MAREA BRITANIE
Proteste pro-Navalnîi în Rusia: UE, SUA și Marea Britanie condamnă “arestările masive” și “utilizarea disproporționată a forței”
Published
3 years agoon
Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie au condamnat duminică “utilizarea disproporţionată a forţei” împotriva protestatarilor şi a jurnaliştilor și arestarea a peste 5.000 de persoane în Rusia în timpul celei de-a doua săptămâni consecutive de manifestații pro-Navalnîi, în semn de solidaritate cu opozantul rus reținut de autorități după revenirea sa în țară.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, care va efectua joi și vineri o vizită la Moscova, a “deplâns arestările masive” și “utilizarea disproporţionată a forţei”.
“Oamenii trebuie să îşi poată exercita dreptul de a protesta fără teama de represiune. Rusia trebuie să îşi respecte angajamentele internaţionale”, a scris Josep Borrell pe Twitter.
I deplore widespread detentions and disproportionate use of force against protesters and journalists in #Russia again today. People must be able to exercise their right to demonstrate without fear of repression. Russia needs to comply with its international commitments.
— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) January 31, 2021
Acest protest al şefului diplomaţiei UE vine cu puţin timp înainte de vizita sa la Moscova în perioada 4-6 februarie pentru a cere eliberarea lui Navalnîi şi pentru a discuta despre “relațiile complexe” dintre Federația Rusă şi Uniunea Europeană. Aceasta va fi prima vizită în Rusia a unui şef al diplomaţiei europene din 2017 încoace.
O reacție a venit și din partea secretarului de stat american Antony Blinken, care a condamnat represiunea Moscovei împotriva protestatarilor anti-guvernamentali.
“SUA condamnă utilizarea continuă de tactici dure de către autoritățile ruse împotriva manifestanților pașnici și jurnaliștilor pentru a doua săptămână consecutivă. Reînnoim apelul nostru către Rusia să îi elibereze pe toți cei reținuți pentru exercitarea drepturilor omului, inclusiv pe Aleksei Navalnîi“, a scris Blinken, pe Twitter.
Mesajul a atras reacţia MAE rus care a acuzat SUA de “ingerinţă flagrantă” în afacerile sale interne.
The U.S. condemns the persistent use of harsh tactics against peaceful protesters and journalists by Russian authorities for a second week straight. We renew our call for Russia to release those detained for exercising their human rights, including Aleksey Navalny.
— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) January 31, 2021
La rândul său, și ministrul britanic de externe, Dominic Raab, a declarat că Marea Britanie condamnă arestările făcute în rândul protestatarilor şi a jurnaliştilor.
“Fac apel la Guvernul Rusiei să respecte dreptul oamenilor de a protesta paşnic. Libertatea mass-media trebuie protejată”, a scris Raab, pe Twitter.
The UK condemns the Russian authorities’ indiscriminate and arbitrary arrest of peaceful protesters and journalists. I call on the @GovernmentRF to respect people’s right to peaceful protest. #MediaFreedom must be protected.
— Dominic Raab (@DominicRaab) January 31, 2021
Poliţia rusă a arestat duminică câteva mii de persoane şi a blocat centrul mai multor oraşe, inclusiv al capitalei, în timpul unor noi demonstraţii organizate în toată ţara pentru eliberarea opozantului Aleksei Navalnîi. Autorităţile ruse spun că aceste proteste nu au fost autorizate, informează Agerpres.
Printre protestatarii arestaţi la Moscova s-a numărat şi soţia lui Alexei Navalnîi, Iulia, care a fost eliberată ulterior, asemenea săptămânii trecute.
Potrivit Uniunii Jurnaliştilor din Rusia, cel puţin 60 de reprezentanţi ai presei au fost arestaţi.
Alexei Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie după ce s-a întors în Moscova din Germania unde a fost tratat după o presupusă otrăvire pentru care îl acuză pe preşedintele Vladimir Putin şi serviciile de securitate ruse. El face obiectul mai multor proceduri judiciare, pe care le consideră motivate politic.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică
Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate
Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile
Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării
Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată
O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare
INTERNAȚIONAL
SUA, Marea Britanie și Noua Zeelandă acuză China de atacuri cibernetice care vizează politicieni și companii
Published
3 days agoon
March 26, 2024Acuzații recente din partea Statelor Unite, Marii Britanii și Noii Zeelande au scos la iveală o serie de atacuri cibernetice care ar fi fost orchestrate de hackeri susținuți de statul chinez. Aceste atacuri, care se întind pe mai mulți ani, ar fi vizat politicieni, companii și dizidenți, dezvăluind un model de spionaj cibernetic legat de guvernul chinez, potrivit Washingtonului și aliaților săi, informează AFP, preluat de Agerpres.
