Connect with us

ROMÂNIA

Presa americană: Vicepreședinta SUA Kamala Harris ar putea veni în România și Polonia pentru a demonstra solidaritatea cu aliații de pe flancul estic al NATO

Published

on

© Munich Security Conference

Casa Albă analizează în mod activ posibilitatea unei vizite a vicepreşedintelui SUA în Polonia şi România, pentru a demonstra solidaritatea cu aliaţii din Europa de Est în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina, afirmă surse de la Washington citate de publicația The Hill.

Discuţiile de la Casa Albă se referă la posibilitatea ca vicepreşedintele Kamala Harris să viziteze trupele americane aflate în România şi eventual frontiera cu Ucraina, unde există o criză a refugiaţilor generată de invazia rusă, afirmă oficiali americani citați de The Hill.

Deplasarea Kamalei Harris ar putea avea loc în următoarele zile sau săptămâni, potrivit surselor citate.

Harris – care s-a întors recent de la Conferința de Securitate de la München unde a asigurat că “vom întări și mai mult aliații pe flancul estic– a discutat săptămâna aceasta cu prim-ministrul Poloniei și cu premierul României, precum și cu alți lideri ai aliaților europeni, pentru a discuta despre răspunsul la invazia Rusiei.

Un oficial a declarat că aceste discuții au fost menite “să sublinieze puterea și unitatea alianței” NATO.

Potrivit Guvernului, în convorbirea cu premierul Nicolae Ciucă, vicepreședinta Kamala Harris a mulțumit României pentru sprijinul acordat refugiaților ucraineni. Despre aceeași discuție, Casa Albă a declarat că Harris a reafirmat “angajamentul de neclintit al SUA față de articolul 5 al NATO”.

“Vă puteți aștepta ca vicepreședintele să continue să se angajeze cu aliații și partenerii pe aceste probleme”, a spus oficialul.

Prezența lui Harris în România și Polonia ar veni și după trei runde succesive, pe 11, 18 și 28 februarie, de consultări între președintele Joe Biden, președintele francez, cancelarul german, premierii Canadei, Italiei și Marii Britanii, liderii instituțiilor UE, secretarul general al NATO și președinții celor mai importante state de pe flancul estic al Alianței, Andrzej Duda și Klaus Iohannis. La cea din urmă discuție, la care a participat în premieră și prim-ministrul Japoniei, președintele Klaus Iohannis  a făcut un apel la liderii statelor aliate să trimită mai mulți militari în România pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România și a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. 

Între timp, România a anunțat că înființează acest hub și că va găzdui acest centru de distribuție a ajutoarelor umanitare în Ucraina sub egida rescEU – Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Posibila călătorie a lui Harris pe flancul estic al Alianței ar reafirma sprijinul SUA.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300). Ulterior, din cei 8.500 de soldați, 3.000 au fost trimiși în Polonia.

Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa.

Regimentul 2 Cavalerie (infanterie mecanizată), unitate mecanizată staționată la baza Vilseck din Germania, a dislocat o unitate de forțe armate întrunite, dotate cu vehicule de luptă blindate pe roți, pentru a descuraja agresiunea și a consolida capabilitățile de apărare în statele Aliate din prima linie, în această perioadă de risc sporit.

Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați. 

De asemenea, și secretarul de stat Antony Blinken pleacă joi într-un turneu diplomatic de șase zile în Belgia, Polonia, Republica Moldova Moldova și statele baltice pentru a oferi asigurări și a ajuta la coordonarea răspunsului internațional la acțiunile Rusiei. La Bruxelles, șeful diplomației SUA va participa la reuniuni extraordinare ale miniștrilor de externe din UE și din NATO.

SUA și alți membri ai NATO au sancționat puternic Rusia pe fondul atacurilor și au susținut în mod constant Ucraina, dar au reiterat că nu vor întreprinde acțiuni militare directe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut marți în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Emiratele Arabe Unite, convorbiri cu Alteța Sa Șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreședinte și prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite, conducătorul Emiratului Dubai.

Șeful statului a reconfirmat și cu această ocazie importanța și nivelul foarte bun al relațiilor bilaterale cu Emiratele Arabe Unite, evidențiind soliditatea dialogului politic și intensificarea recentă a cooperării economice și sectoriale. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a subliniat obiectivul consolidării acestei tendințe pozitive a relațiilor bilaterale în numeroase sectoare de interes strategic pentru ambele țări, susținută și prin documentele semnate cu ocazia vizitei.

Cei doi înalți demnitari au trecut în revistă domeniile de interes prioritar pentru cele două țări, respectiv energie, inclusiv sursele regenerabile, educație, agricultură, infrastructură de transport, conectivitate digitală, protecție civilă și securitate cibernetică.

Klaus Iohannis a prezentat Inițiativa celor Trei Mări și a menționat că va găzdui, în acest an, la București, Summitul acestei Inițiative, invitând companiile din Dubai la Forumul de Afaceri care va fi organizat cu această ocazie. Aceeași temă a fost abordată de șeful statului și luni la întâlnirea cu Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al-Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite.

Implicarea investitorilor din economiile puternice și emergente ale lumii în proiectele Inițiativei celor Trei Mări s-a numărat printre obiectivele lui Klaus Iohannis și cu prilejul vizitelor de la începutul lunii martie în Japonia și în Singapore.

Vicepreședintele și prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite a exprimat apreciere față de relațiile foarte bune dintre cele două țări, din perspectiva dialogului politico-diplomatic și sectorial, precum și a contactelor mediului de afaceri și interumane.

De asemenea, înaltul oficial emiratez a arătat interesul de a contribui la consolidarea acestora.

