Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a avut luni, la Varșovia, prima întâlnire cu omologul din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări, el arătând că a fost o discuţie esenţială pentru viitorul energetic al României şi al regiunii noastre.

Burduja a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a avut o întâlnire bilaterală “excelentă” la Varșovia, în marja Three Seas Summit, cu omologul său american.

”Astăzi, la Varşovia, în marja Three Seas Summit, am avut o întâlnire bilaterală excelentă, pe larg, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie. Absolvent al prestigioaselor universităţi MIT şi Berkeley, este unul dintre cele mai respectate personalităţi în sectorul energetic din SUA, adept al unei linii pragmatice, identică cu poziţia mea: avem nevoie de energie sigură, ieftină şi curată — în această ordine de priorităţi”, a scris Burduja.

Ministrul energiei a subliniat că discuția a fost esențială pentru viitorul energetic al României și al întregii regiuni.

”Am reafirmat angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectelor strategice care ne vor aduce mai aproape de un obiectiv major: transformarea României într-un hub energetic regional, puternic, rezilient şi sustenabil, în parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii”, a punctat Sebastian Burduja.

Agenda discuțiilor a inclus mai multe proiecte-cheie:

• Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale);
• Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care România a semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy);
• Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, proiect la care Fluor este de asemenea partener;
• Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului Energiei al SUA.

”Vă anunţ în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL şi Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanţul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american”, a declarat Burduja.

Alte teme abordate au fost:

• Energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect susținut prin Fondul pentru Modernizare;
• Producția de gaze — România este deja cel mai mare producător din UE și își va dubla producția începând din 2027 prin proiectul Neptun Deep, unde platforma americană Transocean Barents execută forajele.

Potrivit ministrului, discuțiile au pornit de la realitățile actuale ale Europei: creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state, închiderea centralelor pe cărbune fără alternative viabile și costurile ridicate ale certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea.

”America ştie: o Europă puternică şi competitivă este un garant al stabilităţii globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România îşi asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic şi militar, şi îl duce şi în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic şi securitatea energetică. Aşa cum am mai spus, relaţia bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepţie, dovadă fiind şi întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administraţii Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice şi al libertăţii economice care definesc alianţa SUA-România”, a afirmat Burduja.

În încheiere, ministrul energiei a transmis un mesaj optimist:

”Împreună, România şi Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine şi curate — repet, în această ordine de priorităţi. Înainte, împreună!”, a conchis el.

de Radu-Andrei Bourceanu*

Odată cu anunțul lui Donald Trump din 21 ianuarie 2025 în legătură cu proiectul Stargate cursa globală pentru AI a început, iar răspunsul Uniunii Europene a fost rapid, prin inițiativa InvestAI. La prima vedere, cele două programe pot părea similare, fiind manifestarea strategică a fiecărui bloc politic în cursa pentru AI. La o privire mai atentă însă, se poate observa că cele două programe urmăresc obiective diferite. Dacă Stargate țintește să le confere Statelor Unite hegemonia în materie de AI, InvestAI pare mai degrabă a fi un program care să permită UE să recupereze decalajele tehnologice față de SUA, dar și să creeze ecosistemul european care va defini viitorul și independența AI a continentului.

Financiar vorbind, Stargate are o finanțare net superioară, urmând ca proiectul să dispună de 500 de miliarde de dolari pe următorii 4 ani, cu 100 de miliarde de dolari deja disponibili pentru investiții imediate. Principalii investitori s-au anunțat a fi SoftBank, OpenAI, Oracle și MGX, dar de asemenea, și giganții tech precum Microsoft și NVIDIA vor fi parteneri strategici în ceea ce privește suportul tehnologic. Deși guvernul SUA nu este investitor direct în acest proiect, acesta contribuie activ prin dirijarea proceselor regulatorii pentru utilizarea spațiului din Texas, a electricității și a altor facilități necesare pentru construirea centrelor de date.

InvestAI este răspunsul Uniunii Europene, o inițiativă anunțată pe 11 februarie 2025 la Summitul AI de la Paris, menită să atragă investiții europene de 200 de miliarde de Euro în domeniul AI printr-un parteneriat public-privat. Programul va fi inițial finanțat prin programele Horizon Europe, InvestEU și Digital Europe Programme, dar și statele membre sunt încurajate să contribuie prin propriile fonduri de coeziune și finanțări naționale.

Deși nu există încă foarte multe detalii despre proiectul Stargate, la nivel declarativ obiectivul este de a atinge pragul de AGI (artificial general intelligence), o formă ipotetică de AI care ar trebui să dispună de abilitatea de a performa orice acțiune intelectuală pe care un om o poate face. Din punct de vedere științific, se dorește ca Stargate să aibă un impact profund în domenii precum schimbările climatice, dar și medicina, unde însuși Larry Ellison, cofondatorul și actualul CTO al Oracle a declarat că Stargate va ajuta la dezvoltarea vaccinurilor mRNA personalizate pentru a combate cancerul.

Pe de altă parte, chiar pe pagina OpenAI este manifestată dorința ca Stargate să ajute la reindustrializarea Statelor Unite, dar și să ofere capacitățile strategice de protejare a securității naționale a SUA. Atât din partea Pentagonului, cât și din partea Agenției Naționale pentru Inteligență Geospațială a fost exprimată de-a lungul timpului dorința de a accelera dezvoltarea în AI pentru a fi aplicată în domeniul militar și al informațiilor secrete.

Nu în ultimul rând, ca parte a strategiei de reindustrializare a lui Donald Trump, se așteaptă ca Stargate să creeze peste 100.000 de locuri de muncă noi în SUA. Primele două centre de date ar urma să fie finalizate încă în 2025 în orașul Abilene din Texas.

Dacă Statele Unite se bazează pe marii jucători din domeniul tech pentru succesul proiectului, Europa se confruntă cu problema generată de lipsa acestora pe continent. Astfel Comisia Europeană a venit cu o abordare diferită care este menită tocmai să reducă această discrepanță presantă față de Statele Unite și să creeze propriul ecosistem pentru ca și companiile europene din domeniul AI să poată crește rapid, în ciuda lipsei de capital și infrastructură, în comparație cu jucătorii americani.

Poate cel mai important punct al programului InvestAI, este crearea celor 13 AI Factories (7 anunțate inițial în decembrie 2024 și alte 6 în martie 2025), împreună cu centrele de date europene. România va colabora la rândul său cu Spania, Portugalia si Turcia in cadrul Centrului de Supercomputing din Barcelona pentru dezvoltarea fabricii AI “BSC AIF”. Aceste programe vor fi finanțate primordial de către Uniunea Europeană. Componenta cea mai importantă a acestor fabrici de AI este că ele vor permite accesul la o putere de calcul mare inclusiv start-up-urilor și mediilor academice care în trecut nu dispuneau de asemenea supercomputere, date fiind bugetele reduse. Astfel, le este acordată o șansă inclusiv jucătorilor de pe Bătrânul Continent să recupereze decalajele față de giganții americani. În plus, în ceea ce privește partea de inovare, programul InvestAI va avea ca ax central parteneriatul dintre mediul universitar și privat.

Modelele AI create cu ajutorul programului InvestAI vor trebui să respecte reglementările GDPR și AI Act impuse de Uniunea Europeană, ceea ce poate reprezenta o sabie cu dublu tăiș. Este cunoscut faptul că din ce în ce mai multe voci se plâng în spațiul public, atât din mediul privat, cât și din mediul public, că reglementările Uniunii Europene în materie de AI reprezintă o frână pentru dezvoltarea de tehnologii bazate pe Big Data, precum AI. Pe de altă parte, sensibilitatea datelor începe să fie din ce în ce mai importantă, in special in domenii strategice. Spre exemplu în domeniul militar, este deosebit de important ca informațiile pe care le deține un model AI să nu circule liber între departamente, iar modelul respectiv să poată oferi răspunsuri în funcție de gradul de autoritate al persoanei cu care interacționează. Aceeași regulă se aplică și marilor corporații care folosesc modele AI pentru eficientizarea proceselor sau gestionarea informațiilor interne. Este adevărat că reglementările pot decelera procesul de creare al tehnologiilor AI, însă acestea sunt de multe ori necesare, în special când vorbim despre informații sensibile, iar atât instituțiile de stat, cât și companiile private vor fi din ce în ce mai atente la aspectul data-privacy, unde Uniunea Europeană ar putea avea un avantaj prin abordarea sa.

Așadar, atât SUA cât și UE încearcă să-și sporească investițiile în AI într-o lume în care devin din ce in ce mai evidente avantajele oferite această tehnologie. Dacă SUA mizează pe inovare prin coagularea marilor jucători americani în acest domeniu, UE promite o formă de “socializare” a resurselor de calcul în speranța că start-up-urile europene vor recupera decalajele față de SUA odată ce vor avea acces ieftin la supercomputerele europene. Într-adevăr obiectivele par a fi diferite, unde SUA își dorește să treacă în următoarea eră AI, prin AGI (artificial general intelligence), iar UE este mai degrabă presată de recuperarea discrepanțelor. Totuși, având în vedere că domeniul a început abia de câțiva ani să capete atenția cuvenită, iar progresele sunt făcute cu o viteza impresionanta, cursa pentru AI este deschisă și abia la început.

Radu-Andrei Bourceanu este masterand în inteligență artificială și robotică la Universitatea Tehnică din München. Licențiat în inginerie electronică și tehnologia informației la aceeași universitate, acesta a parcurs un Internship în 2024 la Centrul de Cercetare și Inovare al BMW Group din München și a studiat și în Ciudad de México timp de un an procese de automatizare, în cadrul Universidad Nacional Autónoma de México. În prezent se dedică inteligenței artificiale aplicată in procesarea limbajului natural si viziune computerizată.

Surse:

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_383

https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/data-spaces

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_25_467

https://openai.com/index/announcing-the-stargate-project/

https://www.techtarget.com/whatis/feature/Stargate-AI-explained-Whats-in-the-project

https://www.defensenews.com/pentagon/2025/01/24/power-generation-challenges-could-overshadow-stargate-ai-initiative/

https://www.c4isrnet.com/artificial-intelligence/2024/07/02/pentagon-wants-to-make-ai-acceleration-initiative-a-long-term-fixture/

https://www.c4isrnet.com/space/2025/03/10/geospatial-intelligence-agency-aims-for-more-ai-resources-in-2025/

https://www.costar.com/article/573467529/nations-first-stargate-data-center-in-west-texas-is-already-in-expansion-mode

https://apcoworldwide.com/blog/the-stargate-initiative-a-catalyst-for-the-next-energy-revolution/

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_6302

https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/second-wave-ai-factories-set-drive-eu-wide-innovation

https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/activities/digital-programme

https://investeu.europa.eu/index_en

https://research-and-innovation.ec.europa.eu/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and-open-calls/horizon-europe_en

Ucraina a convenit cu SUA că ajutorul american acordat Kievului în trecut nu va fi luat în considerare în acordul privind mineralele pe care ambele părți intenționează să îl semneze, a declarat prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal, informează Deutsche Welle, Reuters și The Kyiv Independent.

”S-a ajuns la un acord conform căruia documentul nu ia în considerare asistența acordată înainte de semnarea sa”, a declarat Shmyhal.

Shmyhal a fost prezent la Washington în cadrul unei delegații ucrainene care a purtat discuții tehnice cu oficiali americani cu privire la acordul privind mineralele, îndelung dezbătut, în perioada 24-26 aprilie. Prim-ministrul s-a întâlnit cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru a discuta „aspecte politice importante” ale acordului.

Delegațiile ”au făcut progrese bune” în negocierile lor, a declarat Shmyhal într-o postare pe Telegram pe 27 aprilie.

”Principalul lucru este că am definit în mod clar liniile noastre roșii, acordul trebuie să respecte obligațiile europene și să nu contravină Constituției și legislației Ucrainei”, a declarat Shmyhal.

La 27 aprilie, SUA și Ucraina au semnat un memorandum privind acordul privind mineralele, însă nu au finalizat încă acordul. În conformitate cu memorandumul, discuțiile tehnice ar fi trebuit finalizate până la 26 aprilie, cu obiectivul de a semna la scurt timp după aceea.

Președintele american Donald Trump s-a plâns la 25 aprilie că Ucraina a întârziat cu ”cel puțin trei săptămâni” semnarea acordului.

Trump a prezentat acordul privind mineralele drept o modalitate prin care SUA ”recuperează” ajutorul acordat Ucrainei pe parcursul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Versiunile anterioare ale acordului acordau Statelor Unite un control extins asupra unui fond comun de investiții, fără a oferi în schimb garanții de securitate.

Acordul privind mineralele a fost amplu dezbătut timp de luni de zile. Discuțiile au intrat într-un blocaj din cauza îngrijorărilor că acesta contravine legislației ucrainene și ar putea interfera cu speranțele Kievului de a adera la Uniunea Europeană.

Acordul a reprezentant un element de tensiune între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cel american Donald Trump, cel din urmă având în reacție furibundă în luna februarie, când l-a primit pe liderul Ucrainei la Casa Albă, unde urma să fie semnat documentul, moment care nu a mai avut loc.