Președintele Franței, Emmanuel Macron, gazda summitului G7, a lansat sâmbătă militanților anti-G7 in Ţara Bascilor un apel ”la calm şi concordi”, afirmând că marile provocări, precum cea reprezentată de schimbările climatice, trebuie să fie combătute ”împreună”, transmite AFP, citat de Agerpres.

”Doresc să fac un apel la calm şi concordie. Marile provocări care sunt neutre”, precum schimbările climatice, combaterea inegalităţilor şi lipsa securităţii, ”nu le vom soluţiona decât acţionând împreună”, a declarat şeful statului francez într-o intervenţie publică televizată, cu câteva ore înaintea începerii summitului G7 de la Biarritz (sud-vestul Franţei).

Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa că la summitul G7 va convinge toţi partenerii ţării sale că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”. ”Trebuie să ajungem la o formă de detensionare, pentru a stabiliza lucrurile şi pentru a evita acest război comercial care începe să ia formă peste tot”, a subliniat acesta.

Macron s-a referit şi la actualele incendii din regiunea amazoniană. ”Am dorit ca acest G7 să fie util şi, în concluzie, trebuie să răspundem într-o manieră foarte concretă la apelul oceanului şi la apelul pădurii care arde astăzi în Amazonia”, a spus el.

”Suntem toţi îngrijoraţi. Franţa este îngrijorată, indubitabil, chiar mai mult decât alţii din jurul acestei mese, întrucât noi suntem amazonieni cu Guyana. Aşadar cu privire la Amazonia, nu vom lansa un simplu apel, ci o mobilizare a tuturor puterilor” prezente la Biarritz, ”în parteneriat cu ţările Amazoniei, pentru a combate aceste incendii şi pentru a investi în reîmpădurire”, a adăugat şeful statului francez, citat de AFP şi dpa.

Liderii celor șapte state cel mai puternic industrializate, participă, timp de trei zile, la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, în condițiile în care ciocnirile comerciale dintre primele două economii globale au evidențiat sarcina grea a președintelui Emmanuel Macron de a furniza  rezultate palpabile privind comerțul, Iranul și schimbările climatice, informează Reuters.

Reuniunea G7 are loc pe fondul unor diferențe puternice de opinie privind problemele globale care riscă să divizeze și mai mult grupul de state care se luptă deja să-și găsească vocea comună.

Să nu uităm că anul trecut, președintele american Donald Trump, a decis să părăsescă orașul canadian Ottawa, înaintea semnării declarației comune, alături de celelalte state, acuzând Canada de „lipsa de onestitate”.

Emmanuel Macron, gazda summitului, dorește ca liderii Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite să se concentreze pe apărarea democrației, egalității de gen, educației și schimbărilor climatice și a invitat lideri din Asia, Africa și America Latină să contribuie la acest efort comun.

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri creșterea cuantumului taxelor vamale aplicate aplicate produselor chinezeşti importate în Statele Unite ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing, decizie care vine cu doar o zi înainte ca liderii priemelor două economii mondiale să se întâlnească la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, cele 300 de miliarde de dolari ale importurile provenind din China vor fi taxate cu 15 % în loc de 10 % începând cu 1 septembrie.

În plus, preşedintele american Donald Trump a informat într-o serie de postări pe Twitter că Washingtonul va creşte, începând cu 1 octombrie, tarifele vamale de la 25 % la 30 % . Acestea se vor aplica celor 250 de miliarde de dolari de mărfuri chinezeşti.

”Din păcate, administraţiile anterioare au permis Chinei să meargă atât de departe de un comerţ corect şi echilibrat încât a devenit o povară pentru contribuabilii americani. Ca preşedinte nu mai pot permite să se întâmple acest lucru. Nu avem nevoie de China și, sincer, va fi mult mai bine fără aceasta. Sumele uriașe de bani făcute și furate de China de la Statele Unite, an de an, timp de zeci de ani, trebuie să ÎNCETEZE. Marilor noastre companii americane li s-a cerut să înceapă imediat să caute o alternativă la China, inclusiv aducerea companiilor ACASĂ, făcând produse în SUA. Voi răspunde tarifelor din China în această după-amiază. Aceasta este o oportunitate grozavă pentru Statele Unite”, a scris Trump.

