Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat startul, sâmbătă, programului umanitar “Cereale din Ucraina”, în cadrul Summit-ul internațional privind securitatea alimentară de la Kiev, la care au participat, direct și online, reprezentanți din aproape 30 de țări și organizații internaționale.

Reuniunea a avut loc în ziua comemorării Holodomorului – când, în urmă cu 90 de ani, foametea a fost folosită ca armă de către Uniunea Sovietică împotriva poporului ucrainean.

Acest program umanitar inițiat de liderul de la Kiev prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei. Acest lucru va permite organizarea sprijinului internațional pentru agricultura ucraineană, protejarea suprafețelor cultivate, susținerea producției, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și găsirea unor clienți internaționali care să garanteze achiziționarea de produse alimentare ucrainene.

În discursul său de deschidere, Zelenski a subliniat că Ucraina a este în mod tradițional unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

„Anul acesta, din păcate, este diferit. Trupele rusești au înconjurat porturile ucrainene. Au blocat exportul alimentelor noastre. Au adus lumea în pragul foametei. Au provocat o criză alimentară. Creșterea rapidă a prețului produselor subminează securitatea economică a oamenilor obișnuiți, bunăstarea a milioane de familii, stabilitatea internă și securitatea regională. Protestele în masă din cauza creșterii prețurilor la alimente, îngrășăminte și combustibili amenință multe țări și societăți”, a declarat președintele ucrainean.

Șeful statului a declarat că Ucraina își amintește bine ce înseamnă foamea, deoarece în timpul Holodomorului, care a fost organizat împotriva ucrainenilor de către regimul totalitar stalinist în 1932-1933, potrivit diferitelor estimări, între patru și opt milioane de oameni au pierit. Potrivit acestuia, Ucraina va depune toate eforturile pentru ca un astfel de lucru să nu se mai întâmple în nicio țară din lume. El i-a îndemnat, astfel, pe participanții la summit să facă tot posibilul pentru a preveni răspândirea crizei alimentare.

„Obiectivul nostru este ambițios și specific – să salvăm de la foamete cel puțin 5 milioane de oameni. Pe această cale, Ucraina a făcut deja primii pași – a trimis primele nave. La mijlocul lunii noiembrie – 27.000 de tone de grâu pentru Etiopia. Un alt vas este încărcat astăzi. Și asta înseamnă alte 30.000 de tone de grâu pentru oamenii din Etiopia. Alte trei nave se îndreaptă în prezent spre porturile din Ucraina pentru încărcare. Acestea vor livra peste 80.000 de tone de grâu alimentar către țările care au cea mai mare nevoie de el”, a declarat Zelenski.

Acesta a precizat că până la sfârșitul primăverii viitoare sunt planificate cel puțin 60 de nave care vor fi trimise din porturile ucrainene în cadrul programului “Grâne din Ucraina”.

„Ucraina, în calitate de unul dintre garanții securității alimentare globale, va continua să își aducă contribuția sa cheie. În ciuda războiului. În ciuda oricăror provocări. Ucraina își va îndeplini obligațiile sale de export în ceea ce privește furnizarea de cereale și alte produse alimentare pe piața globală”, a declarat președintele.

Șiderul de la Kiev a mai precizat că, în ziua lansării, 20 de țări s-au alăturat programului „Cereale din Ucraina” și a invitat și alte țări și întreprinderi responsabile din punct de vedere social să se alăture acestui program.

Președintele a sugerat, de asemenea, crearea unei noi instituții internaționale cu sediul la Kiev sau Odesa, care va deveni un nou instrument eficient și eficace de prevenire a crizelor globale și de răspuns rapid la acestea.

„Sunt sigur, vom putea obține rezultate și depăși toate amenințările doar uniți, doar împreună. Putem învinge doar împreună. Ucraina și lumea civilizată fără război, fără terorism, fără foamete”, a mai declarat Zelenski.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa la București, România, în perioada 28-30 noiembrie, unde va participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și va avea întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, a informat vineri Departamentul de Stat într-un comunicat.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO se va axa pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe punerea în aplicare a noului Concept strategic al NATO, inclusiv pe provocările din partea Republicii Populare Chineze, pe securitatea energetică, pe protecția infrastructurilor critice și pe eforturile NATO de dezvoltare a capacităților și de consolidare a rezilienței în Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

“În timp ce se va afla la București, secretarul Blinken și prim-ministrul român Nicolae Ciucă vor vizita expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997. Secretarul Blinken va avea întâlniri separate cu președintele României, Klaus Iohannis, cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și va participa la un dineu de lucru cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Prin prezența sa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București, Blinken va deveni primul șef al diplomației americane care va efectua o vizită în România după 17 ani, aceasta coincizând și cu aniversarea, anul acesta, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România – SUA.

Precedenta vizită la nivel de secretar de stat al SUA a fost efectuată în 2005, de Condoleezza Rice. De atunci, întrevederile între miniștrii români de externe și cei americani au avut loc la Washington, la Bruxelles, în marja reuniunilor NATO, și la Adunarea Generală a ONU.

În schimb, ministrul de externe Bogdan Aurescu a fost primit la Departamentul de Stat doi ani consecutivi, 2020 și 2021, de fostul de secretar de stat Mike Pompeo și de actualul șef al diplomației americane, Antony Blinken. De altfel, Blinken a mai efectuat o vizită în România în 2016, în perioada în care era secretar de stat adjunct al SUA.

Reuniunea din 29 şi 30 noiembrie a miniştrilor de externe din NATO este prima de acest fel pe care România o găzduieşte, după ce a organizat Summitul Alianţei în 2008.

Reuniunea va cuprinde patru sesiuni referitoare la implementarea deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid, la războiul din Ucraina, securitatea energetică şi parteneri.

Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina au fost invitate să participe la reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO.

Reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București va fi prima de acest fel după summitul NATO de la Madrid din luna iunie, când liderii aliați au adoptat noul Concept Strategic al Alianței.