Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până când inflaţia va reveni la ţinta sa de 2%, a afirmat președinta BCE, Christine Lagarde, într-un interviu acordat grupului media german Funke Mediengruppe, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Este cel mai puternic angajament al șefei BCE de până acum privind lupta contra inflaţiei, care a atins luna trecută un nou maxim istoric, de 8,6%, în pofida sporirii temerilor unei recesiuni în blocul comunitar, din cauza efectelor războiului din Ucraina. Este un nivel al inflaţiei de peste patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

„Vom majora dobânzile atât timp cât va fi necesar pentru a readuce inflaţia la ţinta noastră”, a declarat Christine Lagarde.

Joi, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor, pentru prima dată în ultimii 11 ani, indicând că ar putea urma noi creşteri în 2022, şi a anunţat un nou program de achiziţionare de bonduri, pentru a ţine sub control costurile de împrumut ale celor mai îndatorate state din zona euro.

Citiți și: Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

Consiliul guvernatorilor BCE a decis majorarea cu 50 de puncte de bază a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%, într-un efort de a reduce nivelul record al inflaţiei în zona euro.

De asemenea, au fost majorate cu 50 de puncte de bază rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală, până la nivelurile de 0,50% şi, respectiv, 0,75%.

„La viitoarele reuniuni ale Consiliul guvernatorilor BCE, o normalizare suplimentară a ratelor dobânzilor va fi adecvată. Decizia semnificativă de joi, de a renunţa la ratele negative ale dobânzii, permite Consiliului guvernatorilor BCE să facă o tranziţie spre o abordare a deciziilor de politică monetară la fiecare şedinţă în parte,” se arată într-un comunicat al instituţiei.

Bulgaria va adopta euro la 1 ianuarie 2024, aşa cum a decis precedentul Guvern, au confirmat vicepremierul şi ministru de Finanţe, Assen Vassilev, şi ministrul Inovării, Daniel Lorer, transmite Novinite.

Planul pentru aderarea la zona euro rămâne acelaşi cu cel anunţat de Banca Naţională a Bulgariei şi Ministerul de Finanţe, în iunie 2021. El permite adoptarea euro imediat, fără o perioadă de tranziţie

“Există două sau trei termene limită în acest plan, dar nimic nu s-a schimbat din 30 iunie 2021. Toţi cetăţenii, nu doar parlamentarii, au la dispoziţie aproape un an să se familiarizeze cu planul”, a declarat Asen Vassilev, citat de Agerpres.

“În general, mesajul nostru politic este că data de 1 ianuarie 2024 este sprijinită de toată lumea, la partea tehnică lucrează Ministerul de Finanţe şi toţi factorii implicaţi”, a afirmat şi Daniel Lorer, care le-a cerut politicienilor să se grăbească să adopte planul final, după pregătirea analizei necesare.

Cu un produs intern brut per capita situat la jumătate faţă de media din UE, Bulgaria speră că aderarea la euro va accelera viteza cu care va reduce decalajul care o separă de ţările bogate din Occident.

Cu una din cele mai mici datorii din UE, Bulgaria îndeplineşte criteriile nominale pentru aderarea la moneda unică, exceptându-l pe cel privind inflaţia, care este în creştere în urma exploziei preţurilor la energie.

Însă, pentru a-şi putea atinge obiectivul de aderare la zona euro, Bulgaria trebuie să convingă restul statelor membre că este serioasă cu privire la combaterea corupţiei şi de asemenea să îi convingă pe bulgari că trecerea la euro nu va conduce la preţuri mai mari.

Citiți și Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro

Citiți și Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Preţurile la alimente şi energie în zona euro ar trebui să înceteze să mai crească, ceea ce va ajuta zona euro să evite o combinaţie între stagnarea creşterii economice şi inflație ridicată, un scenariu negativ denumit stagflaţie de către economişti, a declarat miercuri preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, informează Reuters, citat de Agerpres. 

În paralel, datele oficiale publicate miercuri arată că inflaţia în Spania a urcat la 9,8% în luna martie, cel mai ridicat nivel de după luna mai 1985, în timp ce datele regionale colectate din cinci landuri sugerează că Germania, cea mai mare economie din UE, a înregistrat o inflaţie de peste 7% în luna martie.

Christine Lagarde a apreciat că perspectivele inflaţiei sunt “fluide”, deoarece războiul care se desfăşoară în Ucraina îi forţează pe economişti să îşi revizuiască, în mod constant, previziunile economice. Președinta BCE a adăugat că se aşteaptă ca preţurile la energie şi alimente, care au atins noi maxime de la invazia Rusiei, să se stabilizeze, chiar dacă la un nivel ridicat.

„Ştim că veţi vedea o inflaţie mai mare în acest an, nu există nicio îndoială în această privinţă. Dar vedem, de asemenea, că unii dintre factorii care alimentează inflaţia în prezent, energia şi alimentele, vor rămâne la un nivel ridicat. Dar nu prognozăm că vor continua să crească din ce în ce mai mult”, a precizat Christine Lagarde.

Citiți și: Instituțiile financiare internaționale avertizează: Economia globală va resimți efectele crizei din Ucraina prin încetinirea creșterii, întreruperi ale comerțului și o inflație mai accentuată

Președinta BCE a recunoscut că zona euro se confruntă cu o creştere economică mai lentă şi cu o inflaţie mai mare, dar crede în continuare că poate fi evitată “stagflaţia”, pe care a definit-o ca fiind “o recesiune a economiei pe o bază durabilă şi o inflaţie ridicată şi care continuă să crească”.

Reamintim că săptămâna trecută Christine Lagarde a anunțat că Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA vor ieși din sincronizare în viitorul apropiat, războiul din Ucraina având efecte foarte diferite asupra economiilor din zona lor.