Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, a numit un veteran al diplomației în funcția de ambasador la Washington

Published

on

Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in a numit vineri un fost diplomat experimentat în funcția de ambasador la Washington, în vreme ce Seului își intensifică eforturile de coordonare cu Administrația Trump pe probleme precum programul nord-coreeam, costuri în domeniul apărării și comerț, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Moon l-a numit pe Lee Soo-hyuck, un diplomat veteran care a fost negociator şef la discuţiile purtate în format de şase privind programul nuclear nord-coreean, între 2003 şi 2005, ministru adjunct de externe şi prim director adjunct al Serviciului Naţional de Informaţii.

Lee, în vârstă de 70 de ani, reprezintă o alegere mai convenţională după ce preşedintele i-a oferit iniţial funcţia lui Moon Chung-in, consilier special pentru afaceri externe şi securitate naţională, dar acesta a refuzat, relatează vineri ziarul sud-coreean JoongAng Ilbo şi mass-media sud-coreene.

Lee Soo-hyuck, care a deținut și postul de ambasador al Coreei de Sud în Germania în 2005, a fost recrutat în echipa lui Moon în 2016 înaintea campaniei acestuia din urmă pentru funcția de președinte și este în prezent parlamentar al partidului de guvernare.

Postul de la Washington este esențial pentru relațiile dintre SUA și Coreea de Sud, în vreme ce aliații se confruntă cu teste cu rachete efectuate frecvent de Coreea de Nord.

La aceste aspecte se adaugă relațiile tensionate cu Japonia, care cunosc cea mai rea situație din ultimele decade, cu o dispută de lungă durată privind compensațiile pentru victimele muncii forţate în timpul ocupaţiei coloniale a peninsulei coreene de către Japonia, între 1910 şi 1945.

De altfel, la începutul lunii august, Guvernul lui Shinzo Abe a aprobat înlăturarea Coreei de Sud de pe ”lista albă” a partenerilor comerciali de încredere, potrivit DPA și AFP, citate de Agerpres.

Guvernul lui Abe a înlăturat Coreea de Sud de pe o listă de 27 de ţări care se bucură de controale minime pentru exporturi. Măsura a fost anunţată de ministrul industriei şi comerţului, Hiroshige Seko, şi va intra în vigoare pe 28 august.

Pe acest fond, ministrul american al apărării Mark Esper, s-a întâlnit vineri cu oficiali sud-coreeni în Seul, fiind prima sa vizită externă de la preluarea funcției, păstrând astfel tradiția începută de predecesorul său, James Mattis, care, în luna februarie a anului 2017, efectua, de asemenea, prima sa vizită în calitate de ministru al apărării tot în Coreea de Sud și Japonia, potrivit Reuters.

Ministrul sud-coreean Jeong Kyeong-doo a menționat în cadrul întâlnirii cu omologul său american că restricțiile impuse de Japonia pentru exporturile către Coreea de Sud de materiale folosite la semiconductori şi producţia de smartphone-uri riscă să afecteze relația dintre Seul și Tokyo și colaboarea dintre ”Coreea de Sud, SUA și Japonia”.

Coreea de Sud a mai precizat că ia în calcul toate opțiunile în conflictul comerical cu Japonia, inclusiv suspendarea Acordului General de Securitate asupra Informaţiilor Militare (GSOMIA), care le permite celor două state să partajeze direct informaţii clasificate asupra programelor militare ale Coreei de Nord, şi nu prin intermediul Statelor Unite, cum au făcut până la momentul semnării, în 2016, în virtutea unui pact trilateral semnat în 2014.

Acordul trebuie reînnoit anual, la 24 august.

Pe fondul ridicării problemei comerciale dintre Coreea de Sud și Japonia, care riscă să amenințe schimbul de informații, Esper a reitarat importanța alianței Coreea de Sud – SUA și a completat că vor continua să colaboreze în cazul dosarului nuclear nord-coreean.

Vizita ministrului american al apărării are loc la o zi după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a precizat că Seulul a acceptat să ”plătească mai mult” pentru a menține trupele americane pe teritorul statului sud-coreean în fața unei eventuale amenințări din partea Phenianului și că discuții în acest sens sunt programate.

Cu toatea acestea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a dezmințit joi informațiile, menționând că negocierile încă nu au fost demarate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ziua Armatei României nu este doar o sărbătoare a militarilor, ci şi a tuturor românilor care-şi iubesc ţara, a declarat ministrul interimar al Apărării, premierul desemnat Nicolae Ciucă.

