Președintele francez Emmanuel Macron și omologul său rus, Vladimir Putin, au avut o convorbire telefonică duminică, înaintea unei reuniuni comune a Consiliului franco-rus pe teme de securitate, ce urmează să aibă loc luni la Moscova, a anunțat președinția franceză într-o declarație de presă citată de Reuters, informează Agerpres.
Discuția telefonică dintre cei doi are loc după ce Rusia și Ucraina au efectuat sâmbătă un schimb istoric de prizonieri, printre aceștia numărându-se și cineastul Oleg Senţov, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2018, şi cei 24 de marinari ucraineni reţinuţi de ruşi în noiembrie anul trecut în Strâmtoarea Kerci.
70 de persoane – câte 35 de fiecare parte – au fost implicate în acest schimb istoric, în contextul în care între cele două state există o relație glacială ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și izbucnirii conflictului separatist din estul Ucrainei, întreținut cu sprijinul direct al Moscovei.
De altfel, potrivit unui comunicat al Kremlinului, recentul schimb de prizonieri s-a numărat printre subiectele discutate de cei doi șefi de stat, calificat drept ”o importantă acțiune umanitară” şi au căzut de acord asupra faptului că a oferit un impuls înaintea unui summit al aşa-numitului ”grup Normandia” – din care fac parte Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina – pentru a discuta aspecte ale relaţiilor dintre Kiev şi Moscova, se mai menţionează în declaraţia de presă a Palatului Elysee.
Putin şi Macron au abordat şi subiectul fricţiunilor internaţionale pe tema Iranului şi şi-au exprimat dorinţa ca părţile implicate să ia deciziile politice necesare pentru a reduce tensiunile, potrivit sursei citate.
Schimbul de prizonieri dintre Rusia și Ucraina a fost salutat de comunitatea internațională.
”Această eliberare este mărturia muncii şi determinării celor care – printre ei societate civilă, activişti şi experţi juridici – au lucrat neobosit pentru acest rezultat”, a transmis Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și politică de securitate, urându-le celor eliberaţi ”recuperare grabnică din încarcerarea istovitoare”.
Și președintele Consiliului European, Donald Tusk, a exprimat, la rândul său, în cadrul unei postări pe pagina sa de Twitter, un sentiment de ”ușurare”, iar președintele Parlamentului European, David Sassoli, a împărtășit ”bucuria profundă” față de eliberarea cineastului Oleg Sențov, laureat al Premiului Saharov 2018 pentru libertatea de gândire, acordat de Legislativul european.
Ministrul de Externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, a calificat schimb de prizonieri drept ”un gest care demonstrează voința Rusiei și a Ucrainei de a reînnoda dialogul” și care ” va contribui la restabilirea unei atmosfere de încredere între părţile din cadrul de negocieri în format Normandia”.
”Franţa, alături de Germania, va susţine eforturile celor două părţi în vederea obţinerii de noi progrese concrete în săptămânile următoare. Prioritatea merge către consolidarea încetării focului, dezangajare şi retragerea armelor grele, deminare şi punerea în aplicare de măsuri umanitare de urgenţă în favoarea populaţiei din Donbas”, a subliniat ministrul francez.
De altfel, și Germania, a descris schimbul de prizonieri drept ”un semn de speranță”. ”Merită continuat să se lucreze intens pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Guvernul federal este pregătit să o facă. Sunt bucuroasă pentru marinarii ucraineni şi pentru Oleg Senţov, care pot în sfârşit să se întoarcă acasă”, a afirmat cancelarul german, într-un comunicat difuzat pe Twitter de purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.
Mesaje au venit și de peste ocean, unde președintele Statelor Unite, Donald Trump a spus despre îndelug așteptatul schimd de prizonieri că este ”o veste bună, un prim pas uriaș spre pace”.
La rândul său, emisarul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, s-a declarat ”foarte mulţumit să-i vadă pe marinarii ucraineni întorcându-se acasă şi schimbul de prizonieri Ucraina-Rusia”.
”Sper că aceasta va contribui la o nouă dinamică pentru alte schimburi de prizonieri, o încetare a focului reînnoită şi progrese în punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk”, semnate în 2015, dar a căror componentă politică a rămas literă moartă, a adăugat emisarul american pe Twitter.