Oficialii americani au acuzat șapte cetățeni chinezi, susținând că aceștia au fost implicați în atacarea unor membri ai Congresului, a unor oficiali de la Casa Albă și a diferitelor agenții americane. Hackerii, identificați ca făcând parte dintr-un grup cunoscut sub numele de APT31, au fost acuzați de conspirație în vederea comiterii de intruziuni informatice și fraudă electronică.
Atât SUA, cât și Marea Britanie au impus sancțiuni persoanelor și entităților presupus a fi implicate în aceste activități cibernetice. Printre acestea se numără o firmă din Wuhan, China, acuzată că a servit drept acoperire pentru operațiuni cibernetice rău intenționate.
În plus, Marea Britanie a acuzat China că a accesat datele alegătorilor, subliniind amploarea breșei. Dezvăluirile subliniază o narațiune mai amplă a breșelor de securitate cibernetică, SUA și aliații săi atribuindu-le guvernului chinez, pe fondul concurenței strategice și economice actuale.
China a negat aceste acuzații, respingându-le drept dezinformare. Cu toate acestea, dovezile prezentate de autorități sugerează un efort semnificativ și continuu al actorilor chinezi de a submina securitatea cibernetică și de a viza entități-cheie.
Gradul de sofisticare al acestor atacuri este evident în metodele utilizate, inclusiv în utilizarea de e-mailuri malițioase deghizate în articole de presă legitime. Aceste e-mailuri conțineau linkuri de urmărire ascunse, permițând hackerilor să adune informații despre destinatari și să efectueze intruziuni cibernetice mai bine direcționate.
Țintele au variat de la campanii politice la companii din diverse sectoare, ceea ce indică o amenințare extinsă și persistentă. Marea Britanie, în special, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la aceste activități, semnalând o potențială escaladare a tensiunilor dintre China și națiunile occidentale.
Ca răspuns la aceste acuzații, au fost activate canalele diplomatice, Regatul Unit convocându-l pe ambasadorul chinez și intrând în contact direct cu oficialii chinezi. Situația adaugă tensiune la relațiile deja tensionate, în special în lumina evenimentelor recente din Hong Kong, care au tensionat și mai mult legăturile dintre Regatul Unit și China.
De asemenea, Noua Zeelandă a acuzat hackerii chinezi sponsorizați de statul chinez că s-au infiltrat în parlament, alăturându-se astfel Statelor Unite și Marii Britanii în a acuza Beijingul de activitate cibernetică rău intenționată.
Ministrul de externe al Noii Zeelande, Winston Peters, a declarat marți că atacul cibernetic a fost „inacceptabil” și că preocupările țării sale au fost transmise direct Beijingului.
INTERNAȚIONAL
Marea Britanie: Palatul Blenheim, locul nașterii lui Winston Churchill, va găzdui pe 18 iulie summitul Comunității Politice Europene
Published
1 week agoon
March 20, 2024Viitorul summit al Comunităţii Politice Europene (CPE) se va desfăşura pe 18 iulie la Palatul Blenheim, locul naşterii fostului premier britanic Winston Churchill, cu Ucraina şi migraţia ilegală drept principale subiecte ale agendei, a anunţat marţi guvernul britanic într-un comunicat. Reuniunea care va reuni aproximativ 50 de lideri din întreaga Europă va fi găzduită de premierul Rishi Sunak.
CPE s-a reunit pentru prima dată în octombrie 2022, la Praga, în Cehia, iar aceasta va fi cea de-a patra reuniune a sa, după reuniunile din Chișinău, Republica Moldova, la 1 iunie 2023, și din Granada, Spania, la 5 octombrie 2023. Reuniunea oferă o oportunitate importantă pentru țările de pe întregul continent de a coopera și de a discuta probleme-cheie.
Summiturile anterioare ale CPE au fost esențiale pentru a unifica Europa împotriva agresiunii lui Putin, pentru a făuri cooperarea în Europa în materie de securitate energetică și pentru a aborda criminalitatea legată de imigrație.
“Reuniunea găzduită de Regatul Unit va avea loc într-un moment important în eforturile de a mobiliza sprijinul pentru Ucraina, deoarece se așteaptă ca luptele să se intensifice în timpul verii”, arată Downing Street 10.
De asemenea, reuniunea se va concentra pe modul în care se poate lucra împreună pentru a face față provocării uriașe a migrației ilegale pe continent, precum și pe alte probleme pe care țările ar putea dori să le includă pe ordinea de zi.
“Sunt încântat că Regatul Unit va găzdui următoarea reuniune a Comunității Politice Europene la istoricul Palat Blenheim. Acesta este un forum important pentru cooperarea în întreaga Europă cu privire la problemele care ne afectează pe toți, amenințându-ne securitatea și prosperitatea. De la acordarea sprijinului nostru deplin Ucrainei până la stoparea flagelului traficului de persoane și al migrației ilegale, reuniunea va reuni, sub conducerea Regatului Unit, prietenii, partenerii și vecinii noștri europeni pentru a aborda provocările noastre comune”, a declarat premierul Rishi Sunak.
Citiți și
Septembrie 2022: Astăzi în istorie: Funeraliile reginei Elisabeta a II-a și 76 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”
Întâlnirea va avea loc la Palatul Blenheim din Oxfordshire – un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și locul de naștere și casa părintească a fostului prim-ministru Sir Winston Churchill, care a jucat un rol central în lupta împotriva agresiunii și tiraniei în Europa. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul Blenheim a fost folosit de MI5 după ce sediul lor a fost avariat în timpul Blitzului nazist.
Flexibilitatea formatului CPE permite realizarea de progrese în discuțiile care afectează întregul continent, dar și timp pentru discuții bilaterale sau pentru întâlniri între grupuri de state.
Regatul Unit va sprijini această flexibilitate și se va consulta cu partenerii cu privire la cerințele lor în perioada următoare, mai arată sursa citată.
La ultima reuniune de la Granada, Regatul Unit a condus discuțiile privind IA și migrația ilegală. În Moldova, accentul a fost pus pe sprijinirea țării gazdă în fața amenințărilor hibride rusești, precum și pe consolidarea rezilienței energetice. În timp ce la prima reuniune a CPE de la Praga, discuțiile s-au axat pe invazia lui Putin în Ucraina și pe necesitatea ca Europa să rămână unită împotriva agresiunii sale.
MAREA BRITANIE
Marea Britanie se opune trimiterii de trupe occidentale în Ucraina. David Cameron: “Ar trebui să evităm să creăm ţinte evidente pentru Putin”
Published
3 weeks agoon
March 10, 2024Şeful diplomaţiei britanice David Cameron şi-a exprimat opoziţia faţă de trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, chiar şi pentru a forma acolo soldaţi, într-un interviu pentru cotidianul german Süddeutsche Zeitung publicat sâmbătă, informează AFP, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă, în opinia sa, este un lucru inteligent ca în situaţia actuală să se excludă orice trimitere de soldaţi occidentali în Ucraina, Cameron a răspuns publicaţiei germane: “Misiunile de formare sunt mai bine executate în afara ţării. În Marea Britanie, noi am format 60.000 de soldaţi ucraineni”.
“Ar trebui să evităm să creăm ţinte evidente pentru Putin”, a spus David Cameron, potrivit declaraţiilor sale traduse în germană de cotidianul citat, conchide sursa citată.
În același timp, șeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski a reacţionat pozitiv la recentele declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron
Emmanuel Macron a plasat Ucraina în centrul unei dezbateri politice naţionale după ce a afirmat, pe 26 februarie, că trimiterea în Ucraina a unor trupe terestre occidentale “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război.
El a folosit atunci prilejul unei conferințe internaționale în care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați și nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.
Luni, el a revenit parțial asupra trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, precizând că “nu suntem în război împotriva poporului rus și refuzăm să intrăm într-o logică a escaladării“. Aflat într-o vizită la Praga, președintele francez i-a îndemnat pe aliații Ucrainei “să nu fie lași” privind susținerea țării în apărarea împotriva Rusiei.
Mai mult, într-o serie de întrevederi la Palatul Elysee, Macron le-a transmis liderilor partidelor politice și foștilor președinți Sarkozy și Hollande că sprijinul Franței pentru Ucraina nu are “nicio limită” şi nici “linie roşie”
Poziția președintelui francez a stârnit reacții adverse și din partea aliaților.
Oficiali ai Alianţei Atlanticului de Nord au declarat că NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia.
Reacţiile venite între timp din partea statelor membre în UE sau în NATO au fost toate negative, printre ţările care până în prezent au respins oficial această posibilitate numărându-se Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Spania sau Italia.
Prezent la reuniunea de la Paris, cancelarul german Olaf Scholz s-a delimitat de declarațiile lui Emmanuel Macron, precizând că niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina.
Și Casa Albă a precizat că SUA nu vor trimite trupe combatante în Ucraina, poziție reluată joi noaptea în discursul privind Starea Națiunii susținut de președintele Joe Biden.
Concrete & Design Solutions
Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”
Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO
Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina
Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa
Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică
Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate
Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile
Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării
Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată
O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării
Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european
Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”
Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată
Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială
Trending
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Nicolae Ciucă a prezentat candidații PNL pentru Parlamentul European: Vor apăra cauza României și vor găsi soluții europene la problemele românilor
- EDITORIALE1 week ago
Reprezentarea Estului Europei la vârful NATO și UE: În ce moment de cotitură al istoriei euro-atlantice suntem?
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îndeamnă „să lăsăm diferențele” și să alegem o administrație „pentru ca Bucureștiul să se dezvolte și cetățenii să simtă că trăiesc într-o capitală europeană”
- ROMÂNIA1 week ago
A fost semnat contractul pentru implementarea Portalului Digital Unic al României – PDURo, un proiect de 96 milioane de lei. Ministrul Bogdan Ivan: Aducem statul la un click distanță pentru toți românii