Connect with us

U.E.

Președintele Italiei propune un nou-prim ministru tehnocrat: Cine este Carlo Cottarelli, un fost înalt responsabil al FMI mandatat să salveze a treia economie din UE

Published

on

Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, l-a mandatat oficial luni pe Carlo Cottarelli, fost înalt responsabil al Fondului Monetar Internaţional, cu formarea unui nou guvern tehnocrat, după o încercare nereuşită a partidelor Mişcarea 5 Stele (M5S) şi Liga Nordului de a crea o coaliţie guvernamentală, informează agenţiile internaţionale de presă.

”Preşedintele l-a primit pe domnul Cottarelli, căruia i-a cerut să formeze un guvern”, a anunţat secretarul general al preşedinţiei italiene, Ugo Zampetti, potrivit Agerpres.

FOTO: Presidenza della Reppublica

Carlo Cottarelli este un economist de 64 de ani, fost director de rang înalt al Fondului Monetar Internațional (FMI) supranumit “Domnul Foarfecă” pentru rolul jucat în reducerea cheltuielilor publice în 2013-2014 sub guvernele de centru stânga. Potrivit presei din peninsulă, un eventual guvern Cottarelli pare să nu aibă nicio șansă să obțină votul de încredere al Parlamentului, unde M5S și Liga domină.

De altfel, Cottarelli nu a respins ipoteza unor alegeri anticipate.

“Mă voi prezenta în faţa parlamentului cu un program care, dacă voi obţine votul de încredere, va include şi votul pentru bugetul lui 2019. Apoi, parlamentul va fi dizolvat, prin alegeri ce vor avea lor la începutul lui 2019”, însă, fără un vot de încredere, alegeri vor fi organizate “după lună august”, a declarat Cottarelli pentru presă, în urma întrevederii sale cu Mattarella.

Premierul desemnat și-a asumat o abordare europeană, atât a sa, cât și a cabinetului său, precizând că guvernul său va fi unul din punct de vedere politic, fără intenția de a candida la alegeri.

Citiți și Blocaj politic într-o țară fondatoare UE. Președintele Italiei refuză numirea unui ministru al Economiei care consideră moneda euro drept o ”închisoare germană”. Reacții furioase ale liderilor coaliției anti-sistem

Italia se află în criză politică acută după ce, la trei luni după alegeri, coaliţia formată din partidul Lega, de extremă-dreaptă, şi Mişcarea 5 Stele, populistă, au nominalizat un prim-ministru tehnocrat, Giuseppe Conte, care s-a retras din acțiunea de formare a guvernului după ce ministrul Economiei propus în componența cabinetului său guvernamental a fost respins duminică de către președintele Republicii, Sergio Mattarella.

Premierul desemnat inițial, Giuseppe Conte îl nominalizase pentru portofoliul economiei pe Paolo Savona, un economist eurosceptic, în vârstă de 81 de ani. El a fost un critic vocal al monedei euro şi al Uniunii Europene.

AFP notează că veto-ul preşedintelui Sergio Mattarella în legătură cu Paolo Savona, un veteran al finanţelor şi fost ministru, are loc ca urmare a faptului că acesta a apreciat moneda euro drept o “închisoare germană”.

Liderii formațiunilor anti-sistem și de extremă dreapta care și-au asumat formarea coaliției politice în Italia, Luigi Di Maio şi Matteo Salvini, şi-au exprimat furia lor după ce Giuseppe Conte, premierul propus de ei, a renunţat la formarea guvernului.

Coaliția populistă, Mişcărea 5 stele (M5S, antisistem) şi partidul Liga (extrema dreapta) reprezintă cea mai mare provocare pe care o va avea de înfruntat Uniunea Europeană, după Brexit. Printre propunerile celor două partide care vor forma coaliția de guvernare se află și renegocierea datoriei publice masive, dar și redeschiderea tratatelor Uniunii Europene pentru a reduce puterea supranațională. De asemenea, afirmă că Rusia nu este ”o amenințare militară”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

Published

on

© European Union, 2022

S-ar putea să mai dureze încă două săptămâni până când Uniunea Europeană va reuși să ajungă la un acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ce implică un embargo asupra petrolului rusesc, a estimat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Vorbind după o reuniune a miniștrilor de externe din UE, Borrell a declarat că Ungaria are nevoie de timp pentru a-și adapta sistemele energetice și de bani pentru a plăti pentru noi infrastructuri și alternative mai scumpe la petrolul rusesc.

Întrebat de Politico Europe dacă ar putea dura câteva zile sau săptămâni pentru ca UE să fie de acord cu sancționarea petrolului rusesc, Borrell și-a exprimat speranța că ”nu va dura mai mult, dar nu pot să vă spun dacă va dura o săptămână sau două”.

Borrell a declarat că a existat dorință din partea miniștrilor de discuta despre pachetul de sancțiuni în cadrul reuniunii care a avut loc luni, dar problemele au fost prea tehnice pentru a fi rezolvate la nivel politic, astfel că pachetul va fi reîntors la diplomați pentru o discuție mai detaliată.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

În orice caz, ”consecințele negative ale războiului sunt în mod evident majore în UE, având în vedere că ne învecinăm cu teatrul de operațiuni și avem legături economice strânse atât cu Ucraina, cât și cu Rusia”.

Într-un material de opinie, Josep Borrell atrage atenția că ”se observă o creștere mai pronunțată a inflației în țările emergente și aflate în curs de dezvoltare. Inflația îi afectează pe cei mai săraci și contribuie la creșterea inegalităților în lume”.

”Trebuie să facem și mai mult. În primul rând, prin creșterea presiunii pentru a-l determina pe Vladimir Putin să oprească acest război și să retragă trupele rusești de pe teritoriul ucrainean și prin a permite Ucrainei să continue să producă și să exporte produse agricole. În al doilea rând, trebuie să conducem cu ambiție în cadrul instituțiilor internaționale, al Națiunilor Unite, al Băncii Mondiale, al Fondului Monetar Internațional, al Organizației pentru Alimentație și Agricultură și al Programului Alimentar Mondial, al G7 și G20. Va fi necesar să extindem eforturile deja întreprinse pentru reducerea datoriei țărilor sărace supraîndatorate, în special prin determinarea Chinei să își asume toate responsabilitățile în acest domeniu. Și, încă o dată, avem nevoie de un răspuns de politică macroeconomică strâns coordonat din partea celor mai mari economii ale lumii pentru a limita riscurile de recesiune și de criză financiară globală. De asemenea, ar trebui să evităm soluțiile false, menținând comerțul deschis, deoarece barierele comerciale nu ar face decât să înrăutățească accesibilitatea și să aibă un impact asimetric asupra celor săraci. Ar trebui să ajutăm la stimularea producției locale în țările emergente și în curs de dezvoltare. În timpul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul G7, am discutat pe larg această problemă și am salutat inițiativa secretarului general al ONU de a convoca un <<Grup de răspuns la criza globală privind alimentația, energia și finanțele>> (GCRG). Până în prezent, răspunsul global este unul nearticulat, iar provocarea nu constă doar în a face mai mult, ci și în a coordona mai bine eforturile”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Efectele războiului se resimt și pe piețe economice europene. Potrivit celor mai recente previziuni ale Comisiei Europene, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

Concret, redeschiderea post-pandemică a serviciilor ce implică interacțiune sporită, o piață a forței de muncă puternică și în curs de îmbunătățire, măsurile fiscale pentru a compensa creșterea prețurilor la energie sunt menite să sprijine consumul privat.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este prevăzută acum la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0% și, respectiv, 2,8% (2,7% în zona euro).

Revizuirea în scădere pentru 2022 trebuie citită în contextul avansului de creștere economică din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la rata anuală de creștere pentru acest an. Creșterea producției pe parcursul anului a fost redusă de la 2,1% la 0,8%.

Principala lovitură pentru economica mondială și cea europeană este dată de prețurile la materiile prime energetice.

Deși acestea crescuseră substanțial înainte de război, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea privind lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporind totodată volatilitatea acestora. Acest lucru este valabil pentru alimente și alte bunuri și servicii de bază, puterea de cumpărare a gospodăriilor fiind în scădere.

Întreruperile logistice și ale lanțurilor de aprovizionare induse de război, precum și creșterea costurilor de producție pentru o gamă largă de materii prime se adaugă la perturbările din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a COVID-19 aplicate încă în unele părți ale Chinei, fapt ce pune presiune asupra producției.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

Published

on

© Permanent Representation of Belgium to NATO

Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO “cât mai curând posibil”, iar “aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, în timp ce, de la Paris, Palatul Elysee a spus că Franţa “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

“Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat Liz Truss, după ce Helsinki și Stockholm și-au anunțat formal decizia de a adera la NATO.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Aceste acorduri “demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta”, a spus şefa diplomaţiei de la Londra.

În egală măsură, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”.

Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

“Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Continue Reading

U.E.

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului, a anticipat luni premierul ungar, Viktor Orban, într-un discurs rostit în Parlament după realegerea sa în funcție și depunerea jurământului pentru un nou mandat, anunță MTI, potrivit Agerpres.

Acesta a explicat că războiul din Ucraina și politica de sancțiuni a Europei au dus la o criză energetică, în vreme ce creșterea prețurilor la energie, combinată cu creșterea ratelor dobânzii în SUA pentru combaterea inflației vor duce la o perioadă de recesiune și stagnare în Europa.

Conform prim-ministrului, este probabil să apară din nou epidemii, accelerând adâncirea crizei economice și intensificând valurile de migrație către țări bogate.

Viktor Orban a apreciat că războiul din Ucraina va fi unul prelungit și global. Viktor Orban a subliniat din nou în discursul de luni importanţa de a menţine Ungaria în afara acestui război şi de a asigura pacea şi securitatea Ungariei, care ”vor reprezenta principala misiune pentru următorul deceniu”.

”Noi suntem pentru pace” şi ”dorim un armistiţiu imediat şi convorbiri de pace”, a conchis premierul ungar.

El a amintit şi de disputele Budapestei cu UE, afirmând că ”Bruxellesul abuzează de puterile sale în fiecare zi şi încearcă să ne impună cu forţa lucruri rele şi străine”, iar gesturile conciliante ale Ungariei în privinţa migraţiei, a chestiunilor legate de gen şi mai nou a embargoului privind petrolul rusesc au fost respinse.

”Dar nu vom renunţa la apărarea frontierelor noastre. Nu vom permite intrarea migranţilor, ne vom proteja familiile şi nu-i vom lăsa pe militanţii de gen în şcoli”, a declarat Orban, asigurând, pe de altă parte, că este totuşi în interesul Ungariei să rămână membră a UE ”în următorul deceniu”.

Liderul suveranist Viktor Orban, în vârstă de 58 de ani, a câștigat la începutul lunii aprilie a patra victorie la rând, mult mai uşor decât era prevăzut, după alegerile legislative umbrite de războiul din Ucraina.

Partidul său, Fidesz, a câştigat 53,1% din voturi după numărarea a 98% din buletine, faţă de 35,04% pentru opoziţie, a precizat Biroul electoral naţional. Cu acesta avans, premierul este asigurat că va păstra o majoritate de două treimi în parlament.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA23 mins ago

Asociația H.appyCities lansează DES Hub, o platformă colaborativă de urmărire a digitalizării României

U.E.1 hour ago

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru implementarea sistemului național RO e-Factura și factura electronică în România

MAREA BRITANIE2 hours ago

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

U.E.2 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO3 hours ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

U.E.2 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending