Premierul maghiar Viktor Orban, a cărui țară va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, este de părere că liderele extremei-drepte din Italia și Franța, Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, ar trebui să pună capăt rivalităţii şi să-şi consolideze cooperarea după alegerile din iunie pentru Parlamentul European.
“Dacă reuşesc să lucreze împreună, într-un singur grup sau coaliţie, vor fi o forţă pentru Europa. Atracţia cooperării lor ar fi foarte mare”, a declarat Orban, într-un interviu pentru revista franceză Le Point, citat de Reuters.
Întrebat despre posibilii candidaţi la conducerea Comisiei Europene, Orban a spus că principala sa prioritate este “să scape de actuala conducere” şi că este prea devreme pentru a oferi nume.
Întrebat de Le Point în legătură cu părerea sa ca fostul şef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, să devină următorul preşedinte al Comisiei Europene, Orban a spus: “Este un bărbat respectabil”.
Poziția sa vine în prelungirea celei a ministrului său de externe, Peter Szijjarto, care a afirmat la începutul acestei săptămâni că actualul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidatul Partidului Popular European (PPE) pentru un nou mandat, nu va avea susţinerea Ungariei, motivul fiind lipsa de performanţă.
Orban, el însuși o imagine a dreptei suveraniste și iliberale în UE, a precizat că aderarea partidului său Fidesz la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din care face parte partidul premierului italian este “încă pe ordinea de zi”.
Surse au declarat pentru Reuters că şansele formării unui singur bloc puternic de extremă-dreapta în Europa sunt reduse, invocând diferende între liderii săi, Meloni şi Le Pen, cu privire la chestiuni precum poziţia faţă de războiul din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, conchide sursa citată.
Cu toate acestea, afirmațiile lui Orban vin să-l poziționeze pe acest ca jucător activ în negocierile ce vor urma după alegerile europene din 6-9 iunie.
Candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, actuala președintă a CE Ursula von der Leyen, se confruntă cu un tir virulent de critici după ce a lăsat să se înțeleagă, dacă totuşi nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, că ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid “Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) se află în acest grup.
Ea a dezvăluit și condițiile în care ar accepta un astfel de pact politic și și-a apărat această poziție susținută la Bruxelles în cadrul dezbaterii cu contracandidații săi, inclusiv Nicolas Schmit, și într-un interviu acordat la finalul săptămânii trecute. Criteriul este ca acești parlamentari să fie în favoarea Europei, a statului de drept, a Ucrainei și împotriva Rusiei, a spus von der Leyen.
Însă, Franța și Germania au transmis, atât voalat, cât și direct, că ar putea torpila un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă aceasta acceptă o majoritate cu dreapta suveranistă sau extrema-dreaptă. În context, Parisul a testat apele privind scenariul înlocuirii lui von der Leyen cu fostul premier italian Mario Draghi.
Mai mult, ca urmare a acestui val stârnit de afirmațiile lui von der Leyen, premierul italian Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din ECR, a sugerat că Italia ar putea juca un rol cheie în obţinerea “unei majorităţi diferite” formată din partide conservatoare şi de extremă-dreapta în Parlamentul European. Poziția lui Meloni pare să fi reprezentat o continuare a propunerii făcute de Marine Le Pen, lidera grupului partidului de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement National, RN) din legislativul francez şi fostă preşedintă a partidului, de a crea “al doilea cel mai mare grup în Parlamentul European”.
