Statele înstărite au avut o poziție antitetică față de cea a Comisiei Europene privind propunerea bugetului pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, solicitând un buget mai mic al Uniunii Europene, în contextul deciziei Marii Britanii de a părăsi comunitatea europeană. Franța a punctat, de altfel, că reducerile fondurilor pentru agricultură au fost ”inacceptabilă”.
Propunerea Executivului european privind bugetul multianuanul post-2020 a fost primită cu critici de către unii dintre cei mai mai mari contributori europeni, sugerând că vor recurge la negocieri dure, informează Deutsche Welle.
Franța: reducerile agricole ”de neimaginat”
Parisul a făcut referire la una dintre principalele reduceri propuse de Bruxelles, și anume diminuarea cu 5% a fondurilor alocate Politicii Agricole Comune (PAC). ”O astfel de reducere drastică, masivă și oarbă este pur și simplu de neimaginat”, este precizat în cadrul unei declarații a ministerului Agriculturii, completând că Franța ”nu va accepta o scădere a veniturilor directe pentru agricultori”.
Propunerea privind reducerile va duce la ”un risc fără precedent” pentru fermierii francezi, este completat în același comunicat.
Parisul este un militant istoric pentru subvențiile agricole, care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor UE. Subvențiile pentru agricultură reprezintă un ajutor substanțial pentru industria agricolă franceză.
Olanda: noul buget este ”inacceptabil”
Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, a respins categoric noul buget multianual propus de Comisia Europeană, având în vedere că reprezintă o creștere a contribuțiilor olandeze la bugetul european.
The European Commission’s proposal for the #MFF is not an acceptable outcome for NL. A smaller EU means a smaller budget. That calls for spending cuts and ambitious modernisation. What’s more, the burden of funding the budget is not shared fairly. > https://t.co/R6QGkHY0pp
— Mark Rutte (@MinPres) May 2, 2018
În cadrul unei postări pe pagina sa de Twitter, Rutte a precizat că o Uniune Europeană mai mică, după plecarea Marii Britanii, implică și un buget european mai mic.
Olanda contribuie la bugetul european mai mult decât primește, având în vedere că mica națiune este una dintre cele mai înstărite țări din comunitatea europeană. Rutte a fost un avocat vocal al reducerii bugetului, după decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană.
Danemarca și Austria, în asentimentul Olandei
Premierul danez Lars Løkke Rasmussen este primul lider european care a reacționat la propunerea Comisiei Europene de 1,279 trilioane de euro pentru viitorul buget al UE. Acesta critică propunerea executivului comunitar și pledează pentru o contribuție mai redusă a statelor membre.
„Comisia Europeană a prezentat un buget UE de mărimea a 28 de state membre. Dar noi suntem doar 27 de state care îl finanțăm. O Uniune Europeană mai mică ar trebui să însemne un buget mai mic”, a transmis acesta pe Twitter. ”Nu putem cere contribuabililor europeni să plătească pentru Brexit”, a completat acesta.
The @EU_Commission just presented an #EUbudget the size of 28 Member States. But we are only 27 Member States to finance it. A smaller EU should mean a smaller budget! #dkpol #eudk #mff #EUbudget
— Lars Løkke Rasmussen (@larsloekke) May 2, 2018
We cannot ask European tax payers to pay for Brexit. EU must do more on migration, research and other areas with real EU added value. It’s is doable: We just need to prioritize resources. Big on big, small on small, should be our motto. #dkpol #eudk #mff #EUbudget
— Lars Løkke Rasmussen (@larsloekke) May 2, 2018
Cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a alăturat celorlalte state care și-au exprimat nemulțumirea, afirmând că propunerea este ”departe de a fi o soluție acceptabilă” și a avertizat asupra unor ”negocieri dure”. Kurz a declarat că propunerea aduce o povară mai mare contribuabililor și a spus că Brexit ar trebui să fie folosit ca o oportunitate pentru a face UE mai eficientă.
Germania cere o repartizare echitabilă a sarcinilor
Guvernul german a declarat că noua propunere de buget reprezintă o bază bună pentru începerea negocierilor privind viitorul finanțelor UE.
Într-o declarație comună, ministrul german de Externe, Heiko Maas, și ministrul de finanțe, Olaf Scholz, au declarat că propunerea va ”majora considerabil” povara financiară pentru Germania.
”Suntem dispuși să ne îndeplinim responsabilitățile pentru consolidarea UE, dar acest lucru necesită, de asemenea, o repartizare echitabilă a sarcinilor tuturor statelor membre”, au precizat cei doi.
Polonia, lungul drum spre compromis
Oficialii polonezi și-au exprimat ușurarea faptului că reducerile fondurilor anunțate în noua propunere privind bugetul multianual european sunt mult mai puțin dureroase decât anticipaseră.
Ministrul adjunct de Externe, Konrad Szymanski, a declarat că Polonia ”a apreciat” că propunerile Comisiei au asigurat în mare parte alocările de fonduri desrinate Europei Centrale și de Est.
Înainte de a face publică noua propunere, Szymanski a avertizat că Polonia ”nu va accepta mecanisme arbitrare care să facă fondurile un instrument de presiune politică”, făcând trimitere la condiționarea alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept. După ce noua propunere a fost făcută publică, Szymanski a remarcat doar că drumul către un compromis privind bugetul final al UE ”este încă foarte lung”.
Comisia Europeană a propus miercuri un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.
Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde) ; 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).
