Premierul Nicolae Ciucă și omologul bulgar au reconfirmat într-o discuție prin videoconferință ”interesul comun al celor două țări de a adera la spațiul Schengen în cursul acestui an”

Premierul Nicolae Ciucă și omologul bulgar, Galab Donev, au reconfirmat interesul comun al celor două țări de a adera la spațiul Schengen în cursul acestui an, apreciind importanța menținerii bunei cooperări și coordonări în plan bilateral și european.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, în acest context a fost subliniată necesitatea de a sprijini soluții europene pentru continuarea combaterii migrației ilegale și protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Cei doi oficiali au avut o convorbire în format videoconferință în cadrul căreia au abordat mai multe teme precum, proiectele de conectivitate, confirmate în întâlniri  precedente la nivelul Guvernelor de la București și Sofia.

Cei doi șefi de Guvern au confirmat interesul pentru avansarea pașilor concreți în vederea asigurării navigabilității permanente pe Dunăre și construirea unui pod nou în zona Giurgiu-Ruse, acestea fiind proiecte complementare, în concordanță cu interesele ambelor state, ale întregii regiuni și ale UE în ansamblu.

În context, prim-ministrul Ciucă a încurajat partea bulgară să finalizeze procedurile interne necesare  aprobării și implementării proiectului european Fast Danube, care, prin dragarea Dunării, va asigura condiții propice de navigație indiferent de sezon.

Cei doi lideri au agreat să fie continuate discuțiile asupra dezvoltării de proiecte comune în domeniul energiei regenerabile.

Dialogul dintre cei doi premieri are loc înaintea unui summit extraordinar al șefilor de stat sau de guvern, programat pentru sfârșitul acestei săptămâni unde vor fi abordate mai multe chestiuni, între care problema migrației, temă sensibilă folosită de unele state pentru a justifica o blocare a extinderii spațiului Schengen, precum Austria, care a găsit aliat în Olanda. 

În preambulul acestei întâlniri, Austria și alte șapte țări, printre care și Grecia, țările baltice (Letonia, Lituania și Estonia), Slovacia, Malta și Danemarca, au înaintat o scrisoare președinților Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, prin care solicită măsuri de protecție a frontierelor externe finanțate de UE.

Demersul parte să se coaguleze în jurul ideilor exprimate de cancelarul austriac, Karl Nehammer, respectiv ministrul grec pentru afaceri europene, Miltiadis Varvitsiotis.

Aflat recent într-o vizită în Bulgaria, oficialul de la Viena a dat asigurări că va depune eforturi pentru a convinge Uniunea Europeană că Sofia merită să primească asistență în valoare de două miliarde de euro, destinată consolidării securității la frontiera cu Turcia.

De cealaltă parte, oficialul de la Atena a îndemnat recent UE să fie ”francă şi deschisă” și să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează” în protejarea frontierelor externe. 

Această propunere nu parte să fie îmbrățișată de Comisia Europeană care a reiterat recent prin comisarul său pentru afaceri interne, Ylva Johansson, că ridicarea de garduri nu reprezintă soluția potrivită pentru a combate migrația ilegală.

România dorește să fie parte din soluție în protejarea frontierelor externe ale UE, motiv pentru care și-a continuat ofensiva diplomatică pentru a menține tema aderării la Schengen în prim-plan, cea mai recentă discuție dintre ministrul de externe, Bogdan Aurescu, având loc cu omologul slovac, a cărui țară se numără printre cele 21 de state care sprijină extinderea spațiului de liberă circulație către România.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare