Comisia Europeană a solicitat României să respecte cerințele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, care impune statelor membre să asigure faptul că aglomerările urbane (orașe, așezări) își colectează și tratează în mod corespunzător apele reziduale, eliminând sau reducând astfel toate efectele nedorite ale acestora.
Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Pactul verde european stabilește un obiectiv ambițios de reducere la zero a poluării în UE. Legislația UE, cum ar fi Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, urmărește să protejeze sănătatea umană și mediul natural și este esențial ca statele membre să o pună în aplicare pe deplin.
Datele de monitorizare arată că, în România, peste 180 de aglomerări mari continuă să nu respecte nici obligațiile în materie de colectare a apelor reziduale, nici cele în materie de tratare a acestora.
Răspunsurile la scrisorile de punere în întârziere trimise României în iunie și în octombrie nu abordează în mod satisfăcător preocupările Comisiei.
În egală măsură, România și Austria au primit avize motivate din partea Comisiei Europene în urma nenotificării măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2020/1504, care modifică Directiva privind piețele instrumentelor financiare.
Scopul directivei este de a scuti entitățile autorizate în temeiul noului Regulament privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă(ECSP) de la cerințele Directivei privind piețele instrumentelor financiare și de a asigura faptul că toate platformele de finanțare participativă care intră în domeniul de aplicare al regulamentului fac obiectul aceluiași set coerent de norme, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea în UE.
Astfel se vor aduce beneficii atât investitorilor, prin mai multe oportunități de investiții și măsuri de protecție coerente pe întreg teritoriul UE, cât și întreprinderilor care au nevoie de finanțare inițială, ceea ce va duce la mai multă inovare și creștere economică în UE. Termenul de transpunere a acestor norme în legislația națională a fost 10 mai 2021. Până în prezent, statele membre în cauză nu au notificat nicio măsură de transpunere.
Pe lângă cele două spețe, României și Cehiei li se solicită să transpună integral dispozițiile Directivei privind practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar, care asigură protecția tuturor fermierilor, precum și a furnizorilor mici și mijlocii, împotriva a 16 practici comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Ea trebuia să fie transpusă până la 1 mai 2021.
Tot astăzi, Comisia Europeană a lansat o solicitare de punere în aplicare a unor dispoziții ale Regulamentului 1143/2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.
Țările vizate sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia.
Speciile alogene invazive sunt plante și animale care, ca urmare a intervenției umane, sunt introduse accidental sau deliberat într-un mediu natural în care nu se găsesc în mod normal. Acest lucru are consecințe negative grave pentru noul lor mediu. Acestea reprezintă una dintre cele cinci cauze majore ale pierderii biodiversității în Europa și în întreaga lume. Abordarea lor este un aspect important al obiectivului UE de a stopa pierderea biodiversității, astfel cum este articulat în cadrul Pactului verde european și Strategiei europene privind biodiversitatea pentru 2030.
Cele 15 state membre în cauză nu au reușit să stabilească, să pună în aplicare și să comunice Comisiei un plan de acțiune (sau un set de planuri de acțiune) pentru a aborda cele mai importante căi de introducere și de răspândire a speciilor alogene invazive care reprezintă o preocupare pentru UE. O mare parte dintre aceste specii sunt introduse în mod neintenționat în Uniune. Prin urmare, este esențial să se stabilească priorități și să se gestioneze mai eficient căile de introducere neintenționată.
În plus, Bulgaria, Grecia și România nu au instituit încă un sistem de supraveghere a speciilor alogene invazive care prezintă interes pentru Uniune sau nu l-au inclus în sistemul lor existent, deși termenul limită pentru acest lucru era ianuarie 2018.
În toate cazurile România are la dispoziție două luni pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să o trimită în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
