Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, Secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe Aliați, la Berlin.
În perspectiva îngrijorărilor exprimate de cele două state nordice, Stoltenberg a precizat că Alianța va încerca să accelereze procesul de aderare „cât mai mult posibil”, timp în care este posibilă creșterea prezenței militare a NATO în regiunea baltică și în jurul Finlandei și Suediei.
„Aseară, Finlanda și Suedia au informat miniștrii cu privire la posibilele lor cereri de aderare la NATO. Suntem conștienți de faptul că Finlanda și Suedia sunt, bineînțeles, preocupate de perioada interimară din momentul în care au depus cererea de aderare, până când parlamentele naționale vor fi ratificat Protocolul de Aderare. Vom încerca să accelerăm acest proces cât mai mult posibil. Mulți aliați au declarat că vor găsi căi rapide, cum ar fi, de exemplu, Germania, care a indicat că acest lucru poate merge destul de repede. Dar, oricum, va exista o perioadă de timp între cerere și aderarea deplină. Este clar că aderarea Finlandei și a Suediei este importantă pentru NATO, vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate, inclusiv prin creșterea prezenței NATO în regiune, în regiunea baltică, în Finlanda și Suedia și în jurul acestora, bineînțeles, în strânsă consultare și în acord cu aceste state”, a declarat Secretarul general al NATO.
Acesta a precizat că Alianța colaborează „îndeaproape” cu Finlanda, Suedia, de exemplu, în ceea ce privește amenințările hibride și amenințările cibernetice. „Avem un centru de excelență privind amenințările hibride la Helsinki. Așadar, am dezvoltat deja modalități foarte apropiate de colaborare cu ei pentru a aborda unele dintre amenințări și provocări. Ei se tem că vor asista la mai multe astfel de amenințări în această perioadă interimară, așa că vom lucra îndeaproape cu ei pentru a le oferi măsuri de siguranță”, a afirmat Stoltenberg.
În ceea ce privește Rusia, înaltul oficial Aliat a precizat că „monitorizăm îndeaproape comportamentul acesteia de-a lungul granițelor noastre, în apropierea teritoriului NATO”. De asemenea, ca reacție la războiul din Ucraina, Alianța și-a sporit „semnificativ atât capacitatea de monitorizare, dar și prezența militară în partea de est a Alianței, inclusiv în regiunea baltică”.
„Sunt peste 40.000 de soldați susținuți de o putere navală și aeriană semnificativă. Așadar, este clar că suntem acolo, urmărind foarte atent ceea ce face Rusia. Și, de asemenea, suntem, bineînțeles, pregătiți să monitorizăm îndeaproape dacă Rusia va încerca în vreun fel să lanseze orice fel de atac hibrid sau cibernetic împotriva oricărei țări aliate din NATO”, a mai explicat Secretarul General.
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.
De asemenea, este de așteptat ca Suedia să urmeze exemplul Finlandei, deoarece sprijinul public pentru aderare a crescut pe fondul preocupărilor legate de securitate.
O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.
Aderarea Finlandei la NATO, țară cu o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