“Ziua Armatei României este în fiecare an momentul în care onorăm cu mândrie şi respect faptele de arme ale înaintaşilor noştri, sacrificiul lor pentru independenţa şi suveranitatea României. De fiecare dată când ţara în cumpănă, militarii români au luptat cu vitejie pentru păstrarea fiinţei naţionale şi pentru a proteja fiecare palmă de pământ românesc. Ziua de 25 octombrie 1944 a devenit o dată simbol a eliberării de sub ocupaţie străină a oraşului Carei, a Ardealului şi a întregii Românii. Ne plecăm frunţile cu respect în memoria celor care s-au sacrificat pentru a duce la îndeplinire această misiune de onoare pentru a atingerea idealului de libertate a românilor”, a afirmat Nicolae Ciucă, luni, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Armatei României la Monumentul “Mormântul Ostaşului Necunoscut”din Parcul Carol I.

 

Potrivit Agerpres, acesta a transmis şi un mesaj de recunoştinţă veteranilor de război, urându-le acestora multă sănătate: “Fără sacrificiul lor, fără curajul de care au dat dovadă în cele mai grele momente ale vieţii lor pe câmpurile de bătălie a celei mai mari conflagraţii cunoscute de omenire, istoria noastră ar fi fost cu siguranţă diferită”.

El a făcut şi un scurt bilanţ al activităţii desfăşurate în ultimul an la nivelul MApN.

“Astfel, am continuat demersurile pentru înzestrarea militarilor cu echipamente şi tehnică de înaltă tehnologie cu implicarea industriei de apărare autohtone, îmbunătăţirea procesului educativ din instituţiile militare de învăţământ, creşterea gradului de instruire a militarilor prin intensificarea pregătirii şi participarea la exerciţii naţionale şi multinaţionale. Am pus un accent deosebit pe dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie”, a declarat Ciucă.

El a menţionat şi finalizarea proiectului de restaurare, reabilitare şi conservare a monumentului dedicat eroilor români din Primul Război Mondial, “Crucea comemorativă” de pe Vârful Caraiman.

 

Ministrul a punctat şi realizările în plan internaţional ale militarilor români.

“În plan internaţional am continuat să acţionăm pentru întărirea organismelor de apărare colectivă din care facem parte la graniţa de est a ţării noastre în toate cele trei dimensiuni ale sale – terestră, aeriană şi maritimă. Este o parte importantă a flancului estic al NATO şi graniţă a Uniunii Europene. Vom continua, în plan militar, să acţionăm în mod responsabil, predictibil şi coordonat cu aliaţii şi partenerii noştri pentru întărirea rolului României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre”, a declarat Ciucă.

El a reamintit şi faptul că anul acesta s-a încheiat şi participarea Armatei României la misiunea din Afganistan.

“Prezenţa noastră acolo, modul de asumare şi ducere la îndeplinire a misiunilor au contribuit la creşterea prestigiului internaţional şi a credibilităţii României privind capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce-i revin ca stat membru al Alianţei Nord Atlantice. Aducem astăzi un omagiu tuturor militarilor care şi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii şi exprimăm recunoştinţa noastră familiilor acestora”, a afirmat Ciucă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU a început numărătoarea inversă până la o catastrofă umanitară în Afganistan: Mai mult de 50% din populație, în pragul foametei

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Peste jumătate din populația Afganistanului se va confrunta cu foametea în această iarnă dacă nu se iau măsuri urgente, a avertizat directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, a declarat pentru Reuters că 22,8 milioane de persoane – mai mult de jumătate din populaţia de 39 de milioane de locuitori a Afganistanului – se confruntă cu o nesiguranţă alimentară acută  şi se „îndreaptă către foamete”, comparativ cu 14 milioane cu doar două luni în urmă. De asemenea, 3,2 milioane de copii sub cinci ani ar putea suferi de malnutriție acută.

„Afganistanul se numără acum printre cele mai grave crize umanitare din lume, dacă nu chiar cea mai gravă”, a declarat David Beasley. „Ne aflăm într-o numărătoare inversă spre catastrofă”, a avertizat acesta.

Afganistanul a căzut în mâinile talibanilor în august, după ce SUA și-au retras ultimele trupe rămase, iar militanții au împânzit țara recucerind toate provinciile. Preluarea puterii de către gruparea radicală a slăbit o economie deja fragilă, care depindea în mare măsură de ajutorul extern. Puterile occidentale au suspendat asistența externă, iar Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au oprit, de asemenea, plățile pentru Afganistan. 

În plus, noua administrație talibană a fost blocată să acceseze activele de peste hotare, în timp ce națiunile evaluează modul în care trebuie să se ocupe de gruparea radicală, ceea ce înseamnă că salariile funcționarilor publici și ale altor lucrători au fost sistate.

O națiune este considerată dependentă de ajutor atunci când 10% sau mai mult din produsul său intern brut provine din ajutorul extern; în cazul Afganistanului, aproximativ 40% din PIB era reprezentat de ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

PAM a avertizat că iarna care se apropie amenință să îi izoleze și mai mult pe afganii care depind de asistența umanitară pentru a supraviețui. Și pentru prima dată în Afganistan, locuitorii din mediul urban suferă de insecuritate alimentară în proporții similare cu cele ale comunităților rurale, a precizat organizația.

„Este urgent să acționăm în mod eficient și eficace pentru a accelera și a extinde livrările noastre în Afganistan înainte ca iarna să blocheze o mare parte a țării, milioane de oameni – inclusiv fermieri, femei, copii mici și bătrâni – să sufere de foame în timpul iernii geroase”, a declarat QU Dongyu, directorul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU.

PAM a avertizat în septembrie că doar cinci la sută dintre familiile afgane au suficientă hrană în fiecare zi. Ingredientele de bază, precum uleiul de gătit și grâul, au crescut vertiginos la preț. În octombrie, organizația a avertizat că un milion de copii riscă să moară de malnutriție acută severă în lipsa unui tratament imediat care să le salveze viața.

Tot luna trecută, la o conferință desfășurată la Geneva, comunitatea internațională a promis peste 1 miliard de dolari (720 de milioane de lire sterline) pentru a-i sprijini pe afgani, aproximativ o treime din această sumă fiind destinată PAM.

Însă, potrivit datelor furnizate luni de PAM, programul de asistență umanitară al ONU rămâne finanțat doar în proporție de o treime. Organizația a declarat că ar putea avea nevoie de până la 220 de milioane de dolari (159,6 milioane de lire sterline) pe lună pentru a face față acestei sarcini, calificând angajamentele financiare actuale drept o „picătură în ocean”.

Criza alimentară din Afganistan a fost agravată de penuria de apă și de o secetă severă – a doua din ultimii patru ani în această țară.

 

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele PMP, Cristian Diaconescu: Rusia, supărată că Republica Moldova a ales parcursul european, folosește gazul pentru a o șantaja

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, subliniază că Rusia folosește gazul pentru a șantaja Republica Moldova, arătându-și nemulțumirea față de faptul că președintele Maia Sandu ”și-a îndreptat țara pe un parcurs european.”

”Rusia continuă șantajul  la adresa Republicii Moldova. După ce a eșuat în controlul politic asupra Chișinăului, Moscova folosește o altă armă, de această dată economică,  în războiul pentru menținerea supremației în teritoriul dintre Prut și Nistru. Gazprom a anunțat că va tăia gazul pentru Moldova, dacă nu-și plătește datoriile, în valoare de peste 700 milioane de dolari. Ca un rezultat al intimidării, compania rusească refuză să ofere o sumă pentru un nou contract de livrare de gaze naturale”, a precizat Diaconescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele PMP a explicat că Rusia profită de faptul că ”are spatele acoperit prin deschiderea gazoductului Nord Stream” pentru a izola economic ”Ucraina și Republica Moldova, prețul fiind monopolul deținut în distribuirea de gaze naturale.”

”Rusia și-a extins frontul manevrelor financiare, de presiune la adresa țărilor europene prin folosirea gazelor naturale,  ca unitate de măsură a amenințărilor, pentru a-și atinge scopurile geopolitice. (…) Nu este întâmplător aleasă de Moscova data limită  pentru obligarea Republicii Moldova să plătească datoriile către Gazprom, 1 Decembrie, Ziua Națională a României, ziua realizării Marii Uniri”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis să declare stare de alertă în sectorul energetic pentru a evita o eventuală criză. 

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens.

Anterior, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe, Bogdan Aurescu a atras atenția că Republica Moldova se confruntă cu ”un moment critic”, motiv pentru care are nevoie de ”asistență financiară” pentru a depăși această perioadă și pentru a continua procesul ambițios de implementare  a reformelor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
S&D21 mins ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA15 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA15 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.16 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.16 hours ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA17 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO17 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu18 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

U.E.18 hours ago

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății

ROMÂNIA15 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA17 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending