Dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Turcia a contribuit la consolidarea forțelor armate ale celor două țări, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan.
🇺🇦🇹🇷 partnership is deepening. It’s already strengthening the armed forces of our countries. The expected FTA will also contribute to economic growth. Talked about it by phone with @RTErdogan. Looking forward to meeting him in Kyiv at the Strategic Council’s anniversary meeting.
— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 17, 2021
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, cei doi lideri au făcut un schimb de opinii și cu privire la ”situația de securitate din regiune, precum și la inițiativele relevante pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, care a fost zilele trecute scena pe care șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au desfășurat un exercițiu naval.
”Președinții au discutat aspecte ale cooperării în domeniul apărării. Părțile au declarat că parteneriatul strategic consolidează deja forțele armate ale celor două state. A fost remarcată implementarea unei serii de proiecte importante în domeniul construcției de aeronave și al dezvoltării marinei militare, precum și perspectivele disponibile pentru aprofundarea acestei cooperări”, mai este precizat în sursa amintită anterior.
În acest context, președintele Ucrainei l-a informat pe cel liderul Turciei, țară membră NATO, de începerea producției în serie a avionului de transport An-178, invitându-l astfel să se alăture cercului său de clienți.
În egală măsură, Zelenski a adus în discuție eliberarea cetățenilor ucraineni reținuți ilegal de Rusia, mulțumindu-i lui Erdogan pentru condoleanțele transmise în urma decesului mai multor soldați în estul Ucrainei.
”Liderii au luat act de disponibilitatea de a finaliza pregătirea Acordului de liber schimb în viitorul apropiat. De asemenea, s-a acordat atenție stadiului de implementare a acordurilor încheiate cu privire la o serie de proiecte bilaterale, inclusiv la construcția de locuințe pentru populația tătară din Crimeea. Părțile au discutat chestiuni legate de cooperarea în sectorul energetic, în special modalități de diversificare a aprovizionării cu energie”, informează Administrația Prezidențială ucraineană, care anunță că cei doi președinți au convenit să organizeze cea de-a 10-a reuniune a Consiliului strategic la nivel înalt în februarie 2022, la Kiev, care ar trebui precedat de ”pregătiri temeinice, în special de organizarea celei de-a doua reuniuni a cvadriadei la nivelul miniștrilor afacerilor externe și al apărării în luna decembrie a acestui an.”
De asemenea, ”preşedintele ucrainean a apreciat foarte mult sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, precum şi implicarea intensă în activitatea noului mecanism internaţional – Platforma Crimeei.”
Discuția telefonică dintre cei doi are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”
De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul SUA și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.
SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”
De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.
Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”
