Prim-ministrul Viorica Dăncilă va efectua, miercuri şi joi, o vizită oficială în Statul Israel la invitaţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Din delegația premierului face parte și ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, agenda vizitei include întrevederi cu omologul israelian, Benjamin Netanyahu, preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, şi cu liderul opoziţiei din Knesset, Isaac Herzog.
“Discuţiile vor fi axate pe evaluarea stadiului relaţiilor bilaterale româno-israeliene, cu accent pe identificarea oportunităţilor de valorificare suplimentară a cooperării în domenii de interes comun. De asemenea, discuţiile vor prilejui un schimb de opinii asupra evoluţiilor politice şi de securitate în plan regional şi global”, se arată în comunicat.
În cadrul vizitei, precizează sursa citată, premierul Dăncilă va avea o întrevedere cu Theophilos al III-lea, patriarhul grec-ortodox al Ierusalimului. Cu ocazia prezenței în Israel, prim-ministrul Viorica Dăncilă va vizita și Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului „Yad Vashem”.
Vizită aniversară într-un context sensibil
Vizita prim-ministrului României în Statul Israel se înscrie în seria de contacte politico-diplomatice destinate marcării aniversărilor care fac din 2018 un an de referinţă pentru relaţia bilaterală, respectiv 70 de ani de la crearea Statului Israel, 70 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte şi 100 de ani de la crearea statului român modern, mai arată Guvernul.
Cu toate acestea, vizita premierului în Israel are loc într-un context mai sensibil la nivelul politicii externe românești după ce președintele partidului de guvernământ și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a anunțat adoptarea unui memorandum în Guvern privind relocarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Ulterior, premierul Dăncilă a confirmat acest lucru și a precizat se vor purta discuţii cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele Klaus Iohannis.
În schimb, șeful statului a reacționat și a transmis că nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu acest demers, reamintind că președintele este titularul deciziilor de politică externă și cerând „responsabilitate și discernământ în ceea ce privește deciziile majore de politică externă ale României, cu efecte strategice”. Imediat după reacția lui Klaus Iohannis, MAE a anunțat „lansarea unui proces de evaluare privind mutarea ambasadei României la Ierusalim”.
O reacție pe acest subiect a venit și din partea Comisiei Europene care a indicat că susține poziția președintelui Klaus Iohannis, șeful statului reamintind luni în cadrul unor declarații de presă că la nivelul UE există o abordare mai echilibrată în a nu recunoaște Ierusalimul drept capitală oficială. Totodată, într-un editorial publicat sâmbătă, consilierul pentru politică externă al președintelui, Bogdan Aurescu, a precizat că o astfel de decizie nu se poate lua pripit, discreționar, argumentând că „până acum, poziţia de principiu a României a fost de respectare a dreptului internaţional în vigoare”.
Anul trecut, pe 22 decembrie, România s-a numărat printre cele 35 de țări care s-au abținut de la o rezoluție a Adunării Generale în care s-a solicitat Statelor Unite ale Americii să își retragă decizia de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a statului Israel. Rezoluția a trecut, însă, cu 128 de voturi pentru. Pe de altă parte, numele României a fost inclus de presa israeliană pe lista ţărilor care ar putea lua în calcul mutarea ambasadei din Tel Aviv în Ierusalim.
.
