În perioada 18-19 februarie 2019, președintele Consiliului European, Donald Tusk se află în orașul Kiev pentru o ceremonie care comemorează cea de-a cincea aniversare a ,,Revoluției pentru demnitate”. El a acordat omagiu protestatarilor ucraineni care și-au pierdut viețiile în Maidan.

Foto: Donald Tusk Twitter

,,Nu poate exista o Europă fără o Ucraină independentă. Nu poate exista o Europă sigură fără o Ucraina sigură. Pe scurt nu poate exista nicio Europă fără Ucraina!” ,,Ucrainenii sunt o sursă de inspirație pentru noi toți. Când este necesar, sunt eroi. Când este necesar, sunt pragmatici și cu picioarele pe pământ.”

Donald Tusk

Se împlinesc 5 ani de la Protestele pro-europene din Ucraina numite și EuroMaidan, care au început în noaptea de 21 noiembrie 2013 când cetățenii ucraineni au început să protesteze spontan în Kiev în răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta. Protestele au fost începute de către studenți la care, în scurt timp, li s-au alăturat partidele din opoziție și alte grupări pro-europene. Protestele din luna februarie au fost cele mai sângeroase, în ziua de 18 februarie 25 de oameni au fost uciși și sute de răniți în ciocnirile violente de la Kiev între forțele de securitate și protestatari.

Totodată, cu ocazia vizitei în Kiev, se va  întâlni cu președintele Petro Poroșenko și cu premierul Volodymyr Groysman. Potrivit agendei, mâine, 20 februarie, președintele Tusk va ține un discurs la Universitatea din Lviv, unde va primi un doctorat onorific.

Guvernul de la Budapesta a lansat o campanie finanțată din bani publici, a cărui țintă este președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și omul de afaceri și filantropul George Soros, acuzând Bruxelles-ul că impune politici privind imigranții, punând astfel în pericol securitatea Ungariei, informează Politico Europe.

”Ai dreptul să știi ce îți pregătește Bruxelles-ul”, spune un poster care îi înfățișează pe Juncker și pe Soros și care a fost distribuit pe pagina oficială de Facebook a guvernului.

”Guvernul lansează o campanie de informare privind planurile Bruxelles-ului de stimulare a migrației. Toată lumea are dreptul să știe care sunt propunerile reale, care amenință fundamental securitatea Ungariei”, a scris guvernul în postarea sa de pe Facebook.

”Ei (n.r. oficialii europeni) vor să introducă cote obligatorii de relocare a imigranților. Vor să slăbească statele membre chiar la frontierele lor”, mai este precizat în afișul în cauză.

Undeva, cu litere mici, este inscripționat și mesajul în care se spune că reclama face parte dintr-o campanie de ”informare” a guvernului cu privire la politicile Comisiei Europene în domeniul imigrației.

Afișul este ultimul dintr-o serie de astfel de reclame finanțate din bani publici, cu mesaje anti-europene și anti-Soros, dar este pentru prima oară când ținta este chiar președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, care este membru al popularilor europeni din care face parte și Viktor Orban și partidul său, Fidesz.

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, ca mediator imparțial (honest broker n.r.), este gata să asculte pe toată lumea, a susţinut marţi ministrul delegat al afacerilor europene, George Ciamba, în legătură cu procedurile articolului 7 (al Tratatului UE) privind statul de drept în Polonia şi privind respectarea valorilor Uniunii Europene în Ungaria, subiect aflat pe agenda Consiliului Afaceri Generale (CAG) care are loc astăzi la Bruxelles, potrivit Agerpres.

,Vom discuta despre stadiul aplicării art. 7 pentru Ungaria și Polonia și cred că statele membre vor spune cum văd procesul, pentru a vedea unde ne aflăm. Cred că este o discuţie tipică de trecere în revistă. Nu mă aştept la ceva foarte dramatic sau la ceva care să se îndrepte într-o direcţie greşită. Nu trebuie să uităm că discuțiie se poartă într-un climat extrem de politic. Mă aştept ca, în contextul apropierii alegerilor europene, să avem puţin prea multă politică, dar desigur că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ca mediator imparțial, este gata să asculte pe toată lumea”, a declarat ministrul George Ciamba la sosirea la reuniunea CAG.

Polonia este vizată de procedura activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură, cunoscută și sub denumirea de ,,opțiunea nucleară”, este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la sancţiuni împotriva ţării respective. Mai exact, în condițiile constatării unor grave încălcări ale principiilor democratice într-un stat membru, dreptul de vot al acestuia în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene, poate fi suspendat. 

De la finalul lui 2015, între Comisia Europeană şi Polonia au apărut mai multe diferende legate de reformele iniţiate de guvernul conservator de la Varşovia. Bruxelles-ul acuză autorităţile poloneze de subminarea valorilor fundamentale europene. La 2 iulie anul trecut, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE şi Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Întrebat de jurnaliști dacă Președinția română a Consiliului se așteaptă astăzi la o propunere din partea Comisiei Europeane de a trimite din nou Polonia la Curtea de Justiției a UE, ministrul Ciamba a declarat:

,,Nu mă aștept să aud o propunere despre care nu am fost informați în prealabil. Dar mă aștept la discuții pe subiectele de pe agenda Consiliului”, a lămurit acesta.

În privinţa Ungariei, Comisia Europeană a trimis în luna iulie a anului trecut guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenţionează asupra legilor controvesate care incriminează orice persoană sau grup care oferă ajutor unui imigrant ilegal solicitant de azil. Legislația, cunoscută sub denumirea de ,,legile Soros” , limitează capacitatea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de a acționa în cazuri de azil și a fost adoptată în defavoarea Uniunii Europene și a grupurilor pentru drepturile omului.

Citiți și  Comisia face următorul pas în procedura de infringement împotriva Ungariei pentru criminalizarea activităților în sprijinul solicitanților de azil

Cu toate acestea, guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări, iar Comisia  a decis să trimită la finele lunii ianuarie un aviz motivat Ungariei – al doilea pas în cadrul unei proceduri de infringement a legislației UE. Autoritățile ungare au acum la dispoziție 2 luni pentru a răspunde preocupărilor Comisiei. În caz contrar, aceasta poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Potrivit oficialului român, pe agenda CAG se vor mai afla o dezbatere orientativă privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, o discuţie despre următorul Consiliu European din 21-22 martie, relaţiile UE-Elveţia şi un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecţie intitulat ,,Către o Europă durabilă până în 2030”, publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie şi care se concentrează asupra celor mai bune modalităţi prin care UE poate contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU până în 2030.