Ministrul Angel Tîlvăr a semnat joi, la Haga, împreună cu omologul olandez, Ruben Brekelmans, o scrisoare de intenție care reafirmă angajamentul celor două state de a consolida și extinde pe viitor colaborarea în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, a transmis MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Documentul semnat reflectă determinarea comună a României și a Regatului Țărilor de Jos de a sprijini instruirea piloților din state aliate și partenere în cadrul acestui centru modern, care utilizează cele 18 aeronave F-16 furnizate de partea olandeză.

“Prin acest parteneriat, demonstrăm încă o dată că investițiile în apărare sunt esențiale pentru securitatea regiunii Mării Negre. Eforturile comune ale României, Regatului Țărilor de Jos și sprijinul companiei Lockheed Martin reprezintă un exemplu concret de colaborare pentru întărirea capacităților de apărare. La peste un an de la operaționalizarea Centrului, rezultatele sunt clare: atât piloții români, cât și cei ucraineni beneficiază de un program de pregătire avansat. Vom continua să extindem aceste activități, contribuind direct la securitatea spațiului aerian național și aliat”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr.

Înființarea Centrului European de Instruire F-16 reflectă angajamentul României de a oferi un mediu de pregătire la cele mai înalte standarde, cu acces la resurse tehnice și expertiză de ultimă generație.

Centrul este destinat în principal pregătirii piloților români, dar oferă oportunități de pregătire și pentru piloți din state aliate și partenere, precum și pentru instruirea personalului tehnic.

Prima serie de piloți români a finalizat cu succes programul de instruire în luna iulie a acestui an, iar patru piloți ucraineni se află în prezent în pregătire în cadrul Centrului.

Prin această inițiativă, România contribuie activ la consolidarea securității regionale și la dezvoltarea unui parteneriat durabil în domeniul apărării.

Miniştrii de externe din şase state europene, reuniţi joi la Berlin, şi-au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa “ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict, potrivit agenţiilor AFP şi DPA.

Şefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit au discutat în capitala germană la o reuniune la care a participat de asemenea noua reprezentantă pentru politică externă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, şi la finalul căreia au semnat un document pe care l-au denumit “Declaraţia de la Berlin”, în contextul în care ipoteza unor negocieri de pace între Ucraina şi Rusia capătă tot mai multă consistenţă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

“Vom continua să sprijinim Ucraina pe calea ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, se arată în declaraţia în care cele şase state subliniază că doresc să ofere Ucrainei “garanţii de securitate de neclintit, inclusiv un sprijin militar şi financiar fiabil pe termen lung”, relatează Agerpres.

Together with France, Poland, Italy, Spain, the UK, and the EU, we stand with #Ukraine for peace on our continent — and for ironclad security guarantees. We will provide Ukraine with long-term military and financial support. Peace can only be achieved through strength. https://t.co/PMzs8zvmpG

— GermanForeignOffice (@GermanyDiplo) December 12, 2024

“Nu pot exista negocieri privind pacea în Ucraina fără ucraineni şi fără europeni împreună cu ei”, adaugă declaraţia comună, care insistă asupra necesităţii consolidării capacităţilor comune de apărare în UE, întrucât “pacea în Ucraina şi securitatea în Europa sunt indisociabile”.

La reuniune a participat și ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha.

Aliaţii europeni ai Ucrainei se tem de o dezangajare a Statelor Unite din acest conflict, sau chiar de presiuni din partea viitorului preşedinte Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Moscova nefavorabil Kievului, presiuni ce s-ar putea manifesta şi prin diminuarea ori sistarea ajutorului american pentru Ucraina.

Declarația de la Berlin a fost adoptată în timp ce la Varșovia premierul polonez Donald Tusk și președintele francez Emmanuel Macron au transmis o poziție la unison conform căreia Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia.

Miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că o invitaţie de aderare a ţării sale la NATO ar trebui să fie formulată pentru toată Ucraina, dar normele Alianţei s-ar putea aplica iniţial teritoriului controlat de guvernul de la Kiev, cu extinderi ulterioare la alte zone ale teritoriului ucrainean dacă în final acestea vor fi recuperate de la Rusia.

Poziția lui Zelenski și întâlnirea Macron – Tusk vin să completeze noi evoluții pe frontul diplomatic privind conflictul ruso-ucrainean. Liderul de la Kiev avut o întâlnire tripartită sâmbătă la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele ales al SUA, Donald Trump, în urma căreia Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort.

Într-un interviu acordat revistei TIME în contextul în care a fost desemnat pentru a doua oară într-un deceniu “Personalitatea Anului”, Donald Trump a evocat argumentul că va folosi sprijinul SUA pentru Ucraina ca pârghie împotriva Rusiei într-un efort de a pune capăt războiului.

“Vreau să ajungem la un acord și singurul mod în care vom ajunge la un acord este să nu abandonăm. Înțelegeți ce înseamnă asta, nu?“, a spus el.

Ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, au reconfirmat, joi, angajamentul solid faţă de participarea la Grupul de Luptă NATO din România şi au precizat că, în anul 2025, numărul trupelor belgiene va creşte pentru a susţine exerciţiile la nivel de brigadă.

Cei doi oficiali belgieni s-au întâlnit joi, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită Getica de la Cincu, cu secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din MApN, Simona Cojocaru, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, întrevederea având loc cu prilejul vizitei pe care oficialii aliaţi au efectuat-o la trupele belgiene din cadrul Grupului de Luptă al NATO dislocat în facilitatea românească de instruire.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, discuţiile bilaterale au abordat evoluţia situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, demersurile NATO de consolidare a posturii aliate de apărare şi descurajare, în perspectiva Summitului aliat de la Haga, din 2025. De asemenea, s-a discutat despre evenimentele majore de instruire multinaţională de anul viitor şi potenţiale perspective de extindere a cooperării bilaterale în domeniul apărării.

“Oficialii belgieni au reconfirmat angajamentul solid faţă de participarea la Grupul de Luptă NATO din România şi au precizat că, în anul 2025, numărul trupelor belgiene va creşte pentru a susţine exerciţiile la nivel de brigadă. Au fost salutate rezultatele remarcabile obţinute în cadrul Grupului de Luptă NATO, aflat sub comanda Franţei, atât din perspectiva dezvoltării infrastructurii, cât şi a instruirii în comun”, se arată în comunicatul citat.

Secretarul de stat Simona Cojocaru a dat asigurări că România depune toate eforturile pentru a asigura sprijinul logistic necesar, mai ales din perspectiva organizării, în primăvara anului viitor, a exerciţiului de nivel brigadă Dacian Spring, care va presupune desfăşurarea unui număr mare de militari şi tehnică în cadrul Grupului de Luptă din România.

De asemenea, a fost exprimat angajamentul ferm al României faţă de valorile şi principiile care stau la baza Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene, ţara noastră contribuind deja semnificativ la iniţiativele, misiunile şi operaţiile desfăşurate sub egida celor două organizaţii, se menţionează în comunicatul MApN.

Şeful Statului Major al Apărării i-a mulţumit omologului belgian pentru aportul forţelor armate din această ţară la consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare în România. “Prezenţa trupelor belgiene în cadrul Grupului de Luptă al NATO dislocat în ţara noastră reprezintă o materializare a solidarităţii aliate, precum şi a strânselor relaţii dintre armatele noastre. În planul instruirii comune, ne aşteaptă un an cu exerciţii de anvergură, inclusiv pentru exersarea nivelului de brigadă a structurii multinaţionale dislocate în Cincu. Va fi nevoie de un efort conjugat, susţinut, care va contribui direct la creşterea nivelului de instruire, a interoperabilităţii şi a coeziunii”, a spus generalul Gheorghiţă Vlad, citat în comunicatul menţionat.

Grupul de luptă al NATO din România, condus de Franța și care mai are în componența sa militari belgieni, luxemburghezi și români, a fost înființat în 2022 ca răspuns la invazia militară a Rusiei în Ucraina și ca urmare a deciziei aliate de a transforma postura de apărare și descurajare a NATO în România de la o prezență adaptată la o prezență și apărare avansate.

Astfel, batalionul francez considerat “vârful de lance” al Forței de Reacție Rapidă a NATO, pe care Franța a condus-o pe parcursul anului 2022, a devenit nucleul grupului de luptă al NATO din România.

Participarea franceză la grupul de luptă al NATO din România în calitate de națiune-lider reprezintă cel mai mare contingent militar al Franței dislocat peste hotare.

De asemenea, sute de soldați au trimis și Olanda și Belgia, în vreme ce Luxemburgul a dislocat în România cel mai mare contingent al său în străinătate.

Conform deciziilor summitului NATO de la Madrid din 2022 și reconfirmate la summitul de la Vilnius 2023, grupul de luptă va putea fi ridicat la nivel de brigadă dacă situația o impune.

Ca parte a planificărilor militare aliate, grupul de luptă NATO de la Cincu va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, acest lucru implicând creşterea numărului de militari aliaţi până la 4.000.