Premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina, informează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.
„Mâine mă voi asigura că există o largă susţinere în Riksdag pentru o candidatură la NATO, iar apoi vom putea lua o decizie la nivelul guvernului”, a declarat Andersson într-o conferinţă de presă.
Războiul din Ucraina, pe care Moscova îl numește o operațiune militară specială pentru denazificare, dar care a ucis deja mii de oameni și a strămutat milioane de persoane, a spulberat politicile de securitate de lungă durată și a alimentat un val de sprijin public pentru aderarea la NATO atât în Finlanda, cât și în Suedia.
Sprijinul popular pentru aderare a sărit la peste 60% în Suedia, de la aproximativ 40% înainte de război.
În urma dezbaterilor interne de săptămâna trecută în rândul conducerii social-democraților, cel mai mare partid la fiecare scrutin din ultimul secol, Andersson a declarat că intrarea în NATO este „cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei și a poporului suedez”.
„Nealinierea ne-a prins bine, dar concluzia noastră este că nu ne va mai prinde la fel de bine în viitor”, a spus premierul suedez.
Susținătorii aderării la Alianță vor avea acum o largă majoritate în Riksdag-ul suedez, o mare parte a opoziției fiind deja în favoarea acesteia, urmând ca guvernul minoritar al lui Andersson să depună o cerere oficială.
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.
În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este „cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.
O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.
Accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