….your companies HOME and making your products in the USA. I will be responding to China’s Tariffs this afternoon. This is a GREAT opportunity for the United States. Also, I am ordering all carriers, including Fed Ex, Amazon, UPS and the Post Office, to SEARCH FOR & REFUSE,….

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) August 23, 2019

Reacția lui Trump vine după ce vineri autoritățile de la Beijing au anunțat că vor impune taxe vamale în valoare de 75 de miliarde de dolari mărfurilor americane, potrivit Digi24.

China va aplica tarife vamale de 5 sau 10% importurilor de bunuri americane începând cu 1 septembrie, fiind vizate 5.078 de produse fabricate în SUA. Totodată, autoritățile au anunțat că plănuiesc să reintroducă tarifele vamale pentru autovehicule și componente americane, iar acestea vor fi de 5% sau 25% începând cu luna decembrie.

Autoritățile chineze au anunțat de săptămâna trecută că vor lua contramăsuri, după ce SUA a anunțat tarife vamale de 10% la bunuri chinezești de 300 de miliarde de dolari.

Tot săptămâna trecută, Administrația Trump a anunțat că va amâna până la 15 decembrie impunerea de tarife asupra anumitor bunuri de consum importate din China.

Impunerea tarifelor va fi amânată până la 15 decembrie, cu 10 zile înainte de Crăciun, fiind astfel scutite de o taxă vamală adiţională de 10% diferite bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Citiți și:

SUA și China, în pragul unui război valutar: Pentru prima dată în 25 ani, Washington-ul acuză Beijing-ul că manipulează valoarea monedei naționale

”Facem acest lucru în vederea perioadei de Crăciun pentru că n-am vrea că unele tarife să aibă un impact asupra consumatorilor americani, cu toate că până acum nu au avut vreun fel de impact”, le-a spus Trump reporterilor în momentul în care părăsea New Jersey pentru un eveniment în Pittsburgh.

Conflictul comercial dintre Statele Unite și China tronează de mai bine de un an și jumătate.

Donald Trump a zguduit piețele financiare în luna mai, când liderul american a anunțat că SUA își va majora tarifele de la 10% la 25% din exporturile chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

China a reacționat atunci cu celeritate, crescând și ea tarife impuse pentru produse americane în valoare de 50 de miliarde de dolari.

Mii de protestatari din Hong Kong și-au dat mâna cântând și au format vineri un lanț uman într-un protest pașnic, după aproape trei luni de demonstrații antiguvernamentale care nu dau semne că vor înceta, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat ”libertăţii şi democraţiei” din Hong Kong.

The Human Chain of protesters in Hong Kong does not end.#TheHongKongWay

pic.twitter.com/FKdfr8HsCn

— Joshua Potash 🆘 (@JoshuaPotash) August 23, 2019

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

Lion Rock from the top, all lit up tonight #thehongkongway #BalticWay30 pic.twitter.com/Ra0c0o58VX

— Kong Tsung-gan / 江松澗 (@KongTsungGan) August 23, 2019

Proteste, care au fost declanșate în urma unui proiect de lege, suspendat între timp, care ar fi permis extrădările în China continentală, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităţilor de la Beijing în 1997, pentru care reprezintă acum o provocare majoră.

Inițial, protestatarii solicitau mai multă libertate, pe fondul îngrijorărilor privind erodarea drepturilor fundamentale garantate prin doctrina ”o singură țară, două sisteme”, adoptată după 1997, cum ar fi o justiție independentă și dreptul la manifestații.

Demonstații au cinci solicitări: retragerea proiectului de extrădare, instituirea unei anchete independente asupra protestelor şi a brutalităţii poliţiei, încetarea descrierii protestelor drept ”revolte”, renunţarea la acuzaţiile aduse protestatarilor arestaţi şi reluarea reformei politice.

Protestele de vineri par să fie un ecou al manifestațiilor organizate la 23 august 1989, când în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri – cunoscut de posteritate drept ”Lanțul Baltic” –  care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.