Grupul PPE din Parlamentul European denunță decizia Partidului Social Democrat din România de a nu susține candidatul pro-european la președinție, Nicușor Dan, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România.
“Decizia Partidului Social Democrat din România este pur și simplu inacceptabilă. Aștept un angajament clar din partea lor de a susține singurul candidat pro-european. În fața extremismului în creștere în întreaga Europă, nu este loc pentru jocuri politice”, a declarat Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
La rândul său, eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, a subliniat că “România joacă un rol esențial în cadrul UE, în special în protejarea securității Uniunii Europene, dată fiind poziția sa la granița cu Ucraina”.
“Un candidat antieuropean, populist și extremist precum George Simion, căruia i-a fost interzisă intrarea atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, reprezintă o amenințare nu doar la adresa securității României, ci și a Uniunii Europene în ansamblu”, a subliniat el.
Potrivit rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, după numărarea a 100% din voturi, George Simion a obținut 3,86 milioane de voturi, reprezentând 40,96% din voturi, iar Nicușor Dan l-a devansat pe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR.
Dan a obținut peste 1,98 milioane de voturi, reprezentând 20,99% din voturi. El a afirmat că turul al doilea al alegerilor prezidențiale va fi despre direcție pro-occidentală sau anti-occidentală pentru România.
PNL și UDMR, partide afiliate la PPE, și-au manifestat imediat susținerea pentru Nicușor Dan, însă Partidul Social-Democrat, care a decis ieșirea de la guvernare, nu și-a asumat sprijinul pentru candidatul pro-european.
Românii au avut duminică o nouă întâlnire cu democrația în cel mai delicat moment din istoria democratică a națiunii, având de ales între un viitor pro-european și alunecarea spre extremism. Într-o premieră, peste 18 milioane de români au fost chemați la urne la mai puțin de șase luni distanță la un scrutin prezidențial anulat pe fondul ingerințelor externe și a unui proces electoral viciat, după cum au constatat instituțiilor statului și a decis Curtea Constituțională.
Au votat peste 9,5 milioane de cetățeni, reprezentând 53,21% din electorat.
Desfășurate sub semnul unei campanii prezidențiale care a polarizat din nou societatea, rezultatele alegerilor prezidențiale din 2025 va marca o serie de premiere: primul președinte provenit dintr-un partid care se poziționează a fi anti-sistem și cu o abordare îndoielnică privind Uniunea Europeană și NATO sau prima alegere a unui președinte independent din afara partidelor mari.
