Connect with us

U.E.

Pregătirea întreprinderilor europene pentru viitor. Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie industrială care urmărește să stimuleze competitivitatea Europei într-o perioadă de mutații geopolitice și de intensificare a concurenței la nivel mondial

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a prezentat marți o nouă strategie industrială prin care urmărește să ajute industria europeană să conducă tranziția dublă către neutralitatea climatică și către poziția de lider în domeniul digital.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, strategia urmărește să stimuleze competitivitatea Europei și autonomia sa strategică într-o perioadă de mutații geopolitice și de intensificare a concurenței la nivel mondial.

Pachetul de inițiative prezintă o nouă abordare a politicii industriale europene, ancorată solid în valorile și în tradițiile economiei sociale de piață europene. Sunt prevăzute diverse acțiuni menite să sprijine toți actorii din industria europeană, inclusiv întreprinderile mari și mici, întreprinderile nou-înființate inovatoare, centrele de cercetare, prestatorii de servicii, furnizorii și partenerii sociali.

O strategie specifică pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) urmărește să reducă birocrația și să ajute numeroasele IMM-uri din Europa să își desfășoare activitatea la nivelul întregii pieței unice și în afara acesteia, să obțină acces la finanțare și să contribuie la pregătirea tranziției digitale și verzi.

Inițiativele prezentate includ, de asemenea, măsuri concrete pentru abordarea barierelor din calea funcționării optime a pieței unice, aceasta fiind cel mai puternic atu al Europei care le poate permite tuturor întreprinderilor noastre să se dezvolte și să fie competitive atât în Europa, cât și dincolo de granițele acesteia.

”Industria europeană este motorul creșterii și al prosperității Europei. Acest motor funcționează cel mai bine atunci când își valorifică punctele forte: oamenii – cu ideile, talentele, diversitatea și spiritul lor antreprenorial. Acest lucru este mai important ca niciodată, având în vedere că Europa a pornit pe calea unei tranziții verzi și digitale ambițioase într-o lume din ce în ce mai instabilă și mai imprevizibilă. Industria europeană are toate atuurile necesare pentru a conduce această tranziție, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a o sprijini”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a precizat că ”Europa are cea mai puternică industrie din lume. Întreprinderile noastre – mari și mici – ne asigură locuri de muncă, prosperitate și autonomie strategică. Gestionarea tranziției verzi și digitale și evitarea dependențelor externe într-un nou context geopolitic necesită schimbări radicale, schimbări care trebuie să înceapă acum”.

Pachetul privind politica industrială include următoarele inițiative:

O nouă Strategie industrială

Pentru a susține poziția de lider a Europei în sectorul industrial, o nouă Strategie industrială va contribui la îndeplinirea a trei priorități-cheie: menținerea competitivității industriei europene la nivel mondial și a unor condiții de concurență echitabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial, asigurarea neutralității climatice a Europei până în 2050 și conturarea viitorului digital al Europei.

Strategia stabilește principalii factori ai transformării industriale a Europei și propune un set cuprinzător de acțiuni viitoare, printre care se numără:

un Plan de acțiune privind proprietatea intelectuală menit să sprijine suveranitatea tehnologică, să promoveze condiții de concurență echitabile la nivel mondial, să combată mai bine furtul de proprietate intelectuală și să adapteze cadrul juridic la tranziția verde și digitală;

– întrucât concurența este cel mai bun stimulent pentru întreprinderile europene, revizuirea în curs a normelor UE în materie de concurență, inclusiv evaluarea în curs a procedurilor de control al concentrărilor economice și verificarea adecvării orientărilor privind ajutoarele de stat, ne va permite să dispunem de norme adecvate pentru o economie care evoluează rapid, care are un caracter digital din ce în ce mai accentuat și care trebuie să devină mai verde și mai circulară;

– avem nevoie de concurență loială atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Pe lângă utilizarea optimă a setului său de mecanisme de apărare comercială, până la jumătatea anului 2020 Comisia va adopta o carte albă care va aborda efectele de denaturare cauzate de subvențiile străine pe piața unică, precum și accesul întreprinderilor din țări terțe la procedurile de achiziții publice din UE și la fondurile acordate de UE. Problema legată de subvențiile străine va fi abordată într-o propunere de instrument juridic în 2021. Aceste lucrări vor merge mână în mână cu eforturile în curs de consolidare a normelor mondiale privind subvențiile industriale depuse în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, precum și cu acțiunile de combatere a lipsei accesului reciproc la procedurile de achiziții publice din țările terțe;

măsuri cuprinzătoare de modernizare și de decarbonizare a industriilor mari consumatoare de energie, de sprijinire a sectoarelor durabile și de mobilitate inteligentă, de promovare a eficienței energetice și de asigurare a unei aprovizionări suficiente și constante cu energie din surse cu emisii de CO2 reduse la prețuri competitive;

– consolidarea autonomiei industriale și strategice a Europei prin asigurarea aprovizionării cu materii prime critice, prin intermediul unui Plan de acțiune privind materiile prime critice, și cu medicamente, pe baza unei noi Strategii a UE privind produsele farmaceutice, precum și prin sprijinirea dezvoltării infrastructurilor digitale strategice și a tehnologiilor generice esențiale;

o Alianță pentru hidrogen curat, menită să accelereze decarbonizarea industriei și să mențină poziția de lider în sectorul industrial, urmată de alianțe pentru industriile cu emisii reduse de dioxid de carbon, pentru tehnologiile și platformele cloud în domeniul industrial și, respectiv, pentru materiile prime;

– noi acte legislative și orientări cu privire la achizițiile publice verzi;

– un accent sporit pe inovare, investiții și competențe.

Pe lângă stabilirea unui set cuprinzător de acțiuni, atât la nivel orizontal, cât și pentru tehnologii specifice, Comisia va analiza în mod sistematic riscurile și nevoile diferitelor ecosisteme industriale. În cadrul acestei analize, Comisia va colabora strâns cu un Forum industrial deschis și incluziv, care urmează să fie înființat până în septembrie 2020.

Din cadrul forumului vor face parte reprezentanți ai industriei, inclusiv IMM-uri, întreprinderi mari, parteneri sociali, cercetători, precum și reprezentanți ai statelor membre și ai instituțiilor UE. Atunci când va fi necesar, experți din sectoare specifice vor fi invitați să își împărtășească cunoștințele. Zilele industriei, organizate în fiecare an de Comisie, vor continua să reunească toți actorii relevanți.

O nouă strategie pentru IMM-uri

IMM-urile au un rol esențial în structura industrială a Europei, furnizând două din trei locuri de muncă, precum și în asigurarea succesului acestei noi abordări industriale.

Strategia are scopul de a ajuta IMM-urile să conducă dubla tranziție, ceea ce presupune și asigurarea accesului la competențele potrivite. Pentru a consolida capacitatea IMM-urilor de a efectua această tranziție, Comisia va actualiza Rețeaua întreprinderilor europene, prin asigurarea participării în cadrul acesteia a unor consilieri specializați în domeniul durabilității.

Comisia va extinde, de asemenea, centrele de inovare digitală la nivelul tuturor regiunilor din Europa pentru a le permite IMM-urilor să integreze inovațiile digitale. Se vor crea posibilități de voluntariat și de formare în domeniul tehnologiilor digitale.

Pentru a facilita funcționarea IMM-urilor în cadrul pieței unice și în afara acesteia, Comisia propune măsuri menite să elimine obstacolele de natură reglementară și practică din calea comerțului sau a dezvoltării activităților, ca de exemplu intensificarea eforturilor pentru a asigura efectuarea rapidă a plăților, în special prin intermediul unui nou observator virtual, precum și prin soluționarea alternativă a litigiilor. Pentru a facilita cotarea la bursă a IMM-urilor în Europa, Comisia va sprijini, de asemenea, în cadrul componentei pentru IMM-uri a programului InvestEU, un fond pentru ofertele publice inițiale ale IMM-urilor.

Se va consolida și spiritul antreprenorial al femeilor prin stimularea investițiilor în întreprinderi și fonduri conduse de femei. În plus,

Comisia invită statele membre să se asigure că întreprinderile pot apela la un ghișeu unic pentru asistență. Obiectivul este ca Europa să devină locul ideal pentru a demara și a dezvolta o afacere. Comisia va colabora cu statele membre în vederea stabilirii unui standard Start-up Nations la nivelul UE pentru ca acestea să partajeze și să adopte cele mai bune practici pentru a accelera dezvoltarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate de înaltă tehnologie.

Pentru a asigura angajamentul politic față de aceste măsuri, un înalt reprezentant al UE pentru IMM-uri va garanta un parteneriat și o coordonare strânse cu statele membre prin intermediul reprezentanților naționali pentru IMM-uri, precum și cu autoritățile regionale și locale. Va fi consolidată, de asemenea, perspectiva IMM-urilor în legislația UE.

O piață unică în avantajul întreprinderilor și consumatorilor

Piața unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei și le oferă întreprinderilor europene o piață internă de mari proporții. Aceasta stimulează concurența și comerțul în cadrul UE și le oferă cetățenilor UE o gamă mai largă de bunuri și servicii și mai multe oportunități antreprenoriale și de încadrare în muncă. De asemenea, le asigură întreprinderilor europene efectul de pârghie de care au nevoie pentru a deveni lideri pe scena mondială.

Cu toate acestea, europenii se confruntă în continuare cu bariere care îi împiedică să valorifice pe deplin potențialul pieței unice. Conform estimărilor, eliminarea acestor bariere ar putea genera venituri de până la 713 miliarde de euro până la sfârșitul deceniului.

Raportul privind barierele din cadrul pieței unice, publicat astăzi, identifică o gamă largă de obstacole existente pe piața unică, din perspectiva întreprinderilor și a consumatorilor din Europa. Raportul precizează cauzele profunde ale acestor bariere: normele naționale restrictive și complexe, capacitățile administrative limitate, transpunerea imperfectă a normelor UE și asigurarea inadecvată a respectării acestora.

Pentru a elimina aceste bariere, Comisia a adoptat marți un Plan de acțiune pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică, ce vizează abordarea obstacolelor care rezultă din încălcarea legislației UE.

Planul de acțiune se bazează pe un parteneriat reînnoit între statele membre și Comisie, având în vedere responsabilitatea lor comună de a se asigura că normele privind piața unică sunt respectate și aplicate în mod corespunzător. În acest context, planul de acțiune lansează un Grup operativ comun al Comisiei și al statelor membre care să consolideze cooperarea în domeniul asigurării respectării normelor privind piața unică.

La rândul său, Comisia va sprijini autoritățile naționale și locale în eforturile lor de a pune în aplicare în mod corect legislația europeană și nu va ezita să ia măsuri ferme împotriva încălcării normelor privind piața unică.

Industria are un rol vital în sprijinirea creșterii economice și a prosperității Europei. Industria europeană este lider mondial în numeroase sectoare, reprezentând 20 % din valoarea adăugată totală a UE și asigurând locuri de muncă pentru 35 de milioane de persoane din UE.

În martie 2019, Consiliul European a solicitat adoptarea unei strategii cuprinzătoare și pe termen lung pentru politica industrială a UE, precum și a unei abordări integrate pentru o piață unică mai aprofundată și mai puternică.

Necesitatea unei noi strategii industriale pentru Europa este reflectată în Orientările politice ale președintei von der Leyen, în prioritățile stabilite de Parlamentul European, în Agenda strategică 2019-2024 a Consiliului European, în Pactul ecologic european și în Strategia Comisiei privind conturarea viitorului digital al Europei.

U.E.

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019, a declarat vineri ambasadoarea Franței, Laurence Auer.

“Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019“, a afirmat Auer într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omologul său german, Cord Meier-Klodt, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

Ambasadoarea Franței a arătată că președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze

Potrivit acesteia, “în esență” conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor.

“Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european”, a mai adăugat ea, în condițiile în care Franța va asigura în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022 președinția semestrială a Consiliului UE.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, de altfel, în cadrul unui discurs susținut în Germania cu ocazia primirii premiului Otto cel Mare, că bazele Conferinței privind viitorul Europei au fost stabilite prin Declarația de la Sibiu, adoptată în mai 2019, când, pentru prima dată de la aderare, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii. Șeful statului s-a referit în dese rânduri la acel moment ca fiind “spiritul de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Continue Reading

U.E.

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

Published

on

© Ambasada Germaniei în România

Spiritul Tratatului de la Elysée, care a marcat reconcilierea istorică franco-germană, a fost cel care a trasat cursul acordului fără precedent între statele membre ale UE privind planul de redresare post-COVID-19 de 750 de miliarde de euro, a declarat vineri ambasadorul german Cord Meier-Klodt.

“Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat” a afirmat Meier-Klodt într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omoloaga sa franceză, Laurence Auer, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane, celebrată an de an la 22 ianuarie în semn de omagiu față de Tratatul franco-german semnat la Elysée în 1963.

“Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu“, și-a întărit el mesajul, în contextul în care spiritele de la Élysée și Aachen, locurile unde au fost semnate tratatele de cooperare franco-germane, au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai.

De cealaltă parte, ambasadoarea Laurence Auer a salutat munca realizată de președinția germană la Consiliul UE în obținerea acestui acord.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus ea.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la 21 iulie 2020 la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU), creat pe scheletul propunerii Merkel – Macron de 500 de miliarde de euro, și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la 21 iulie, la ora 6:30, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Ulterior, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 10 decembrie 2020 la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Continue Reading

PPE

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

Published

on

@ Sorin Cîmpeanu - Facebook

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la videoconferința informală a miniștrilor educației din UE, organizată de președinția portugheză a Consiliului UE. Reuniunea se desfășoară sub tema „Drumul către Summitul social de la Porto: contribuția educației și formării profesionale”, în cadrul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu această ocazie, ministrul educației din România, a reiterat faptul că educația și formarea sunt sectoare cruciale pentru redresarea economică, pentru tranzițiile digitale și ecologice, pentru dezvoltarea unei Europe mai incluzive, precum și pentru realizarea potențialului și aspirațiilor fiecărui individ.

„Investițiile în educație și formare reprezintă un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie, pentru a asigura accesul egal la oportunități și medii de învățare”, a transmis ministrul în discursul său, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a menționat că până în 2025, ministerul educației și-a propus să generalize învățământul preșcolar, începând cu vârsta de 3 ani: „Este angajamentul nostru permanent de a atrage și ține tinerii în sistemul de învățământ. În acest sens, implementăm un proiect care vizează îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea participării la învățământul superior.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat în mesajul său rolul semnificati al instituțiilor de învățământ superior în găsirea de soluții pentru provocările actuale: „Contextul actual a arătat mai mult decât oricând importanța instituțiilor de învățământ superior în generarea de soluții la provocările globale. Rețelele universitare europene promovează strategii inovatoare de cercetare și contribuie la implementarea unor soluții realiste pentru dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, investițiile eficiente, crearea și implementarea sinergiilor între fondurile și instrumentele europene și naționale trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi.”

Continue Reading

Facebook

U.E.50 mins ago

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

U.E.1 hour ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE1 hour ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA1 hour ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH2 hours ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE3 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending