Președintele Germaniei: Scenele de deznădejde de pe aeroportul din Kabul sunt ”o rușine pentru Occident”

Scenele de deznădeje de pe aeroportul din Kabul, după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan, sunt ”o rușine pentru Occident”, a declarat marți președintele german Frank-Walter Steinmeier, informează AFP, citat de Agerpres.

”Imaginile de deznădejde de pe aeroportul din Kabul sunt o ruşine pentru Occidentul politic”, a subliniat şeful statului german, insistând asupra ”tragediei umane” prin care trec afganii care încearcă cu disperare să plece din ţară şi ”pentru care (pentru tragedie) împărțim această responsabilitate”, potrivit Deutsche Welle.

După acțiuni-fulger, talibanii au preluat controlul în Afganistan, generând scene de haos pe aeroportul din Kabul, singura cale de ieșire de pe teritoriul afgan.

Aceasta este ”o cenzură politică ce ne zguduie şi care va schimba lumea”, a mai spus preşedintele german, în timp ce americanii au programat să-şi încheie retragerea definitivă a trupelor lor din Afganistan la sfârşitul lunii.

Germania, care la fel ca alte ţări occidentale încearcă în această stare de debusolare să organizeze o operaţiune de evacuare, ”trebuie să facă tot ce-i stă în putere pentru a le asigura securitatea” cetăţenilor săi, ”precum şi tuturor afganilor care i-au susţinut de-a lungul anilor”, potrivit lui Steinmeier.

Un avion militar german, care a reuşit să aterizeze în timpul nopţii la Kabul, a reuşit în final să ia la bordul său doar şapte persoane, în condiţiile în care alte câteva sute aşteaptă să poată ajunge în Germania.

BBC și The Guardian relatează că aproximativ 640 de afgani, bărbaţi, femei şi copii, au părăsit Kabulul înghesuiţi într-un avion de transport al armatei americane, o imagine a unei evacuări dramatice surprinse într-o fotografie ce descrie situația dramatică.

Conform site-ului Defence One, cel care a obținut această imagine, operaţiunea a fost autorizată de autorităţile americane, dar nu pentru un număr atât de mare de persoane. Capacitatea acestui avion, de tipul Boeing C-17 Globemaster, este de 134 de persoane, potrivit specificațiilor tehnice.

Înalți oficiali germani nu și-au ascuns în ultima vreme nemulțumirile față de hotărârea pripită a Statelor Unite de a-și retrage forțele din Afganistan.

Ministrul german al apărării a îndemnat marţi NATO să tragă învăţăminte din eşecul său în Afganistan, punctând nevoia unei asumări a consecințelor ”pe care le-am lăsat până acum pe seama americanilor”.

La rândul său, președintele CDU, Armin Laschet, ce aspiră la funcția de cancelar federal,  a calificat luni retragerea trupelor occidentale drept “cel mai mare fiasco al NATO de la crearea sa”, în 1949.

Într-o reuniune a acestei formațiuni, ce a avut loc cu ușile închise, cancelarul german, Angela Merkel, a opinat că Statele Unite sunt parțial responsabile pentru situația actuală din Afganistan, survenită în urma retragerii luate din ”motive de politică internă”.

Adresându-se ulterior națiunii, Angela Merkel a deplâns evoluția ”amară, dramatică și terifiantă” a retragerii occidentale din Afganistan și victoria revendicată de talibani.

Președintele american, Joe Biden, și-a apărat ferm decizia de a retrage forțele militare americane din această țară, motivând că misiunea SUA nu a fost niciodată construirea unei națiuni, ci aceea a combaterii terorismului.

Statele Unite, prin trupele de securitate formate din aproape 6000 de soldați, asigură transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.

Evacuarea colaboratorilor locali ai Statelor Unite va lăsa Washingtonul fără informații esențiale din teren, ceea ce ar putea însemna că americanii doresc să păstreze distanța față de această țară.

Început în 2001, războiul din Afganistan a costat SUA peste 2.000 de miliarde de dolari în cei 20 de ani ai celui mai lung conflict în care au fost implicați americanii.

Potrivit unor estimări ale AP, acesta s-a soldat cu peste 3.800 de militari străini morți, dintre care aproape 2.500 erau americani și 27 români.