativa „Harnessing Talent”, destinată regiunilor afectate simultan de scăderea populației de vârstă activă și de un nivel redus al persoanelor cu studii superioare.
De asemenea, propunerea Comisiei privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 include abordarea schimbărilor demografice ca obiectiv în cadrul Planurilor naționale și regionale de parteneriat.
„Populația Europei se schimbă, iar politicile europene trebuie să se schimbe odată cu ea. Trăim mai mult și mai sănătos decât oricând – una dintre cele mai mari realizări ale noastre. Însă schimbările demografice transformă societățile, economiile și piețele noastre ale muncii și trebuie să acționăm acum pentru a transforma această evoluție într-o oportunitate. Acest raport oferă dovezile necesare pentru a ajuta statele membre să se pregătească pentru viitor. Demografia nu mai este un subiect izolat – ea trebuie să facă parte din fiecare decizie majoră de politică publică. Investind în competențe, servicii de îngrijire, atragerea talentelor, productivitate și coeziune regională, putem consolida competitivitatea, reziliența și bunăstarea Europei pentru deceniile următoare”, a declarat Dubravka Šuica, comisarul european pentru Mediterana.
