Croația va adopta la 1 ianuarie 2023 moneda euro, la un curs de schimb de 7,53450 kune croate pentru 1 euro, devenind astfel cel de-al 20-lea membru care utilizează moneda unică europeană, după ce, la data de 12 iulie 2022, Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde ultimelor acte juridice necesare.

Conform unor informații publicate de Banca Centrală Europeană, Croația, membru al UE de la 1 iulie 2013, va continua să utilizeze kuna până în ianuarie 2023.

Conform BCE, prețurile bunurilor și serviciilor vor fi indicate atât în euro, cât și în kune până la 31 decembrie 2023. În momentul afișării prețurilor, cursul de schimb trebuie indicat într-un mod clar și vizibil. Această măsură este esențială pentru protecția consumatorilor.

Instituția financiară detaliază că va exista o dublă circulație, astfel că atât euro, cât și kuna (bancnote și monede) vor fi permise ca mijloace de plată pe o perioadă de două săptămâni după introducerea euro.

Până la 31 decembrie 2023, bancnotele și monedele de kuna pot fi preschimbate în bancnote și monede euro numai la oficiile poștale, băncile comerciale și Agenția Financiară. Pot fi preschimbate gratuit până la cel mult 100 de bancnote și 100 de monede de kuna pe operațiune. Pentru preschimbarea unui volum mai mare de bancnote sau monede, băncile comerciale pot percepe o taxă.

Din ianuarie 2024, banca centrală națională a Croației va prelua serviciile de preschimbare a bancnotelor de kuna pe termen nelimitat și va preschimba monede până la 31 decembrie 2025. BCE detaliază că acest serviciu este gratuit.

Banca Centrală Europeană atrage atenția că orice creștere a prețurilor legată de trecerea la euro este interzisă.

În cazul în care o companie încalcă această normă, consumatorii au posibilitatea de a raporta autorităților, care pot impune amenzi companiei respective, orice majorare nejustificată a prețurilor. Acest demers se înscrie în sfera protecției consumatorilor.

Banca Centrală Europană (BCE) a luat decizia de a trata obligațiunile emise de UE în același mod ca și obligațiunile emise de guvernele centrale și de băncile centrale în cadrul său de control al riscurilor, se arată într-un comunicat.

Mai concret, începând cu 29 iunie 2023, obligațiunile UE vor face parte din categoria I de marjă de ajustare a riscului (haircut) – în loc de actuala categorie II – în cadrul de control al riscurilor al BCE.

Prin aceasta, titlurile de creanță ale UE vor beneficia de aceleași marje mai reduse de ajustare a gradului de siguranță ca și titlurile de creanță emise de administrațiile centrale în cadrul operațiunilor de credit garantate ale BCE. Prin urmare, va deveni mai ieftină utilizarea datoriei UE în operațiunile de refinanțare efectuate cu BCE și nu vor exista costuri suplimentare în comparație cu utilizarea datoriei suverane.

Decizia BCE reflectă lichiditatea sporită a titlurilor de valoare ale UE ca urmare a emisiunilor din cadrul programelor sale emblematice NextGenerationEU și SURE.

Banca Centrală Europeană trebuie să ţină cont de schimbările climatice când ia decizii deoarece au un impact clar, în special asupra inflaţiei, a afirmat președinta BCE, Christine Lagarde, într-un interviu acordat joi publicaţiei Madame Figaro, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„În condiţiile în care se produc în lume din ce în ce mai multe dezastre climatice, secetă şi foamete, vor exista repercusiuni asupra preţurilor, asupra primelor de asigurare şi asupra sectorului financiar. Trebuie să ţinem cont de ele”, a declarat Lagarde.

Şefa BCE a adăugat că îşi poate imagina că va avea loc rapid o armonizare şi o înăsprire a standardelor diferite de mediu şi de guvernanţă.

Citiți și: Oficial BCE: Ținând cont de inflația ridicată, Banca Centrală Europeană trebuie să continue majorarea dobânzilor

În urmă cu un an, BCE şi-a prezentat aşteptările cu privire la riscurile climatice, însă, până acum, băncile le-au adaptat cu încetineală şi instituţia de la Frankfurt a făcut în mod repetat apeluri către acestea să urgenteze ritmul.

BCE face presiuni asupra companiilor şi băncilor să înţeleagă şi să gestioneze ameninţările climatice şi posibilitatea ca firmele poluatoare să fie eliminate de pe piaţă.

Banca Centrală Europeană a înfiinţat un centru de expertiză dedicat schimbărilor climatice, care va consilia BCE cum să încorporeze aspectele ce ţin de mediu în politica monetară şi supervizarea bancară. Aproximativ 12 persoane vor lucra în noul centru, care va colabora cu echipele existente în interiorul BCE.

„Am decis să înfiinţăm un nou centru dedicat schimbărilor climatice pentru a aduce laolaltă mai eficient diferitele tipuri de expertiză cu privire la climă care există în cadrul băncii. Schimbările climatice afectează toate domeniile politicii noastre”, a precizat Christine Lagarde.