Președintele Klaus Iohannis l-a felicitat pe vicepreședintele și Prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite pentru inițiativa de a organiza COP28, conferința ONU pe tema schimbărilor climatice, și pentru interesul arătat cu privire la problemele legate de sustenabilitate.

În acest context, Alteța Sa Mohammed bin Rashid Al Maktoum și-a exprimat aprecierea privind bioversitatea și, respectiv, rezervele de apă ale țării noastre.

Cei doi înalți oficiali au convenit că România și Emiratele Arabe Unite vor coopera în domeniile dezvoltării durabile și educației pentru mediu.

Citiți și România și Emiratele Arabe Unite au semnat ”șase noi documente bilaterale” care ”deschid noi căi de cooperare în domeniul energiei, educației, securității cibernetice și urgențelor civile”

Președintele Klaus Iohannis efectuează în perioada 18-21 martie o vizită în Emiratele Arabe Unite în vederea dezvoltării relațiilor țării noastre cu statele din regiunea Golfului.

Din delegația oficială care îl însoțește pe președintele Iohannis fac parte ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Raed Arafat, Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, Președintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, și directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Justiției a anunțat marți lansarea procedurii de selecție a candidaților  pentru funcţia de procuror european delegat în România, informează Agerpres.

Potrivit anunțului, trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative pentru a fi desemnată candidat pentru funcția de procuror european delegat în România: este cetăţean român, cu domiciliul în România; este procuror cu minimum 12 ani vechime în funcţia de procuror şi deţine grad profesional cel puţin de parchet de pe lângă tribunal, condiţii care trebuie îndeplinite până la momentul depunerii dosarului de înscriere şi dovedite cu adeverinţe; are experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracţiunilor în domeniul fiscal sau vamal; cunoaşte în mod satisfăcător limba engleză, limba de lucru pentru activităţile operaţionale şi administrative ale EPPO.

Candidatura poate fi depusă în format electronic la adresa de e-mail eselectie.ped@just.ro  până la data de 3 aprilie 2023 inclusiv.

Procedura de selecţie se va desfăşura după următorul calendar orientativ:

  • verificarea, de către Comisia de selecţie, a îndeplinirii de către candidaţii înscrişi a condiţiilor de participare la interviu – 5 aprilie;
  •  afişarea listei candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la interviu – 7 aprilie;
  • interviul în faţa Comisiei de selecţie – 10 aprilie, ora 10,00 şi 11 aprilie, ora 16,00;
  • afişarea rezultatelor selecţiei – 12 aprilie, ora 16,00;
  • transmiterea listei candidaţilor pentru funcţia de procuror european delegat procurorului-şef european – 12 aprilie.

Interviul se va desfăşura la sediul Ministerului Justiţiei şi se va transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a MJ. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate şi întrebări în limba engleză, la care candidaţii vor trebui să răspundă în limba engleză.

Ministerul Justiției detaliază că evaluarea candidaţilor se face pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experienţa practică relevantă în sistemul juridic românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori a infracţiunilor în domeniul fiscal sau vamal, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa profesională. La finalizarea interviurilor, Comisia va selecta candidaţii pentru ocuparea a 9 posturi de procurori europeni delegaţi în România. Lista candidaturilor va fi comunicată procurorului-şef european.

Data începerii activităţii în calitate de procuror european delegat în România va fi cea stabilită ca urmare a procedurilor specifice în cadrul EPPO.

Continue Reading

NATO

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

Published

on

© French Forces in Romania/ Facebook

Un contingent de 27 de militari din Luxemburg au fost integrați marți, în Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, în Grupul de Luptă al NATO dislocat în România a militarilor care fac parte din detașamentul Marelui Ducat de Luxemburg la această misiune a Alianței Nord-Atlantice în țara noastră, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei 27 de militari luxemburghezi, care au sosit în România la începutul acestei luni, împreună cu tehnică de luptă, fac parte dintr-un pluton de recunoaștere și vor fi integrați, pe timpul misiunii, în compania olandeză din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța.

Ceremonia a avut loc în prezența ambasadorului Marelui Ducat de Luxemburg în România, Elisabeth Cardoso Jordão, a reprezentantului Statului Major francez al Apărării, generalul de brigadă Christophe Follet, a comandantului Centrului Național de Instruire Întrunită „Getica”, colonelul Ioan Cristurean, și a reprezentantului Comandamentului Multinațional de Divizie Sud Est, locotenent-colonelul Konstantinos Karmperis.

Ambasadorul Cardoso Jordão a vizitat, în cursul zilei, facilitățile de cazare și de antrenament ale militarilor luxemburghezi în Cincu.

Citiți și Militarii luxemburghezi sosesc în România, în cadrul grupului de luptă NATO. Este cel mai mare contingent luxemburghez dislocat în străinătate

Misiunea detașamentului Marelui Ducat de Luxemburg, care este planificată a se desfășura pe o perioadă de 28 de luni, în premieră în țara noastră, reprezintă o oportunitate de consolidare a cooperării între forțele armate române, franceze și cele luxemburgheze și de intensificare a activităților de instruire în teren și sporire a interoperabilității cu forțele Aliate.

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului 2022, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național.

BGFP contribuie la creșterea cooperării militare a României cu țările participante – Franța, Țările de Jos și Belgia (prin rotație), precum și cu Luxemburg și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic. Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre. 

Continue Reading

Facebook

G747 mins ago

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

NATO3 hours ago

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

U.E.6 hours ago

Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în R. Moldova pentru a consolida capacitatea țării împotriva amenințărilor hibride

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Traficul de persoane este un flagel global față de care Guvernul are toleranță zero. România susţine activ măsurile propuse de UE pentru combaterea acestui fenomen

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

După România, Comisia Europeană lansează un proiect-pilot și cu Bulgaria pentru o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE

NATO4 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE5 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA5 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.1 week ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending