Connect with us

INTERNAȚIONAL

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu se va întâlni săptămâna viitoare la Moscova cu președintele Rusiei Vladimir Putin

Published

on

Președintele Rusiei, Vladimir Putin se va întâlni cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, la Moscova, pe data de 9 mai, pentru a discuta despre problemele regionale, anunță Haaretz, citat de Adevărul.ro.

Putin l-a invitat pe Netanyahu la parada anuală de Ziua Victoriei, care celebrează înfrângerea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial. Cei doi lideri se vor întâlni după marş la Kremlin. Netanyahu va călători la Moscova direct de la un summit trilateral cu Cipru şi Grecia.

Netanyahu şi Putin au discutat luni într-o convorbire telefonică despre Siria şi au convenit să se întâlnească cât de curând posibil. În aceeaşi zi, Netanyahu a prezentat documente şi fişiere despre care a precizat că dovededesc că Iranul, un aliat al Rusiei, a minţit privind programul său nuclear înainte să semneze acordul cu puterile occidentale.

Membrii serviciilor secrete din Marea Britanie, Franţa şi Germania au ajuns în Israel în ultimele zile pentru a examina materialele prezentate de Netanyahu.

Întâlnirea de săptămâna viitoare va vea loc cu câteva zile înainte ca preşedintele american Donald Trump să anunţe dacă se va retrage din acordul nuclear cu Iranul. El a declarat că SUA se vor retrage dacă nu vor exista schimbări, cum ar fi restricţii pentru programul de rachete balistice al Iranului.

Premierul israelian și liderul de la Kremlin s-au întâlnit ultima data în luna ianuarie, tot la Moscova.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin: SUA pot lansa rachete de croazieră de pe sistemele amplasate deja în România și Polonia, iar Rusia trebuie să răspundă într-un mod simetric

Published

on

© Kremlin

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că SUA sunt în prezent în măsură să desfăşoare o nouă rachetă de croazieră cu lansare terestră în România şi Polonia, un scenariu pe care îl consideră drept o ameninţare la care Moscova trebuie să reacţioneze, informează Reuters.

Putin, aflat într-o vizită de lucru în Finlanda, a făcut aceste afirmații după ce Statele Unite și Rusia s-au retras, la 2 august 2019, din Tratatul privind forțele nucleare intermediare, acord despre care SUA și NATO susțin că a fost încălcat de Federația prin producerea rachetei SSC-8/ 9M729.

Lansările acestei rachete pot fi efectuate de pe sistemele de (lansare) amplasate deja în România şi Polonia. Nu trebuie să schimbe decât software-ul. Şi nu cred că partenerii noştri americani vor informa nici măcar Uniunea Europeană în această privinţă. Aceasta implică noi ameninţări pentru noi la care trebuie să reacţionăm”, a spus Putin, citat de Digi24.

Rusia trebuie să răspundă într-un mod adecvat şi simetric la aceste ameninţări, a precizat Putin, citat de TASS, asigurând că securitatea Rusiei în contextul dezvoltării noii rachete de către SUA va fi asigurată în mod fiabil.

Rusia va dezvolta rachete cu raza medie şi scurtă de acţiune, dar nu le va desfăşura până când Statele Unite nu o vor face, a afirmat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă cu omologul său finlandez Sauli Niinistö.

Citiți și
După Declarația Comună semnată de Donald Trump și Klaus Iohannis, Rusia anunță un set de măsuri militare în vestul țării din cauza întăririi prezenței NATO în Europa de Est
SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare

Declarațiile sale survin și după ce Pentagonul a declarat luni că a testat o rachetă de croazieră cu configuraţie convenţională care şi-a atins ţinta după mai mult de 500 km de zbor, primul test de acest tip de la încetarea tratatului istoric de dezarmare nucleară în această lună. Testul realizat de Pentagon nu ar fi putut fi efectuat dacă Tratatul INF ar mai fi fost în vigoare, acordu-l interzicând rachetele terestre cu o rază cuprinsă între 500-5.500 km, reducând capacitatea ambelor ţări de a lansa un atac nuclear rapid.

În schimb, NATO a oferit asigurări că adaptarea Alianței la o lume fără Tratatul INF va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că nu va amplasa rachete terestre în Europa, întrucât aliații nu doresc ”o nouă cursă a înarmărilor”.

Pe de altă parte, Rusia s-a confruntat cu o situație sensibile în ultimele săptămâni după o explozie care a avut loc la o bază de testare a rachetelor din nordul țării, compania Rosatom anunțând că incidentul a survenit în timp ce erau testate arme noi.

La momentul respectiv, președintele american Donald Trump s-a referit la faptul că Rusia ar fi testat rachete de tip SSC-8, denumite în codificarea NATO drept ”Skyfall”.

De altfel, cei doi preșdinți, al căror prim și unic summit bilateral a avut loc în iulie 2018 la Helsinki, au convenit la summitul G20 de la Osaka ca echipele lor să înceapă discuții pentru renegocierea Tratatului START, scadent în 2021.

În ce privește sistemul antirachetă de la Deveselu, Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite și România au dat asigurări dintotdeauna că interceptorii de la facilitatea Aegis Ashore din sud-vestul României sunt defensivi. Totodată, în vara acestui an, sistemul NATO din România a fost actualizat și modernizat, Alianța Nord-Atlantică afirmând că sistemul antibalistic este în continuare orientat împotriva ameninţărilor posibile din afara regiunii euro-atlantice şi este exclusiv defensiv.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

Published

on

Tema revenirii la formatul G8 (grupul celor opt) prin reintegrarea Rusiei, la cinci ani de la excluderea sa și de la reîntoarcerea la formatul G7, capătă tot mai mult interes în capitalele transatlantice înaintea summitului G7 care are loc la finele acestei săptămâni la Biarritz, în Franța.

După întâlnirea de luni dintre președintele francez Emmanuel Macron, gazda summitului G7 din weekend, și omologul său rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a reluat teza readmiterii Rusiei în format și reapariția G8, declarându-se în favoarea acestui lucru.

Cred că este mult mai potrivit să avem Rusia. Ar trebui să fie G8, pentru că multe dintre subiectele despre care vorbim au legătură cu Rusia, aş vedea-o revenind la G8. Și dacă cineva ar susține acest lucru, voi fi dispus să mă gândesc la asta într-un mod foarte favorabil”, a spus Trump, în timpul unei întâlniri cu președintele român Klaus Iohannis, în condițiile în care liderul american va găzdui summitul G7 din 2020.

Președintele SUA a mai făcut afirmații similare și anul trecut, înaintea summitului G7 din Canada, sugerând că Rusia ar trebui reintegrată în format.

CNN: Rusia ar urma să fie invitată la summitul G7 de anul viitor, găzduit de Donald Trump

Ulterior, CNN a citat surse din cadrul Casei Albe potrivit cărora Trump şi Macron au abordat marţi la telefon subiectul reîntoarcerii Rusiei în G8 şi au căzut de acord în acest sens. Rusia ar urma să fie invitată la conferinţa G7 de anul viitor, care va avea loc în Statele Unite, spune CNN, citând surse de la Casa Albă.

Discuţia telefonică dintre cei doi a avut loc a doua zi de la vizita de lucru a preşedintelui rus Vladimir Putin la Fort Bregancon, reşedinţa de vacanţă a preşedintelui francez. În context, Emmanuel Macron a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”.

Deși susținător al dialogului cu Rusia, Emmanuel Macron se manifestă prudent: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

După declarațiile lui Trump, președintele francez s-a referit miercuri la faptul că “este pertinent ca, în cele din urmă, Rusia să se poată alătura G8”, din care a fost exclusă în 2014 după anexarea Crimeii, însă a reamintit și condițiile necesare pentru acest lucru.

Exprimându-se în palatul prezidenţial Elysee în faţa Asociaţiei presei prezidenţiale, Macron a adăugat:”Divorţul a fost actul în momentul invadării Ucrainei. Condiţia prealabilă indispensabilă este ca o soluţie să fie găsită în legătură cu Ucraina pe baza acordurilor de la Minsk”.

“A spune că Rusia trebuie să revină fără condiţii la masă înseamnă întrucâtva să se arate slăbiciunea G7”, a adăugat preşedintele Macron, el fiind unul dintre actorii favorabili dialogului cu Moscova.

“Înseamnă a spune că cele şapte ţări care au decis în urmă cu cinci ani să îndepărteze Rusia şi-au dat seama că aceasta nu are nicio eficienţă, deci că Rusia poate reveni fără nicio problemă. Ar fi o eroare strategică pentru noi”, a afirmat el, citat de Agerpres.

Angela Merkel și Boris Johnson se opun reintegrării Rusiei în G7

Cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson, care s-au întâlnit miercuri la Berlin pentru a identifica soluții în privința Brexit, au declarat că nu cred că este momentul oportun ca Rusia să se alăture G7.

Chiar dacă poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin privind Ucraina a mai evoluat, aceasta nu este suficient pentru o reintegrare a Rusiei în G7, a mai spus Merkel în conferinţa de presă comună cu şeful guvernului britanic.

La rândul său, premierul Johnson a subliniat şi alte provocări ale Rusiei pe plan internaţional, precum otrăvirea fostului agent rus Serghei Skripal în Marea Britanie anul trecut. În consecinţă, nu a sosit momentul ca Rusia să se alăture G7, a afirmat el.

Cum a reacționat Rusia: Moscova este dispusă ”examineze” o revenire

Rusia s-a declarat miercuri dispusă să “examineze” o eventuală revenire în G8 prin reintegrarea în cadrul grupului celor mai industrializate, din care a fost exclusă din 2014 din cauza crizei ucrainene, informează France Presse, potrivit Agerpres.

“Dacă o decizie care va fi luată în acest summit va privi Rusia, atunci bineînţeles noi o vom examina şi îi vom răspunde”, a declarat într-o conferinţă de presă şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.

Rusia a fost exclusă din G8, unde se afla alături de Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014. Moscova asigurase anul trecut că nu are nicio intenţie de a se integra în G8 după un prim apel al lui Donald Trump în acest sens, declarându-se satisfăcută să lucreze în formatul G20.

Membrii G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia, Marea Britanie), împreună cu Uniunea Europeană, urmează să se întâlnească în acest weekend la Biarritz, în sud-vestul Franţei, într-un summit care se anunţă foarte tensionat din cauza dezacordurilor între Donald Trump şi aliaţii săi cu privire la mai multe subiecte, între care Iran, Siria sau acordul de la Paris asupra climatului.

Continue Reading

RUSIA

După Declarația Comună semnată de Donald Trump și Klaus Iohannis, Rusia anunță un set de măsuri militare în vestul țării din cauza întăririi prezenței NATO în Europa de Est

Published

on

© Administrația Prezidențială

Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină Moscova să implementeze un set de contramăsuri, a afirmat miercuri ministrul apărării rus Serghei Şoigu, într-o declarație care survine după Declarația Comună SUA – România semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis.

“Situaţia se caracterizează printr-o întărire a prezenţei militare a NATO în Europa de Est, prin desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă american în Polonia şi România, prin extinderea cooperării militare a Alianţei cu Finlanda şi Suedia”, a declarat Şoigu în deschiderea reuniunii Colegiului Ministerului Apărării de la Moscova, potrivit RIA Novosti și Gazeta.ru, preluate de Agerpres.

La ora actuală, SUA şi România ar intenţiona să-şi consolideze “poziţiile defensive” pe flancul estic al NATO, în special în Marea Neagră, aşa cum se menţionează într-o declaraţie comună a preşedinţilor celor două state, Donald Trump şi Klaus Iohannis, în urma întâlnirii lor la Washington marţi, comentează Gazeta.ru, conform Digi24.

La acest capitol, în declarația semnată de președinții Trump și Iohannis se arată că militarii români și americani ”acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”. 

Pentru a neutraliza eventualele ameninţări apărute, partea rusă “realizează un set de măsuri” de contracarare, a afirmat Serghei Şoigu la reuniunea Colegiului consacrat examinării stadiului de implementare a planurilor pe 2019-2025 în districtele militare Vest şi Est în cadrul aplicării decretelor din mai ale preşedintelui Vladimir Putin.

Digi24 notează că, având în vedere circumstanţele date, partea rusă va desfăşura 20 de măsuri organizatorice pentru perfecţionarea pregătirii personalului militar. Conform RIA Novosti, este vorba de 20 de exerciţii la care vor lua parte forţele de apărare aeriană, cele logistice, precum şi unităţile de coastă în Districtul militar Vest, care vor primi până la finalul anului peste 1.300 de echipamente noi de tehnică militară. 

Poziția Rusiei față de sistemul antibalistic al NATO din Europa de Est, inclusiv din România, este cunoscută pentru retorica sa agresivă, în pofida faptului că Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite și România au dat asigurări că interceptorii de la facilitatea Aegis Ashore din sud-vestul României sunt defensivi.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending