Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, duminică, că a discutat cu ministrul de externe turc Mevlüt Çavușoğlu privind aderarea Finlandei și a Suediei la Alianță și se așteaptă ca o eventuală cerere din partea celor două state nordice să fie procesată rapid, ținând cont de faptul că Turcia nu intenționează să blocheze aderarea la NATO, ci dorește rezolvarea îngrijorărilor sale.
Sâmbătă seara, șefii diplomațiilor Aliate au avut o întrunire informală cu omologii lor din Finlanda și Suedia, Pekka Haavisto, respectiv Ann Linde.
„Turcia este un aliat important care și-a exprimat unele îngrijorări și, așa cum facem întotdeauna în NATO, atunci când există îngrijorări, când există întrebări, ne așezăm la masa discuțiilor și sunt încrezător că vom putea găsi o bază comună și vom ajunge la un consens cu privire la modul în care să progresăm în chestiunea aderării”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă, după prima reuniune informală a miniștrilor de externe din NATO.
Secretarul General al Alianței nu a putut participa fizic la reuniunea informală de la Berlin din cauza infectării cu COVID-19.
De altfel, ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu a declarat sâmbătă, la Berlin, că „este inacceptabil și revoltător faptul că prietenii și aliații noștri susțin această organizație teroristă”, relatează Reuters.
PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) a declanșat o rebeliune împotriva statului turc încă din 1984, care a provocat moartea a zeci de mii de persoane, iar criticile Ankarei la adresa Suediei și Finlandei au complicat potențial planurile de extindere a NATO.
„Acestea sunt problemele pe care trebuie să le discutăm cu aliații noștri din NATO, precum și cu aceste țări [Suedia și Finlanda]”, a adăugat Çavuşoğlu.
Stoltenberg a precizat că a discutat cu ministrul de externe turc Mevlüt Çavușoğlu privind aderarea Finlandei și a Suediei la Alianță și se așteaptă ca o eventuală cerere din partea celor două state nordice să fie procesată rapid, în special datorită semnificației acestei extinderi a NATO.
„Am fost în contact cu ministrul de externe Mevlüt Çavușoğlu, care a participat la reuniunea de ieri seară. Și mă aștept să putem da curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Pentru că toți Aliații sunt de acord că ușile NATO sunt deschise, Aliații sunt de acord că procesul de extindere a NATO a fost un mare succes de-a lungul multor ani și, de asemenea, că Finlanda și Suedia se califică pentru aderare”, a declarat Secretarul General al Alianței.
Acesta a continuat: „Sunt de departe cei mai apropiați parteneri ai noștri, care au lucrat cu NATO timp de mulți, mulți ani. Prin urmare, dacă Finlanda și Suedia vor solicita să adere la NATO, atunci va fi un moment istoric pentru Europa, pentru Finlanda și Suedia, pentru NATO și pentru întreaga legătură transatlantică. Aceasta va contribui la consolidarea Finlandei și Suediei, la consolidarea NATO și, de asemenea, la consolidarea stabilității în întreaga zonă euroatlantică”
Prin urmare, Stoltenberg și-a manifestat încrederea că „vom reuși să abordăm preocupările exprimate de Turcia într-un mod care să nu întârzie aderarea sau procesul de ratificare”.
„Intenția mea este în continuare de a avea un proces rapid și rapid, în cadrul căruia ne vom așeza la masa negocierilor, în cazul în care Turcia va fi de acord cu protocolul de aderare, iar apoi sperăm să lucrăm în vederea unui proces de ratificare foarte rapid în cele 30 de parlamente, care va dura ceva timp. Sunt încrezător că vom reuși să facem acest lucru și de această dată, deoarece toți Aliații își dau seama de magnitudinea istorică a momentului. Aceasta este o oportunitate istorică pe care trebuie să o fructificăm”, a subliniat Secretarul General al NATO.
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.
De asemenea, este de așteptat ca Suedia să urmeze exemplul Finlandei, deoarece sprijinul public pentru aderare a crescut pe fondul preocupărilor legate de securitate.
O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.
Aderarea Finlandei la NATO, țară cu o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
