Principalii candidații la alegerile prezidențiale din luna mai au dat curs, joi, Apelului “pentru o Românie democratică și euroatlantică” lansat săptămâna trecută de Universitatea din București (UB) pentru a fi semnat de aspiranții fotoliului prezidențial de la Palatul Cotroceni în anticamera Balconului Universității – “tribună-simbol a democrației redescoperite de români”.

Candidații au semnat pe parcursul zilei de joi apelul lansat de UB în prezența rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, dar și a fostului rector al UB, prof. emerit dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României.

Primul dintre candidați care a semnat apelul, conform programului difuzat de Universitate, a fost primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, candidat independent la scrutinul prezidențial.

Acesta a fost urmat de fostul prim-ministru Victor Ponta, de asemenea candidat independent.

Au mai semnat apelul UB și Lavinia Șandru, Daniel Funeriu, George Simion, Sebastian Popescu și Elena Lasconi.

În ceea ce-l privește pe candidatul AUR George Simion, acesta a trimis declarația semnată prin intermediul unei delegații de parlamentari.

Programul de semnături se încheie joi seara cu Crin Antonescu, candidatul alianței guvernamentale PSD – PNL – UDMR, și cu Cristian Terheș.

Universitatea din București a transmis săptămâna trecută un apel în care le solicită tuturor candidaților la alegerile prezidențiale din România să semneze în anticamera Balconului Universității – “tribună-simbol a democrației redescoperite de români” -, o Declarație în 8 puncte.

Într-un apel semnat de rectorul Universității din București Marian Preda, alături de fostul președinte Emil Constantinescu, care a fost prorector și rector al aceleiași universități în perioada 1990 – 1996, instituția de învățământ superior anunță că le-a cerut candidaților să se angajeze, printre altele, că vor “afirma fără echivoc angajamentul pentru apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO, precum și pentru Parteneriatul strategic cu SUA”.

Declarația în opt puncte le solicită candidaților să se angajeze că:

– vor contribui la menținerea în memoria colectivă a spiritului Revoluției din 1989 și al Pieței Universității, ca reper moral și politic fundamental pentru democrația românească;
– vor asigura menținerea principiilor statului de drept și vor veghea la respectarea Constituției României, în litera și spiritul ei;
– vor garanta soluționarea justă și neîntârziată, conform hotărârilor CEDO, a dosarelor privind istoria noastră recentă din perioada 1945 – 1990, crimele imprescriptibile ale comunismului, decembrie 1989, 13 – 15 iunie 1990;
– vor afirma fără echivoc angajamentul pentru apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO, precum și pentru Parteneriatul strategic cu SUA;
– vor susține neclintit autonomia reală a universităților, în planul libertății academice, dar și al unei finanțări adecvate, avansând rolul lor strategic în dezvoltarea societății românești;
– vor garanta libertatea de exprimare a cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și a societății civile în general, recunoscând contribuția esențială a acestora la construcția unui spațiu public democratic;
– își vor utiliza toate prerogativele prezidențiale pentru ca cei vinovați de crime și tratamente inumane, înainte și după 1989, să fie aduși în fața justiției;
– vor acționa constant pentru diminuarea faliilor din interiorul societății românești, transparență instituțională și dialog permanent între instituțiile statului și societate.

Pentru România, aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este în prezent un proiect de țară, a declarat miercuri ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Acesta a subliniat, totodată, importanța parteneriatului cu OCDE în domeniul educațional, scrie Agerpres. 

Daniel David a participat la deschiderea unei sesiuni de lucru în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Bulgariei și României de a proiecta și furniza reforme curriculare și de a îmbunătăți rezultatele învățării elevilor”.

În perioada 24 – 27 martie, o echipă OCDE se află în România pentru consultări în cadrul acestui proiect care își propune să sprijine Bulgaria și România să progreseze pe calea reformelor curriculare planificate cu scopul de a îmbunătăți rezultatele elevilor. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic.

