Comitetul European al Regiunilor (CoR) trage un semnal de alarmă în privința propunerii pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene (CFM 2028-2034), prezentată de Comisia Europeană la 16 iulie. În cadrul unei dezbateri desfășurate pe 7 octombrie, liderii locali și regionali au atras atenția că propunerea actuală ar putea pune în pericol principiile de coeziune și democrație în UE. 

Discuțiile au avut loc în cadrul Comisiei pentru politică de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER), cu participarea reprezentanților Președinției daneze a Consiliului UE și ai Comisiei Europene. Raportorul pentru noul aviz privind bugetul, Sari Rautio (FI/PPE), membru al Consiliului municipal Hämeenlinna, a subliniat că dezbaterea „nu se referă doar la bani, ci și la democrație și unitatea europeană”.

Noua structură propusă de Comisie ar reuni mai multe politici – de la coeziune și agricultură la cercetare – într-un singur fond mare, gestionat în principal la nivel național. Liderii locali avertizează însă că o astfel de centralizare ar slăbi implicarea regiunilor și orașelor, riscând să „rupă legătura directă dintre UE și cetățeni”.

„Chiar dacă aceasta nu a fost intenția, rezultatul ar fi că CFM va amputa UE de dimensiunea sa regională și locală. Iar acest lucru nu poate fi acceptat”, a declarat președintele COTER, Vasco Alves Cordeiro (PES/PT).

Membrii comisiei au recunoscut nevoia de a adapta bugetul la noile priorități, precum securitatea și apărarea – mai ales în regiunile de frontieră ale Uniunii. Totuși, ei cer ca modernizarea politicii de coeziune să se facă printr-o abordare echilibrată, bazată pe parteneriat și pe nevoile locale. Președinția daneză a Consiliului UE a anunțat că evaluarea propunerii este în desfășurare și că un proiect de cadru de negociere va fi prezentat Consiliului European în luna decembrie. Proiectul de aviz al raportorului Sari Rautio va fi votat de comisia COTER la începutul lunii decembrie și va ajunge în plenul Comitetului Regiunilor în martie 2026.

De asemenea, au fost desemnați patru noi raportori pentru dosarele legislative asociate cu viitorul buget: Vasco Alves Cordeiro (PT/PSE) și Emil Boc (RO/PPE) – pentru regulamentul privind fondul pentru planurile de parteneriat naționale și regionale;

Securitatea Mării Negre este esențială pentru securitatea europeană, iar regiunea nu trebuie să revină la situația din timpul Războiului Rece, când era numită „lac rusesc”, a declarat primarul municipiului Cluj-Napoca Emil Boc, în cadrul Comitetului European al Regiunilor, într-o intervenție dedicată Strategiei Uniunii Europene privind Marea Neagră.

„Marea Neagră nu este și nu trebuie să devină un lac rusesc. Este o frontieră europeană și trebuie să devină o mare a păcii, a libertății și a oportunităților”, a subliniat Boc.

Membru al CoR, Boc a punctat că agresiunile Rusiei – de la războiul din Georgia din 2008, la anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 – au destabilizat regiunea și reprezintă un pericol pentru Europa.

„Marea Neagră este strategică pentru că aduce împreună trei regiuni de securitate distincte: Rusia la nord, Turcia și zona mediteraneană la sud, și Europa, împreună cu Balcanii, la vest”, a explicat el.

Boc a subliniat importanța unei abordări integrate: „Nu poate exista o strategie pentru Marea Neagră fără Dunăre și nu poate exista o strategie pentru Dunăre fără Marea Neagră. Este un singur ecosistem, un singur coridor, o singură linie de apărare”.

El a pledat pentru investiții masive în infrastructură civilă și militară – porturi, autostrăzi, căi ferate și aeroporturi – pentru a permite mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor și pentru a garanta că Europa este pregătită să își apere fiecare centimetru de teritoriu.

Totodată, Boc a reiterat importanța cooperării cu partenerii europeni și regionali: „Trebuie să lucrăm îndeaproape cu Ucraina, Moldova, Georgia, Turcia, Armenia și Azerbaidjan. Ei nu sunt doar vecini, ci parteneri în securitate, parteneri în libertate, parteneri în viitorul Europei”.

„Marea Neagră trebuie să fie o mare a speranței, nu a fricii. O mare a stabilității, nu a agresiunii. O mare care ne unește, nu care ne desparte. Viitorul Europei depinde de viitorul Mării Negre”, a concluzionat Boc.

Citiți și 

Ca răspuns la agresiunea Rusiei, UE lansează o strategie pentru securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre

Bucureștiul salută lansarea “abordării strategice a UE la Marea Neagră”, un document “în consonanță cu prioritățile naționale ale României”

Comunicarea privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră pornește de la premisa că regiunea Mării Negre deține o importanță geostrategică deosebită, conectând Europa cu Asia, aceasta fiind întărită de contextul de securitate generat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Securitatea în Marea Neagră este văzută, în textul Strategiei, ca element central în asigurarea unui păci juste, durabile și cuprinzătoare.

Strategia vizează acțiunea strategică a Uniunii Europene la Marea Neagră structurată pe trei piloni, respectiv 1) consolidarea securității, stabilității și rezilienței; 2) creșterea sustenabilă prosperitatea; 3) promovarea protecției mediului, creșterii rezilienței și pregătirii în fața schimbărilor climatice, respectiv a protecției civile.

Strategia se remarcă prin avansarea unor propuneri de proiecte-fanion, dublate de acțiuni cheie care interconectează cei trei piloni și care urmează să fie derulate la nivel UE și în colaborare cu statele partenere din regiunea Mării Negre.

În context, se remarcă propunerea de creare a unui Centru European dedicat securității maritime în Marea Neagră, bazat pe contribuția statelor membre UE, dar și a statelor partenere, riverane la Marea Neagră. Centrul va viza o cooperare strânsă în aria securității și siguranței maritime, prin schimb de informații în timp real privind situația de securitate maritimă, monitorizare și interoperabilitate, supravegherea infrastructurii critice, inclusiv a cablurilor submarine, instalațiilor off-shore și operațiunilor de explorare și exploatare a gazelor naturale și a energiei eoliene pe coasta României și Bulgariei, precum și o cooperare întărită în domeniul pazei de coastă și a consolidării securității interne.

De asemenea, un alt proiect-fanion de relevanță majoră este o Agendă de Conectivitate pentru regiunea Mării Negre, care vizează consolidarea legăturii între Europa și Asia Centrală, prin intermediul Caucazului de Sud, în domeniile energetic, digital și al transporturilor.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a discutat cu președinta Comitetului European al Regiunilor, Kata Tüttő, despre „importanța programelor europene și naționale de dezvoltare locală”.

Eurodeputatul a participat la evenimentului organizat de grupul PES din Comitetul European al Regiunilor și de Delegația României în CoR, condusă de doamna primar Mariana Gâju.

„Vocea autorităților locale trebuie auzită atât la Bruxelles cât și la București. Astăzi (n.r. luni), împreună cu președinta Comitetului European al Regiunilor, Kata Tüttő, o voce puternică a social-democrației europene, am avut ocazia să reiterăm acest mesaj, să subliniem nevoia unui viitor buget al Uniunii Europene care tratează problemele societale și ține cont de prioritățile comunităților locale”, a arătat Victor Negrescu.

Eurodeputatul a reliefat importanța ridicării barierelor birocratice din calea cooperării autorităților de la nivel local și european.

„O Uniune Europeană puternică este cea în care sinergia între nivelul local și cel european funcționează fără bariere sau birocrație excesivă. Aceasta este construcția europeană pe care mi-o doresc”, a arătat vicepreședintele Parlamentului European.

Și președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a avut un dialog cu președinta Comitetului European al Regiunilor, Kata Tüttő, tema fiind rolul esențial al administrațiilor locale în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Coordonarea dintre autoritățile naționale, din Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor, forumul reprezentanților regiunilor și orașelor din UE, s-a intensificat în contextul în care Comisia Europeană a propus la 16 iulie un buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034 de 2000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual anterior.

Viitorul buget multianual al UE este construit pe trei piloni. Primul dintre aceștia prevede o comasare a politicilor tradiționale, politica agricolă comună și politica de coeziune.

Prin urmare, statele membre vor fi nevoite să prezinte planuri de parteneriat naționale și regionale pentru a accesa fondurile respective.

Ceilalți doi piloni sunt cel al competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) și cel al Europei globale.

Propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici de membrii legislativului european care au transmis că bugetul pe termen lung avansat de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea celor două politici, cea de coeziune și agricolă comună.

Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, reprezintă „o înghețare a investițiilor”, au avertizat eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în „megafonduri-umbrelă”.