Connect with us

U.E.

Pregătirea întreprinderilor europene pentru viitor. Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie industrială care urmărește să stimuleze competitivitatea Europei într-o perioadă de mutații geopolitice și de intensificare a concurenței la nivel mondial

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a prezentat marți o nouă strategie industrială prin care urmărește să ajute industria europeană să conducă tranziția dublă către neutralitatea climatică și către poziția de lider în domeniul digital.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, strategia urmărește să stimuleze competitivitatea Europei și autonomia sa strategică într-o perioadă de mutații geopolitice și de intensificare a concurenței la nivel mondial.

Pachetul de inițiative prezintă o nouă abordare a politicii industriale europene, ancorată solid în valorile și în tradițiile economiei sociale de piață europene. Sunt prevăzute diverse acțiuni menite să sprijine toți actorii din industria europeană, inclusiv întreprinderile mari și mici, întreprinderile nou-înființate inovatoare, centrele de cercetare, prestatorii de servicii, furnizorii și partenerii sociali.

O strategie specifică pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) urmărește să reducă birocrația și să ajute numeroasele IMM-uri din Europa să își desfășoare activitatea la nivelul întregii pieței unice și în afara acesteia, să obțină acces la finanțare și să contribuie la pregătirea tranziției digitale și verzi.

Inițiativele prezentate includ, de asemenea, măsuri concrete pentru abordarea barierelor din calea funcționării optime a pieței unice, aceasta fiind cel mai puternic atu al Europei care le poate permite tuturor întreprinderilor noastre să se dezvolte și să fie competitive atât în Europa, cât și dincolo de granițele acesteia.

”Industria europeană este motorul creșterii și al prosperității Europei. Acest motor funcționează cel mai bine atunci când își valorifică punctele forte: oamenii – cu ideile, talentele, diversitatea și spiritul lor antreprenorial. Acest lucru este mai important ca niciodată, având în vedere că Europa a pornit pe calea unei tranziții verzi și digitale ambițioase într-o lume din ce în ce mai instabilă și mai imprevizibilă. Industria europeană are toate atuurile necesare pentru a conduce această tranziție, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a o sprijini”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a precizat că ”Europa are cea mai puternică industrie din lume. Întreprinderile noastre – mari și mici – ne asigură locuri de muncă, prosperitate și autonomie strategică. Gestionarea tranziției verzi și digitale și evitarea dependențelor externe într-un nou context geopolitic necesită schimbări radicale, schimbări care trebuie să înceapă acum”.

Pachetul privind politica industrială include următoarele inițiative:

O nouă Strategie industrială

Pentru a susține poziția de lider a Europei în sectorul industrial, o nouă Strategie industrială va contribui la îndeplinirea a trei priorități-cheie: menținerea competitivității industriei europene la nivel mondial și a unor condiții de concurență echitabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial, asigurarea neutralității climatice a Europei până în 2050 și conturarea viitorului digital al Europei.

Strategia stabilește principalii factori ai transformării industriale a Europei și propune un set cuprinzător de acțiuni viitoare, printre care se numără:

un Plan de acțiune privind proprietatea intelectuală menit să sprijine suveranitatea tehnologică, să promoveze condiții de concurență echitabile la nivel mondial, să combată mai bine furtul de proprietate intelectuală și să adapteze cadrul juridic la tranziția verde și digitală;

– întrucât concurența este cel mai bun stimulent pentru întreprinderile europene, revizuirea în curs a normelor UE în materie de concurență, inclusiv evaluarea în curs a procedurilor de control al concentrărilor economice și verificarea adecvării orientărilor privind ajutoarele de stat, ne va permite să dispunem de norme adecvate pentru o economie care evoluează rapid, care are un caracter digital din ce în ce mai accentuat și care trebuie să devină mai verde și mai circulară;

– avem nevoie de concurență loială atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Pe lângă utilizarea optimă a setului său de mecanisme de apărare comercială, până la jumătatea anului 2020 Comisia va adopta o carte albă care va aborda efectele de denaturare cauzate de subvențiile străine pe piața unică, precum și accesul întreprinderilor din țări terțe la procedurile de achiziții publice din UE și la fondurile acordate de UE. Problema legată de subvențiile străine va fi abordată într-o propunere de instrument juridic în 2021. Aceste lucrări vor merge mână în mână cu eforturile în curs de consolidare a normelor mondiale privind subvențiile industriale depuse în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, precum și cu acțiunile de combatere a lipsei accesului reciproc la procedurile de achiziții publice din țările terțe;

măsuri cuprinzătoare de modernizare și de decarbonizare a industriilor mari consumatoare de energie, de sprijinire a sectoarelor durabile și de mobilitate inteligentă, de promovare a eficienței energetice și de asigurare a unei aprovizionări suficiente și constante cu energie din surse cu emisii de CO2 reduse la prețuri competitive;

– consolidarea autonomiei industriale și strategice a Europei prin asigurarea aprovizionării cu materii prime critice, prin intermediul unui Plan de acțiune privind materiile prime critice, și cu medicamente, pe baza unei noi Strategii a UE privind produsele farmaceutice, precum și prin sprijinirea dezvoltării infrastructurilor digitale strategice și a tehnologiilor generice esențiale;

o Alianță pentru hidrogen curat, menită să accelereze decarbonizarea industriei și să mențină poziția de lider în sectorul industrial, urmată de alianțe pentru industriile cu emisii reduse de dioxid de carbon, pentru tehnologiile și platformele cloud în domeniul industrial și, respectiv, pentru materiile prime;

– noi acte legislative și orientări cu privire la achizițiile publice verzi;

– un accent sporit pe inovare, investiții și competențe.

Pe lângă stabilirea unui set cuprinzător de acțiuni, atât la nivel orizontal, cât și pentru tehnologii specifice, Comisia va analiza în mod sistematic riscurile și nevoile diferitelor ecosisteme industriale. În cadrul acestei analize, Comisia va colabora strâns cu un Forum industrial deschis și incluziv, care urmează să fie înființat până în septembrie 2020.

Din cadrul forumului vor face parte reprezentanți ai industriei, inclusiv IMM-uri, întreprinderi mari, parteneri sociali, cercetători, precum și reprezentanți ai statelor membre și ai instituțiilor UE. Atunci când va fi necesar, experți din sectoare specifice vor fi invitați să își împărtășească cunoștințele. Zilele industriei, organizate în fiecare an de Comisie, vor continua să reunească toți actorii relevanți.

O nouă strategie pentru IMM-uri

IMM-urile au un rol esențial în structura industrială a Europei, furnizând două din trei locuri de muncă, precum și în asigurarea succesului acestei noi abordări industriale.

Strategia are scopul de a ajuta IMM-urile să conducă dubla tranziție, ceea ce presupune și asigurarea accesului la competențele potrivite. Pentru a consolida capacitatea IMM-urilor de a efectua această tranziție, Comisia va actualiza Rețeaua întreprinderilor europene, prin asigurarea participării în cadrul acesteia a unor consilieri specializați în domeniul durabilității.

Comisia va extinde, de asemenea, centrele de inovare digitală la nivelul tuturor regiunilor din Europa pentru a le permite IMM-urilor să integreze inovațiile digitale. Se vor crea posibilități de voluntariat și de formare în domeniul tehnologiilor digitale.

Pentru a facilita funcționarea IMM-urilor în cadrul pieței unice și în afara acesteia, Comisia propune măsuri menite să elimine obstacolele de natură reglementară și practică din calea comerțului sau a dezvoltării activităților, ca de exemplu intensificarea eforturilor pentru a asigura efectuarea rapidă a plăților, în special prin intermediul unui nou observator virtual, precum și prin soluționarea alternativă a litigiilor. Pentru a facilita cotarea la bursă a IMM-urilor în Europa, Comisia va sprijini, de asemenea, în cadrul componentei pentru IMM-uri a programului InvestEU, un fond pentru ofertele publice inițiale ale IMM-urilor.

Se va consolida și spiritul antreprenorial al femeilor prin stimularea investițiilor în întreprinderi și fonduri conduse de femei. În plus,

Comisia invită statele membre să se asigure că întreprinderile pot apela la un ghișeu unic pentru asistență. Obiectivul este ca Europa să devină locul ideal pentru a demara și a dezvolta o afacere. Comisia va colabora cu statele membre în vederea stabilirii unui standard Start-up Nations la nivelul UE pentru ca acestea să partajeze și să adopte cele mai bune practici pentru a accelera dezvoltarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate de înaltă tehnologie.

Pentru a asigura angajamentul politic față de aceste măsuri, un înalt reprezentant al UE pentru IMM-uri va garanta un parteneriat și o coordonare strânse cu statele membre prin intermediul reprezentanților naționali pentru IMM-uri, precum și cu autoritățile regionale și locale. Va fi consolidată, de asemenea, perspectiva IMM-urilor în legislația UE.

O piață unică în avantajul întreprinderilor și consumatorilor

Piața unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei și le oferă întreprinderilor europene o piață internă de mari proporții. Aceasta stimulează concurența și comerțul în cadrul UE și le oferă cetățenilor UE o gamă mai largă de bunuri și servicii și mai multe oportunități antreprenoriale și de încadrare în muncă. De asemenea, le asigură întreprinderilor europene efectul de pârghie de care au nevoie pentru a deveni lideri pe scena mondială.