„Pentru România, a deveni membru în OCDE reprezintă, în acest moment, un proiect de țară, așa că toate lucrurile care se întâmplă în diverse domenii, în diversele subdomenii sunt lucruri care sunt extrem de importante la nivel de țară. A doua idee – la nivelul Educației și Cercetării am anunțat, de când am preluat portofoliul, că lucrez la un diagnostic care să ne spună care sunt punctele tari pe care le avem și de ce avem aceste puncte tari, ca să știm să le întărim, să le dezvoltăm, să le ducem mai departe; care sunt punctele slabe, de ce avem aceste puncte slabe ca apoi să venim cu măsuri de corectare și de dezvoltare. Evident, sistemul, așa cum îl evaluez eu ca ministrul al Educației și Cercetării, acoperă toate componentele și anume preuniversitarul, învățământul superior, educația pe parcursul vieții și zona de Cercetare-Dezvoltare-Inovare”, a explicat ministrul.

Ministrul a subliniat, de asemenea, că diagnosticul  sistemului de educație, la care lucrează, se întemeiază în mare măsură pe datele furnizate de OCDE.

„Perspectiva mea va veni și din zona științei, din zona științelor cognitive cu aplicații și în zona educațională, este pentru ceea ce numim educație bazată pe dovezi, fie că discutăm la nivel personal, adică tehnici de învățare, tehnici de predare, la nivel mediu – cum organizăm școala, cum organizăm clasele sau la nivel mai ridicat – cum facem politici publice. Întotdeauna ideea fundamentală pe care o am în minte este cum putem face aceste lucruri bazat pe dovezi. Mă bucur că avem în acest demers parteneriatul OCDE, fiindcă tot ce fac ei de cele mai multe ori este bazat pe dovezi”, a transmis Daniel David. 

Stadiul procesului de aderare a României la OCDE

Până la 19 martie 2025, România a fost evaluată (preliminar sau definitiv) de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale OCDE. Dintre acestea, până la acest moment, România a obținut 12 avize formale, din partea Comitetelor: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit. „România urmărește finalizarea evaluărilor în comitete pe parcursul anului 2025, în vederea aderării în 2026”, potrivit Secretariatului General al Guvernului.

Universitatea din București (UB) este, conform celui mai recent clasament realizat de Quacquarelli Symonds (QS) și publicat la 12 martie 2025, prima universitate din România în ceea ce privește cinci domenii, Lingvistică, Limbi moderne, Filosofie, Informatică și Tehnologia informației și Chimie. La ediția din 2025, topul QS by Subject evidențiază performanțele a 1.730 de universități.

La nivel internațional, Universitatea din București se regăsește în intervalul 201 – 250 în domeniile Lingvistică și Limbi moderne, în intervalul 201 – 225 în domeniul Filosofie, în intervalul 501 – 550, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în domeniul Informatică și Tehnologia informației, precum și în intervalul 601 – 700, alături de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie „Politehnica” București, în domeniul Chimie.

La nivel național, Universitatea din București este singura universitate prezentă în domeniile Lingvistică și Filosofie, arată un comunicat al instituției de învățământ. 

De asemenea, este de menționat și prezența, pe locul al doilea la nivel național, a Universității din București, în domeniile Matematică (în intervalul 301 – 350 la nivel mondial) și Fizică (în intervalul 501 – 550 la nivel mondial).

Pe baza acestor rezultate, clasamentul QS World University Rankings by Subject poziționează Universitatea din București în trei dintre cele cinci domenii fundamentale în intervalul 501-550 la nivel internațional: Arte și Științe Umaniste, Științele naturii și Științe sociale și Management.

Topul QS World University Rankings by Subject analizează performanțele universităților pe baza unor indicatori precum reputația academică, numărul de citări pentru lucrările publicate, reputația în rândul angajatorilor, impactul și calitatea lucrărilor publicate de cercetători și cadre didactice (h-index), dar și eficiența colaborărilor interinstituționale (IRN).

Universitatea din București a fost înființată prin Decretul nr. 765 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Succesoare a structurilor de învățământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din București a contribuit și contribuie în mod decisiv la dezvoltarea și modernizarea învățământului, științei și culturii românești.

Universitatea are astăzi 19 facultăți care oferă 95 de programe de licență, 223 de programe de masterat, 23 de școli doctorale pe domenii specifice și o școală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre și nouă stațiuni de cercetare.

Începând cu anul 2019, UB face parte din Universitatea Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu.