Connect with us

INTERNAȚIONAL

Portugalia se alătură Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn, devenind cel de-al 21-lea membru

Published

on

Portugalia s-a alăturat marți Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Apărare Cibernetică de la Tallinn, devenind astfel cel de-al 21-lea membru al acestui centru care se concentreză, în mod particular, asupra cercetării, pregătirii și exercițiilor în domeniul apărării cibernetice, anunță AFP, citat de Agerpres.

Suntem confruntaţi cu adversari care ţintesc valorile noastre comune în spaţiul cibernetic: libertatea, adevărul, încrederea. Pentru a consolida rezistenţa, trebuie să ne unim, de aceea sunt bucuroasă să salut Portugalia, pentru că împreună suntem mai puternici”, a precizat directorul centrului, Merle Maigre, în cadrul unei ceremonii oficiale.

Centrul de Excelență a luat ființă a fost înființat în 2008, la un an după un atac cibernetic masiv care a vizat Estonia și a fost recunoscut rapid de NATO și SUA care au aderat la acesta în 2011.

Centrul este dotat şi finanţat de ţările membre. Numără în prezent 18 ţări membre ale NATO, alături de Austria, Suedia şi Finlanda.

Norvegia şi Japonia sunt, de asemenea, pe punctul de a se alătura centrului. Luni, Australia şi-a anunţat intenţia în acest sens.

”Un membru al Forţei de apărare australiene va fi detaşat la centru pentru o perioadă de trei luni în fiecare an”, a declarat şefa diplomaţiei de la Canberra, Julia Bishop, pe Skype cu prilejul inaugurării ”ambasadei temporare” a ţării sale în Estonia.

Ambasada temporară va funcţiona două luni pe an. În restul lunilor, ea va avea o prezenţă virtuală în ţara baltică, foarte avansată în privinţa tehnologiei informaţiei.

La începutul anului trecut, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, atrăgea atenția asupra numărului crescut al atacurilor cibernetice.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a afirmat că au existat peste 500 de atacuri cibernetice asupra serviciilor Alianței în fiecare lună în anul 2016. Cifra conturează o creștere cu 60% a unor astfel de acțiuni față de anul precedent.

În cadrul unui interviu publicat în ziarul german „Die Welt, Stoltenberg a adăugat că cele mai multe acțiuni de acest tip „au fost sponsorizate de instituții ale statuului din alte alte țări”.

„Sunt îngrijorat de escaladarea acestor atacuri. Apărarea cibernetică va reprezenta un subiect important în cadrul următorului summit NATO și vom fi nevoiți să sporim eforturile pentru combaterea acestora”, a susținut Stoltenberg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Emmanuel Macron, discuție telefonică în cadrul căreia au convenit asupra organizării reuniunii G7 ”în persoană” într-un viitor apropiat

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au convenit joi, în cadrul unui apel telefonic, că reuniunea G7 ar trebui organizată ”în persoană”, într-un viitor apropiat, potrivit informațiilor date publicității de Casa Albă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Președintele american a anulat în luna martie întâlnirea liderilor G7, care urma să aibă loc la 10 iunie în Statele Unite, în contextul restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Săptămâna trecută, preşedintele Trump a spus că încearcă să reia ideea unei reuniuni cu participare ”în persoană” deoarece aceasta ar transmite mesajul că lumea revine la normal. El a propus organizarea conferinţei la reşedinţa prezidenţială de la Camp David din Maryland.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe Robert O’Brien a declarat duminică că, în cazul organizării unei reuniuni G7 cu participare ”în persoană”, aceasta va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

Emmanuel Macron, președintele Franței, țară care a deținut în 2019 președinția G7, predând ștafeta Statelor Unite la 1 ianuarie 2020, este deschis ideii de a călători în SUA pentru reuniunea G7 dacă situația epidemiologică o permite, potrivit declarațiilor de săptămâna trecută ale unui oficial al Administrației Prezidențiale de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Donald Trump a semnat un ordin executiv care limitează protecția rețelelor sociale: Aceste companii au o “putere necontrolată” de a cenzura informațiile

Published

on

© White House/ Flickr

Preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Suntem aici pentru a apăra libertatea de exprimare în faţa unuia din cele mai grave pericole care există”, a declarat preşedintele Trump din Biroul Oval al Casei Albe în timp ce semna ordinul care ar urma să fie punctul de plecare al unei lungi bătălii în justiţie.

Liderul de la Casa Albă a acuzat în special Twitter că acţionează părtinitor şi că nu se comportă ca o “platformă neutră”. “Nu putem lăsa să continue acest lucru, este foarte, foarte nedrept”, a subliniat preşedintele american.

Ordinul executiv a venit la o zi după ce Donald Trump a criticat Twitter pentru că rețeaua i-a marcat una dintre postări, legată de alegeri, drept potenţial falsă. Donald Trump s-a ținut de cuvânt și a luat măsurile pe care le anunța împotriva rețelelor sociale.

Practic, prin acest ordin executiv, șeful Casei Albe cere reexaminarea unei legi din anul 1996 prin care companiile online au primit imunitate juridică faţă de eventuale acţiuni judiciare referitoare la conţinutul apărut pe platforme sau pentru eliminarea conţinutului controversat. Este vorba despre Secţiunea 230 a Legii privind decenţa în comunicaţii, supranumită și „26 de cuvinte care au creat Internetul”, relatează și Digi24.

“Fiecare cetățean – liberal, conservator sau cu alte opțiuni – are dreptul să fie auzit și tratat în mod corect în mediul online”, se arată și într-o postare a Casei Albe.

Companiile de social media au, în opinia preşedintelui Trump, o “putere necontrolată” de a cenzura şi a restricţiona informaţiile pe platformele lor şi acţionează ca un “editor cu un punct de vedere”.  

Ordinul executiv urmăreşte să schimbe actuala interpretare a legii, care protejează platformele de socializare, ce nu pot fi făcute răspunzătoare pentru conţinutul publicat pe site-urile lor, a declarat procurorul general Bill Barr.

Companiile de socializare au “devenit editori şi nu ar trebui să aibă dreptul la acelaşi tip de scut” de protejarea a răspunderii, a adăugat Barr. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Guvernul de la Kiev a aprobat un memorandum privind importul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite

Published

on

Guvernul ucrainean a aprobat miercuri un memorandum de cooperare privind posibilitatea importului unei cantități de cel puțin 5,5 miliarde de memtri cubi de gaze naturale lichefiate pe an din Statele Unite, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Olga Buslavets, ministrul ucrainean al Energiei, a menționat că în memorandum este precizat că firma care va vinde gazele lichefiate este compania Louisiana Natural Gas Exports iar preţul va fi stabilit în conformitate cu preţurile pe platforma americană Henry Hub.

Memorandumul de cooperare prevede şi construcţia unei noi conducte de gaze între hub-ul de gaze de la Hermanowice (Polonia) şi facilitatea de stocare a gazelor naturale de la Bilche-Volytsko-Uherske (Vestul Ucrainei). Finanţarea pentru acest proiect include sprijin de la anumite agenţii guvernamentale americane şi europene.

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, după ce relaţiile cu furnizorul tradiţional, Rusia, au intrat în colaps după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în anul 2014.

În 2019, Ucraina şi-a majorat importurile de gaze naturale cu 34,4% până la 14,25 miliarde de metri cubi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending