Deplasarea Kamalei Harris ar putea avea loc în următoarele zile sau săptămâni, potrivit surselor citate.

Harris – care s-a întors recent de la Conferința de Securitate de la München unde a asigurat că “vom întări și mai mult aliații pe flancul estic” – a discutat săptămâna aceasta cu prim-ministrul Poloniei și cu premierul României, precum și cu alți lideri ai aliaților europeni, pentru a discuta despre răspunsul la invazia Rusiei.

Un oficial a declarat că aceste discuții au fost menite “să sublinieze puterea și unitatea alianței” NATO.

Potrivit Guvernului, în convorbirea cu premierul Nicolae Ciucă, vicepreședinta Kamala Harris a mulțumit României pentru sprijinul acordat refugiaților ucraineni. Despre aceeași discuție, Casa Albă a declarat că Harris a reafirmat “angajamentul de neclintit al SUA față de articolul 5 al NATO”.

“Vă puteți aștepta ca vicepreședintele să continue să se angajeze cu aliații și partenerii pe aceste probleme”, a spus oficialul.

Prezența lui Harris în România și Polonia ar veni și după trei runde succesive, pe 11, 18 și 28 februarie, de consultări între președintele Joe Biden, președintele francez, cancelarul german, premierii Canadei, Italiei și Marii Britanii, liderii instituțiilor UE, secretarul general al NATO și președinții celor mai importante state de pe flancul estic al Alianței, Andrzej Duda și Klaus Iohannis. La cea din urmă discuție, la care a participat în premieră și prim-ministrul Japoniei, președintele Klaus Iohannis  a făcut un apel la liderii statelor aliate să trimită mai mulți militari în România pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România și a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. 

Între timp, România a anunțat că înființează acest hub și că va găzdui acest centru de distribuție a ajutoarelor umanitare în Ucraina sub egida rescEU – Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Posibila călătorie a lui Harris pe flancul estic al Alianței ar reafirma sprijinul SUA.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300). Ulterior, din cei 8.500 de soldați, 3.000 au fost trimiși în Polonia.

Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa.

Regimentul 2 Cavalerie (infanterie mecanizată), unitate mecanizată staționată la baza Vilseck din Germania, a dislocat o unitate de forțe armate întrunite, dotate cu vehicule de luptă blindate pe roți, pentru a descuraja agresiunea și a consolida capabilitățile de apărare în statele Aliate din prima linie, în această perioadă de risc sporit.

Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați. 

De asemenea, și secretarul de stat Antony Blinken pleacă joi într-un turneu diplomatic de șase zile în Belgia, Polonia, Republica Moldova Moldova și statele baltice pentru a oferi asigurări și a ajuta la coordonarea răspunsului internațional la acțiunile Rusiei. La Bruxelles, șeful diplomației SUA va participa la reuniuni extraordinare ale miniștrilor de externe din UE și din NATO.

SUA și alți membri ai NATO au sancționat puternic Rusia pe fondul atacurilor și au susținut în mod constant Ucraina, dar au reiterat că nu vor întreprinde acțiuni militare directe.