Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump l-a demis pe John Bolton din funcția de consilier pentru securitate națională

Published

on

Președintele american Donald Trump l-a demis marți pe John Bolton din funcția de consilier pentru securitate națională, anunțându-și decizie într-o serie de mesaje publicate pe Twitter.

”L-am informat pe John Bolton aseară că nu mai este nevoie de serviciile sale la Casa Albă. Am fost în dezacord profund cu multe din sugestiile sale, așa cum au făcut-o și alții din administrație, și prin urmare i-am cerut demisia lui John, pe care mi-a înmânat-o în această dimineață”, a scris Trump.

Liderul SUA, care se află la cel de-al treilea consilier pe securitate națională demis în mai puțin de trei ani de mandat, i-a mulțumit lui Bolton pentru activitate și a anunțat că va numi săptămâna viitoare un nou consilier în această poziție.

 

John Bolton a fost numit în funcția de consilier pentru securitate națională în martie 2018, după ce preşedintele Donald Trump l-a demis din această funcție pe generalul Herbert McMaster.

Bolton a fost treilea consilier în domeniul securităţii naţionale în administrația lui Donald Trump.

Relația lui Donald Trump cu John Bolton părea una solidă, date fiind poziţiile ferme ale celor doi în ceea ce priveşte oprirea programului nuclear al Phenianului și retragerea SUA din acordul nuclear iranian semnat în 2015.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Rusia a început o nouă serie de exerciții militare de anvergură în Marea Neagră, la care participă cel puțin zece nave de război și aviația staționată în Crimeea anexată ilegal

Published

on

Rusia a început marși o nouă serie de exerciții de anvergură în Marea Neagră, la care participă cel puțin zece nave de război, precum și aviația staționată în Crimeea, peninsula ucraineană anexată ilegal de Moscova în luna martie a anului 2014, conform agențiilor de presă TASS și RIA Novosti, citând un comunicat al serviciului de presă al Flotei ruse din Marea Neagră, potrivit Agerpres.

”Peste zece nave ale Flotei Rusiei din Marea Neagră au ieşit (marţi dimineaţă) de la bazele lor din Sevastopol (Crimeea) şi Novorossiisk (port rusesc la Marea Neagră) pentru a efectua exerciţii comune care implică tiruri de rachete şi artilerie”, se menţionează în comunicat.

La aceste exerciții participă fregata ”Amiral Essen”, nave de mici dimensiuni purtătoare de rachete ”Văşnii Volociok” (dată în exploatare în 2016), nava mare de desant ”Azov” , remorcherele ”Turbinist” şi ”Kovroveţ”, precum şi nave auxiliare.

Pe parcursul acestor exerciții de anvergură, vor fi simulate de exerciții de luptă navală, de căutare și disctrugere a unor submarine aparținând unui inamic convențional, de detectare și lovire a unor puncte de comandă amplasate pe coastă, precum și de respingere a unui atac aerian din partea unui adversar imaginar.

Astfel, pe lângă nave, la aplicaţiile Flotei ruse din Marea Neagră participă şi avioane de luptă multirol Su-30SM.

Exercițiile au loc în contextul în care Rusia a returnat luni Ucrainei trei nave militare sechestrate cu un an în urmă în largul Crimeei, cu trei săptămâni înainte de un summit important în format ”Normandia”, menit să deblocheze rezolvarea conflictului din Donbas.

Pe de altă parte, Rusia a a simulat la 15 noeimbre un atac asupra Odesei, oraș-port în sudul Ucrainei, potrivit unui raport prezentat de amiralul Igor Voroncenko, în cadrul celei de-a treia Conferinţe pentru securitatea maritimă.

De asemenea, acesta a anunțat că Flota rusă cu baza la Sevastopol (Crimeea), care dispune de 72 de rachete „Kalibr”, va spori numărul acestora până la 170 până în 2020.

Continue Reading

NATO

Înaintea summitului NATO, Germania anunță o creștere cu peste 6% a bugetului apărării pentru anul 2020: Berlinul va aloca peste 50 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu 6,2% mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvară, relevă cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german, citate de DPA şi AFP, informează Agerpres.

Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce Berlinul mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de ținta de 2% din PIB prevăzută de NATO pentru alocări bugetare în domeniul apărării. Bugetul anunțat luni a fost precedat de o declarație a ministrului german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, în care aceasta a promis că Germania va îndeplini ținta asumată la nivelul Alianței Nord-Altantice de a aloca 2% din PIB pentru Apărare la orizontul anului 2031, cu șapte ani peste limita termenului convenit de aliații NATO pentru anul 2024.

Potrivit DPA, cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. De asemenea, pentru anul 2019, Germania a alocat 47,9 miliarde de euro pentru apărare.

Anunţul vine cu trei săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care partajarea echitabilă a responsabilităților financiare (n.r. – burden sharing) se va afla din nou pe agenda discuțiilor, acesta subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni. De altfel, președinte american Donald Trump și cancelarul german Angela Merkel au purtat discuții tensionate la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018 pe această temă, liderul de la Casa Albă reproșând Germaniei faptul că investește în construcția gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, dar că nu alocă sumele necesare pentru apărare.

În egală măsură, anunțul bugetar de la Berlin survine și după ce ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Kramp-Karrenbauer, văzută drept o potențială succesoare a Angelei Merkel la funcția de cancelar al Germaniei, a preluat în vara acestui an funcția de ministru al Apărării de la Ursula von der Leyen, care a fost aleasă președinte al Comisiei Europene.

În ce privește cheltuielile bugetare pentru apărare, șapte aliați NATO alocă minim 2% din PIB pentru bugetul militar: SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%), Lituania (2,01%) și România (2%).

Continue Reading

NEWS

Ziua mondială a toaletei: România, singura ţară din UE unde peste un sfert din populaţie are toaleta în curte

Published

on

© Eurostat

Peste un sfert (27,7%) din populaţia României trăia, în 2018, într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, în scădere faţă de procentul de 29,7% înregistrat în 2017, însă de peste zece ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată în 2018 la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate marţi de Eurostat, cu ocazia Zilei mondiale a toaletei (World Toilet Day).

În nu mai puţin de 19 state membre UE, ponderea populaţiei care trăia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei era mai mică de 1%, în cazul Germaniei, Luxemburgului, Olandei şi Suediei procentul fiind chiar apropiat de zero.

La polul opus 27,7% din populaţia României locuia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, acesta fiind de departe cel mai ridicat procent din UE. România este urmată la distanţă de Bulgaria unde 15,3% din populaţie are toaleta în afara casei, Lituania (10,6%), Letonia (9,9%) şi Estonia (5,3%).

Agerpres relatează că, în fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei (World Toilet Day), cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,5 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la condiţii sigure de salubritate (WC-uri), în ciuda dreptului recunoscut la apă şi igienă.

Organizaţia Naţiunilor Unite îşi propune, prin Obiectivul de dezvoltare durabilă numărul 6 (ODD 6), să garanteze că până în 2030 toţi oamenii vor avea acces la toalete şi canalizare. Dacă acest obiectiv nu este atins, întreaga Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este compromis.

Ziua de 19 noiembrie a fost desemnată de ONU ca Ziua mondială a toaletei, în iulie 2013, prin Rezoluţia “Igienă pentru toţi”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending