Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a pus la îndoială previziunea optimistă a președintelui american Donald Trump, potrivit căruia un acord de pace „important” este pe punctul de a și semnat pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina.
Într-un interviu acordat publicației Politico înainte de reluarea negocierilor la Abu Dhabi, Støre a oferit o evaluare realistă a mentalității lui Vladimir Putin și a șanselor unui armistițiu iminent.
Și în timp ce Casa Albă promovează planuri de reformare a ordinii de securitate existente în Europa, Støre a avertizat fără menajamente că apărarea continentului nu trebuie să devină o monedă de schimb în negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina.
„Aș fi prudent”, a spus Støre, când a fost întrebat ce se așteaptă să rezulte din ultimele discuții programate în Emiratele Arabe Unite. „Abu Dhabi este un punct de plecare, iar unul dintre rezultatele acestuia ar trebui să fie o continuare destul de curând după aceea”, a subliniat premierul norvegian.
Potrivit lui Støre, agenda de la Abu Dhabi ar putea include discuții privind un armistițiu în zona Mării Negre pentru a permite transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu privind infrastructura energetică, o înghețare a frontului conflictului și alte „măsuri de consolidare a încrederii”, precum schimburile de prizonieri.
De asemenea, s-a lucrat la problema garanțiilor de securitate pentru a se asigura că Putin nu va mai ataca, a spus el.
Echipele de negociere din Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10-11 noiembrie. Este prima întâlnire trilaterală dintre părți din luna februarie și are loc după o lună marcată de intensificarea eforturilor diplomatice și de cererile din ce în ce mai nerăbdătoare ale lui Trump de a se ajunge la un acord.
Liderul Norvegiei s-a aflat în centrul evenimentelor de mai multe ori în această perioadă. Colaborând cu prietenul său apropiat și aliatul regional, președintele Finlandei, Alexander Stubb, Støre a încercat să salveze procesul de pace șovăielnic luna trecută, găzduind la Oslo o întâlnire cu trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Acest demers a readus Ucraina și America pe aceeași lungime de undă și a pregătit terenul pentru discuțiile de la Abu Dhabi.
Însă, la o zi după întâlnirea de la Oslo, Witkoff s-a aflat la Sankt Petersburg, lăudându-l pe Putin, spunând despre acesta că este un om cu spirit „umanitar”, o declarație care i-a îngrozit pe mulți dintre aliații europeni ai Ucrainei.
Având în vedere rolul esențial al lui Witkoff în cadrul negocierilor, precum și recenta declarație a lui Trump conform căreia Rusia s-a comportat „bine” în Ucraina,
Støre și-a exprimat reținerea față de rolul imparțial al lui Witkoff în cadrul negocierilor.
În ciuda tactului și experienței sale ca ministru de externe, răspunsul norvegianului în vârstă de 66 de ani nu este un „da” categoric. „Am încredere că Statele Unite caută o cale de a pune capăt acestui război”, a spus el.
Pe 27 octombrie, Støre și Stubb au luat lucrurile în propriile mâini. În loc să aștepte ca SUA să negocieze un acord cu Putin care ar fi avut consecințe majore pentru Europa, cei doi l-au contactat direct pe Putin.
A fost o inițiativă rară din partea unor lideri pro-Ucraina față de Putin, care a fost izolat de Europa încă de la începutul invaziei rusești pe scară largă din 2022.
Convorbirea lor de 90 de minute a uimit și consternat unii dintre vecinii țărilor nordice, precum Danemarca și Letonia, care consideră că Europa ar trebui să continue să izoleze agresorul rus.
Støre a respins această idee și a apărat decizia lor de a deschide o linie de comunicare directă cu Kremlinul. „Să recunoaștem. El nu este izolat”, a spus el. „Singura voce care ajunge la Moscova vine de la Washington.”
Potrivit acestuia, dacă Putin și-ar fi dorit pacea „nu ar fi declanșat războiul de la bun început.”
„Dacă ar fi dorit pacea în acești cinci ani, când vede că țara sa se află în regres, că țările vecine devin membre ale NATO, că poporul său este ucis și toate aceste lucruri îngrozitoare, războiul s-ar fi încheiat. Așadar, aceasta este o fațetă a problemei”, a continuat premierul norvegian.
La sfârșitul acestei săptămâni, liderii europeni urmează să dezbată cine ar trebui să îi reprezinte în negocierile cu Ucraina, cu ocazia summitului informal de la Dublin.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni s-a arătat deranjată că, până în prezent, UE nu a reușit să elaboreze un plan care să garanteze că vocea sa este pe deplin auzită în momentul luării deciziilor.
Støre a declarat că a urmărit dezbaterea privind necesitatea ca cineva să „vorbească în numele unui grup mai mare” în Europa — „și cred că ar trebui să existe o astfel de persoană”.
Ar putea fi o singură persoană sau o altă formă de organizare, a spus el. Esențial este ca Europa să decidă asupra mesajelor și obiectivelor sale colective de bază și apoi să desemneze o persoană sau mai multe persoane care să le transmită lui Trump și lui Putin, a adăugat el.
Støre a afirmat că, din ce în ce mai mult, se așteaptă ca așa-numitul E3 să joace acest rol — cele trei mari puteri economice ale Europei, Germania, Franța și Regatul Unit.