Cu toate acestea, europenii se confruntă în continuare cu bariere care îi împiedică să valorifice pe deplin potențialul pieței unice. Conform estimărilor, eliminarea acestor bariere ar putea genera venituri de până la 713 miliarde de euro până la sfârșitul deceniului.

Raportul privind barierele din cadrul pieței unice, publicat astăzi, identifică o gamă largă de obstacole existente pe piața unică, din perspectiva întreprinderilor și a consumatorilor din Europa. Raportul precizează cauzele profunde ale acestor bariere: normele naționale restrictive și complexe, capacitățile administrative limitate, transpunerea imperfectă a normelor UE și asigurarea inadecvată a respectării acestora.

Pentru a elimina aceste bariere, Comisia a adoptat marți un Plan de acțiune pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică, ce vizează abordarea obstacolelor care rezultă din încălcarea legislației UE.

Planul de acțiune se bazează pe un parteneriat reînnoit între statele membre și Comisie, având în vedere responsabilitatea lor comună de a se asigura că normele privind piața unică sunt respectate și aplicate în mod corespunzător. În acest context, planul de acțiune lansează un Grup operativ comun al Comisiei și al statelor membre care să consolideze cooperarea în domeniul asigurării respectării normelor privind piața unică.

La rândul său, Comisia va sprijini autoritățile naționale și locale în eforturile lor de a pune în aplicare în mod corect legislația europeană și nu va ezita să ia măsuri ferme împotriva încălcării normelor privind piața unică.

Industria are un rol vital în sprijinirea creșterii economice și a prosperității Europei. Industria europeană este lider mondial în numeroase sectoare, reprezentând 20 % din valoarea adăugată totală a UE și asigurând locuri de muncă pentru 35 de milioane de persoane din UE.

În martie 2019, Consiliul European a solicitat adoptarea unei strategii cuprinzătoare și pe termen lung pentru politica industrială a UE, precum și a unei abordări integrate pentru o piață unică mai aprofundată și mai puternică.

Necesitatea unei noi strategii industriale pentru Europa este reflectată în Orientările politice ale președintei von der Leyen, în prioritățile stabilite de Parlamentul European, în Agenda strategică 2019-2024 a Consiliului European, în Pactul ecologic european și în Strategia Comisiei privind conturarea viitorului digital al Europei.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru a-și îmbunătăți situația căii ferate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul pentru Interconectare a Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro accesibile prin acest program emblematic pentru ”a-și îmbunătăți situația căilor ferate”.

”Pentru România, accesibilă este o sumă de aproape 2 miliarde euro. Important este să avem proiecte, să le depunem și să le implementăm, pentru că în exercițiul financiar anterior am avut la dispoziție un miliard plus posibilitatea să licităm pe alte 13 miliarde euro, însă din păcate nu am reușit să cheltuim nici jumătate din miliardul de euro transferat de la Fondul de coeziune. Și asta în condițiile în care avem o cale ferată care nu corespunde sub nicio formă nevoilor transportului de marfă și dorințelor pasagerilor care ar alege calea feroviară în locul transportului rutier”, a transmis Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că regulamentul Mecanismului pentru Interconectarea Europei ”stabilește în special alocarea majorității fondurilor pentru transportul feroviar și sunt prevăzute proiectele prioritare, pe coridoarele de cale ferată”.

”Este un proiect important, mai ales acum când se pune accentul pe transferul transportului de marfă de pe rutier pe calea ferată. Pentru aceasta însă, avem nevoie de o cale ferată modernă, care să poată să absoarbă dorința Comisiei Europene de a crește cu 50% volumul de marfă transportată pe calea ferată, pentru a ajunge la 30% din totalul de marfă transportată în UE. După părerea mea nu este un obiectiv așa ambițios, însă sistemul de cale de ferată din Europa nu este la nivelul pe care îl credem noi sau îl dorim”, a completat eurodeputatul român.

”Am fost raportorul acestui dosar și a trebuit să negociez foarte dur pentru ca toate statele membre să aibă aceleași șanse la accesarea fondurilor, în condițiile în care alte state au dorit să direcționeze fonduri foarte mari către alte proiecte, cum este cazul Rail Baltica. Am reușit să fie cum am vrut eu, dar ceea ce voiam să spun este că sunt alte state care ar dori bani pentru a-și realiza proiectele, iar noi avem bani și sper să îi folosim în următorii ani”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parlamentarii europeni și americani au adoptat o declarație prin care se opun acordului dintre SUA și Germania de a permite finalizarea Nord Stream 2

Published

on

© www.nord-stream2.com

Preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului SUA a adoptat luni o declaraţie împreună cu omologii din mai multe parlamente europene prin care se opun recentului acord dintre Washington şi Berlin de a permite finalizarea gazoductului Nord Stream 2, destinat să transporte gaze naturale din Rusia direct în Germania pe sub Marea Baltică, informează Agerpres

„Considerăm Nord Stream 2 un proiect geopolitic orientat spre extinderea influenţei Rusiei asupra Europei prin dominarea pieţei energiei”, a afirmat senatorul democrat Bob Menendez într-o declaraţie comună cu omologii din Estonia, Republica Cehă, Irlanda, Letonia, Polonia, Ucraina, Marea Britanie şi Lituania.

SUA și Germania au ajuns la un acord pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa, se arată într-o declarație comună emisă miercuri, 21 iulie

În context, Comisia Europeană a declarat că gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania „nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat între SUA și Germania. 

De asemenea, Comisia a salutat angajamentul Germaniei de a aplica „spiritul și litera legilor UE privind energia”, în contextul eforturilor UE de a obține o mai mare independență energetică față de Rusia.

Citiți și: Joe Biden și Angela Merkel au lansat Parteneriatul SUA-Germania privind energia: Vom mobiliza investițiile în Europa Centrală și de Est. Nu trebuie să lăsăm Rusia să utilizeze energia ca o armă

În luna mai, Statele Unite au suspendat sancțiunile impuse asupra Nord Stream 2 AG, companie care gestionează proiectul și o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi a CEO-ului său, germanul Matthias Warnig. Această scutire, motivată de interesele naționale ale SUA, care încearcă să evite deteriorarea mai mare a relațiilor cu partenerii europeni, a acordat Berlinului și Washingtonului încă trei luni pentru a ajunge la un acord cu privire la Nord Stream 2.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cere Uniunii Europene să sprijine ”companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă”, în contextul în care aviația ”este sub mare presiune” pe fondul ținelor ecologice stabilite de Comisia Europeană.

”Aviația s-a dezvoltat foarte mult și în sens pozitiv în ultimii ani, contribuind la încurajarea mobilității pasagerilor și a mărfurilor, cât și a conexiunilor între regiunile din UE, mai ales din punct de vedere cultural. Acum însă, aviația este sub mare presiune pentru că traficul din ce în ce mai mare a determinat și creșterea emisiilor, chiar dacă avioanele de generație nouă produc cu 30% mai puține emisii”, a semnalat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a atras atenția că există voci care cer ”eliminarea zborurilor sub 500 de km sau chiar creșterea prețurilor pentru atingerea țintelor din Pactul Ecologic”, ceea ce ”ar afecta negativ mobilitatea, care este un drept al cetățeanului european, dar și dezvoltarea economică”.

”Eu am un principiu: nicio societate nu poate funcționa fără angajați bine pregătiți, iar angajații nu pot munci într-o societate comercială fără reguli de dezvoltare clare. Așa că, cea mai bună protecție socială este asigurată de stabilitatea economică a unei societăți. Trebuie să ajutăm companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă. Ceea ce este foarte greu. Avem nevoie de o strategie care să ia în calcul că traficul își va reveni abia în 2024, că mulți angajați au rămas fără loc de muncă, că licențele au trebuit reînnoite și care să salveze această industrie”, a semnalat Marinescu.

Eurodeputatul român a explicat că pachetul de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990 ”aduce condiții mai grele pentru industria aviatică, precum reducerea până la anulare a certificatelor gratuite pentru emisii, ceea ce va mări prețul pe piață al acestor certificate”.

”Însă, din punct de vedere tehnologic, aviația nu se poate schimba de pe o zi pe alta. De aceea ar trebui să investim în cercetare și dezvoltare și să dezvoltăm avioane cu un număr mai mic de pasageri, care să zboare pe distanțe de până la 500 km pentru că sunt pretabile motoarelor electrice. Lucrurile se vor clarifica în perioada următoare, însă discuțiile sunt foarte complicate pentru că se poartă între oameni ca mine, care ne gândim și cum se poate ajunge la țintele de mediu și oameni care nu doresc decât o țintă cât mai ambițioasă, însă modul în care ajungem la ea nu este treaba lor, este treaba altora”, a conchis Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu27 mins ago

Marian-Jean Marinescu îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru a-și îmbunătăți situația căii ferate

INTERNAȚIONAL33 mins ago

Parlamentarii europeni și americani au adoptat o declarație prin care se opun acordului dintre SUA și Germania de a permite finalizarea Nord Stream 2

ENERGIE59 mins ago

Ministrul Virgil Popescu respinge teza că Petrom ar putea fi preluat de Gazprom: OMV nu poate vinde acţiunile de la Petrom către o altă companie fără acordul statului român

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu18 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH19 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.19 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA21 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA22 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending