Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Primarii Atenei și Varșoviei punctează nevoia fructificării crizei COVID-19 prin dezvoltarea durabilă a orașelor cu ajutorul finanțării directe în vederea finalizării proiectelor concrete din teren

Published

on

© EPP Group in the European Committee of the Regions/ Facebook

Primarii Atenei și Varșoviei, Kostas Bakoyannis, respectiv Rafał Trzaskowski, evocă nevoia de a fructifica acestă criză prin transformarea orașelor cu ajutorul finanțării directe în vederea finalizării proiectelor concrete din teren și sprijinirii Uniunii Europene în atingerea obiectivelor cuprinse în Pactul verde european.

În cadrul unei dezbateri intitulate ”Reînnoirea urbană: rolul orașelor europene în viitorul nostru”, organizată de Centrul de studii europene Wilfied Martens, Kostas Bakoyannis, primarul Atenei a punctat că orașele reprezintă nucleul culturii umane, aducând împreună oamenii. ”Avem o oportunitate unică în viață în are putem să ne redresăm. S-au întâmplat multe și avem ocazia de a transforma orașele”, a precizat edilul.

Bakoyannis a reamintit că autoritățile locale și regionale sunt cele care implementează 70% din legislația UE, reprezintă 1/2 din ocuparea forței de muncă, 1/3 din cheltuielile publice și 2/3 din investiții. În acest sens, primarul Atenei a făcut trimitere la trei aspecte esențiale care trebuie abordate, în viziunea sa, atunci când vine vorba despre viitorul orașelor: 1) democrație, drepturi, responsabilitate și fapte; 2) mediul înconjurător; și 3) politica de integrare, incluziune și perspectivă pentru orașe echitabile. El a adăugat că acum este momentul pentru a împărtăși experiențe și pentru a învăța unii de la alții.

Bakoyannis a vorbit și despre guvernarea pe mai multe niveluri. El a spus că politica bidimensională nu are viitor și că autoritățile locale și regionale (ALR) care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor trebuie să fie implicate pe deplin în luarea deciziilor. El s-a referit la grupul la nivel înalt privind democrația înființat de Comitetul European al Regiunilor, care va fi prezidat de Herman van Rompuy. ”Avem un sistem democratic unic în UE. CoR îl consideră <<casa europeană a democrației>>. Autoritățile locale și regionale sunt fundamentele sale și trebuie să fie pe deplin angajate”, a completat primatul Atenei.

La rândul său, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a precizat că familia popularilor europeni trebuie să exploateze potențialul orașelor, făcând în aces sens apel la o cooperare mai strânsă. El a cerut o mobilizare mai mare din partea primarilor PPE astfel încât vocea lor să fie mai bine auzită.

”Orașele vor juca din nou un rol important în viața cetățenilor (…). Trebuie să ne gândim la schimbările pe care această pandemie le-a produs în viețile noastre. Trebuie să ne adaptăm și să ne asigurăm că orașele vor rămâne centrele vieții socio-culturale și dezvoltării economice. Trebuie să colaborăm cu cetățenii noștri pentru a avea o redresare rapidă”, a completat Trzaskowski.

Făcând referire la redresarea durabilă, primarul Varșoviei a punctat că orașele sunt cei mai mari poluatori.

În acest context, Trzaskowski a subliniat nevoia ”finanțării directe din partea Uniunii Europene pentru a finaliza proiectele care dau rezultate”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Maia Sandu, vizită la Bruxelles: Președinta R. Moldova va susține un discurs la Conferința autorităților regionale și locale din Parteneriatul Estic și va participa la summitul PaE

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla în zilele de 14-15 decembrie la Bruxelles, unde va participa la cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic. Pe durata vizitei, sunt planificate mai multe întrevederi cu şefi de state şi de guverne din ţările PaE şi UE, precum şi cu înalţi oficiali ai Uniunii Europene, transmite IPN, potrivit Adevărul.ro.

Pe 14 decembrie, şefa statului va ţine un discurs în deschiderea celei de-a zecea reuniuni a CORLEAP – Conferinţa autorităţilor regionale şi locale din Parteneriatul Estic, care întruneşte primari şi lideri locali din regiune şi din statele europene, și se va întâlnit cu președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas.

Pe 15 decembrie, va participa, alături de omologii săi din alte ţări, la Summitul Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, acesta va fi cel de-al șaselea summit al Parteneriatului Estic.

“Reuniunea la nivel înalt va reafirma și va consolida angajamentul comun de a promova stabilitatea și cooperarea, de a continua reformele necesare, de a defini prioritățile viitoare comune și de a mobiliza resurse pentru a face față provocărilor majore care ne stau în față. Valorile comune și principiile fundamentale rămân piatra de temelie a politicii Parteneriatului estic și vor sta la baza tuturor celorlalte elemente ale agendei viitoare. Mesajul liderilor va fi unul de încredere și de responsabilitate comună, incluzând un angajament reciproc față de calea de urmat, aprobând prioritățile pentru cooperarea viitoare și alocând mijloacele necesare”, arată sursa citată.

Administraţia Prezidenţială de la Chișinău precizează că din delegaţia Republicii Moldova mai fac parte Cristina Gherasimov, secretar general al Aparatului Preşedintelui, Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, şi ambasadoarea Daniela Morari, şefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană.

Alegerea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova și obținerea majorității absolute în Parlamentul de la Chișinău de către partidul pro-european al șefei srtatului, a readus țara pe traiectoria sa europeană.

Cel mai recent raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, dat publicității în luna octombrie înainte de reuniunea Consiliului de Asociere UE – RM, arată că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Ca gest de stimulare a acestei noi realități, Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției. Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

De asemenea, Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatului Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Mai mult, în contextul crizei energetice și a gazului la care Chișinăul a fost supus prin politica practicată de Federația Rusă, Comisia Europeană a anunțat un sprijin de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

Ca parte a colaborărilor instituționale dintre Chișinău și Bruxelles, în ultima perioadă au avut loc două momente semnificative, premierul Natalia Gavrilița semnând, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE, iar președintele Parlamentului R. Moldova și cel al Parlamentului European au semnat un memorandum de înțelegere.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: Viitorul Europei depinde de viitorul educației, care are un rol important în creșterea ratei de vaccinare

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a susținut luni primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o dezbatere care a avut loc la Bruxelles la nivelul Comitetului European al Regiunilor.

Boc, care este membru al delegației naționale a României în CoR, a susținut o intervenție în cadrul unei dezbateri a grupului la nivel înalt pentru democrație europeană al Comitetului European al Regiunilor, organism prezidat de Herman Van Rompuy, fost președinte al Consiliului European.

“În contextul discuției despre Viitorul Europei, am subliniat importanța susținerii financiare a educației prin toate programele europene și necesitatea realizării Spațiului European al Educației până în 2025”, a subliniat Emil Boc, care a coordonat la nivelul CoR raportul pentru realizarea Spațiului European al Educației.

Potrivit acestuia, “educația este calea prin care putem clădi în Europa un climat de toleranță și de „acceptare a celuilalt“.

Educația este antidotul raportat la rasism și extremism. Educația este calea directă pentru a ieși din sărăcie și pentru a avea acces la prosperitate. În contextul actual, educația are un rol important în creșterea ratei de vaccinare. Viitorul Europei depinde de viitorul educației, a mai adăugat Boc, care deține totodată și funcția de președinte al Asociației Municipiilor din România.

Emil Boc a prezentat la 18 martie în plenul Comitetului European al Regiunilor, opinia asupra proiectului de aviz pentru realizarea Spațiului European al Educației (European Education Area) până în 2025, raport adoptat la o zi distanță, pe 19 martie.

Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie anul trecut două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Președintele Comitetului European al Regiunilor: Salut determinarea lui Klaus Iohannis de a crea Uniunea Sănătății și de a promova valorile UE prin educație

Published

on

© Apostolos Tzitzikostas/ Twitter

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, l-a felicitat sâmbătă pe președintele Klaus Iohannis pentru primirea Premiului Carol cel Mare.

Prezent la ceremonia de decernare care a avut loc în sala de onoare a Primăriei din Aachen, Tzitzikostas a spus că Iohannis este “un exemplu de adevărat european”.

UE se poate baza pe angajamentul dumneavoastră ca președinte și fost primar de Sibiu. Salut determinarea dumneavoastră de a crea o Uniune a Sănătății și de a promova valorile democratice ale UE prin educație. Este ceea ce oamenii noștri au nevoie și generațiile viitoare merită“, a scris liderul CoR, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor a fost reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel.

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune, în care a pledat pentru forța Uniunii Europene, pentru solidaritate și unitate europeană în detrimentul unei Europe cu viteze diferite și pentru aderarea României la spațiul Schengen.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending