Președinții Statelor Unite și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron, au încheiat luni la Casa Albă prima lor întâlnire bilaterală de la revenirea lui Trump în Biroul Oval, cu liderul american afirmând că președintele rus Vladimir Putin a acceptat conceptul de forțe de menținere a păcii ca parte a acordului de pace cu Ucraina și cu cel francez evocând “un punct de cotitură” în ceea ce privește legătura dintre capacitatea de descurajare americană și disponibilitatea europeană de a se angaja cu forțe constituite în garanții de securitate. “Dacă furnizăm garanțiile, iar Rusia va încălca înțelegerea, atunci va fi în conflict cu oricine e angrenat în procesul de pace!“, a spus Macron, în vreme ce Trump a admis, în premieră, că s-ar putea înșela cu privire la intențiile președintelui rus Vladimir Putin de a ajunge la un acord de pace.

Trump și Macron s-au întâlnit la Washington în aceeași zi în care Ucraina a marcat trei ani de la începutul invaziei militare a Rusiei, cu președintele Volodimir Zelenski primind la Kiev mai mulți lideri occidentali aliați. După ce au participat la o reuniune virtuală G7 cu omologii lor, inclusiv cu cei aflați la Kiev și cu Zelenski însuși, liderii SUA și Franței au demarat dialogul bilateral, în ceea ce reprezintă prima vizită a unui lider european la Casa Albă în cel de-al doilea mandat al președintelui republican.

Trump susține că Putin este dispus să accepte trupe de menținere a păcii în Ucraina

“Da, va accepta asta. I-am pus în mod special această întrebare. Nu are nicio problemă cu asta”, a spus Trump despre acceptarea de către Putin a unei forțe de menținere a păcii.

Macron, primul lider european care l-a vizitat pe Trump de când acesta și-a recăpătat puterea în urmă cu o lună, a declarat că Europa are un rol de jucat în furnizarea de garanții de securitate. El a spus că mai întâi trebuie negociat un armistițiu și apoi un acord de pace susținut de garanții de securitate.

“Suntem pregătiți și dispuși să oferim aceste garanții de securitate, care ar putea include poate trupe, dar acestea ar fi acolo pentru a menține pacea”, a declarat Macron în timp ce el și Trump au răspuns întrebărilor reporterilor în Biroul Oval.

Mai mult, liderul de la Elysee l-a corectat pe omologul său american cu privire la diferența de sprijin financiar pe care SUA și Europa o acordă Ucrainei, Macron subliniind că alocările sunt în jurul a 120-130 de miliarde de euro din partea fiecărui țărm al Atlanticului de Nord și sunt compuse din subvenții și împrumuturi de ambele părți, deși Trump susține că SUA au investit cel puțin 350 de miliarde de dolari.

După întrevederea bilaterală, Macron și Trump au participat la o conferință de presă, în cadrul căreia președintele american s-a arătat mulțumit că președintele francez “este de acord că costul și povara asigurării păcii trebuie să fie suportate de națiunile Europei, nu doar de Statele Unite”.

“Europa trebuie să își asume acest rol central în asigurarea securității pe termen lung a Ucrainei”, a spus Trump, dublat de Macron, care a descris această situație drept o “chestiune existențială” pentru Europa.

În ziua în care s-au împlinit trei ani de la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, liderul francez a precizat că au fost făcuți “pași foarte importanți înainte” în timpul discuțiilor sale cu Donald Trump.

Liderul SUA admite în premieră că s-ar putea înșela în privința disponibilității lui Putin de a încheia pacea

Răspunzând întrebărilor reporterilor, președintele american a descris discuțiile dintre oficialii americani și ruși de la Riad de săptămâna trecută ca fiind “fantastice”, deși a recunoscut în premieră că s-ar putea înșela cu privire la disponibilitatea liderului de la Kremlin de a ajunge la un acord de pace.

“S-ar putea să mă înșel, dar cred că vrea să facă o înțelegere”, a spus Trump despre Putin, atenționând că este în “beneficiul” Moscovei să încheie o înțelegere.

Macron respinge o capitulare a Ucrainei și sugerează un punct de cotitură în discuțiile cu Trump privind garanțiile de securitate

Referindu-se la consultările pe care le-a demarat cu liderii europeni pe fondul întâlnirii Rusia – SUA de la Riad, Emmanuel Macron a avertizat că un acord de pace “nu trebuie să însemne o capitulare a Ucrainei”.

Pacea “nu trebuie să însemne o încetare a focului fără garanții”, a insistat el, subliniind că Franța și Marea Britanie au discutat despre desfășurarea de forțe de pace pe teritoriul ucrainean și că “alte țări” sunt gata să se alăture acestui efort.

Dar, a punctat Macron, “solidaritatea și sprijinul din partea SUA vor fi cruciale în acest sens”.

Evocând “un punct de cotitură” în ceea ce privește legătura dintre capacitatea de descurajare americană și disponibilitatea europeană de a se angaja cu forțe constituite în garanții de securitate, președintele francez a avertizată că “dacă furnizăm garanțiile, iar Rusia va încălca înțelegerea, atunci va fi în conflict cu oricine e angrenat în procesul de pace! Aceasta este o schimbare pe care n-am văzut-o în trecut”.

Emmanuel Macron a întrebuințat în acest sens experiența anterioară cu Rusia și cu Vladimir Putin, care au încălcat acordurile de la Minsk, negociate de Rusia și Ucraina sub medierea Franței și Germaniei, din cauza lipsei garanțiilor de securitate.

Ucraina și SUA se apropie de un acord privind mineralele după o săptămână de dispute declarative dure

Totodată, Donald Trump a declarat că Statele Unite sunt “foarte aproape” de un acord privind mineralele cu Ucraina și că s-ar putea întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenskii la sfârșitul acestei săptămâni sau săptămâna viitoare pentru a sigila acordul.

“Ar putea veni săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare pentru a semna acordul, ceea ce ar fi frumos”, a spus Trump despre Zelenski.

Trump și administrația sa au negociat un acord de împărțire a veniturilor din minerale cu Ucraina pentru a recupera o parte din banii pe care administrația Biden i-a trimis Kievului sub formă de ajutor militar pentru a se apăra în fața Rusiei. Președintele ucrainean a respins solicitările de 500 de miliarde de dolari în bogății minerale la care Ucraina ar trebui să renunțe pentru a rambursa Washingtonului ajutorul pe timp de război, afirmând că Statele Unite nu au furnizat nici pe departe această sumă până în prezent și nu au oferit garanții specifice de securitate în cadrul acordului.

Premierul britanic Keir Starmer urmează să îl viziteze pe Trump la sfârșitul săptămânii, în contextul în care Europa este alarmată de înăsprirea poziției lui Trump față de Ucraina și de deschiderile către Moscova cu privire la un acord de încetare a conflictului.

Macron și Starmer sunt așteptați să încerce să îl convingă pe Trump să nu se grăbească să încheie cu orice preț un acord de încetare a focului cu președintele rus Vladimir Putin, să mențină Europa implicată și să discute despre garanții de securitate pentru Ucraina.

Trei ani de război al Rusiei împotriva Ucrainei marcați cu mai puțină unitate occidentală la debutul administrației Trump

În urmă cu exact trei ani, Rusia a lansat în zorii zilei de 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. 

Într-o schimbare de abordare după instalarea la 20 ianuarie 2025 a administrației Trump,  Statele Unite și Rusia au decis, în Arabia Saudită, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict, discuții pe care președintele ucrainean l-a descris ca având loc “pe la spatele Ucrainei“.

Ulterior, într-o schimbare profundă de discurs la Casa Albă, Donald Trump a dat vina pe Ucraina și Zelenski pentru declanșarea războiului.

De asemenea, Donald Trump l-a numit pe Volodimir Zelenski “dictator fără alegeri” într-o postare tăioasă pe rețeaua sa de socializare Truth Social, declarând că liderul de la Kiev a făcut o “treabă teribilă” și că “ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.

Drept reacție, Zelenski a precizat că președintele SUA „trăiește într-o bulă de dezinformare” și a criticat faptul că, prin discuțiile dintre secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de externe Serghei Lavrov, Washington-ul a scos Rusia lui Putin din “izolare”.

Comemorarea a trei ani de război are loc pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump și Zelenski, care i-a alarmat aliații europeni ai Kievului, dar care ar putea fi pusă și pe seama reticenței liderului ucrainean de a semna un acord cu SUA privind accesul la mineralele din pământurile rare, acesta condiționând discuțiile cu partea americană în schimbul unor garanții că SUA nu vor bate palma cu Rusia. Acest subiect a fost abordat de liderul ucrainean și la discuțiile cu emisarul special Keith Kellogg, iar Zelenski a afirmat duminică faptul că americanii și ucraineni negociază pentru o înțelegere în acest sens.

Totodată, în ajunul zilei de 24 februarie 2025, Zelenski a anunțat că este dispus să renunțe la poziția de președinte în schimbul păcii și aderării țării sale la NATO ca garanție de securitate în fața Rusiei.

Relațiile transatlantice sunt fragile și fragmentate la trei ani de război ruso-ucrainean și la nivelul unicului for global, Adunarea Generală a ONU, care a respins rezoluția SUA ce nu menționa agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a votat un text sponsorizat de Ucraina și aliații europeni, document care solicită încetarea agresiunii Rusiei și retragerea trupelor Federației Ruse de pe teritoriul ucrainean.

Comemorarea a trei ani de la declanșarea agresiunii armate la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei s-a petrecut luni la Kiev, cu 13 lideri occidentali prezenți în capitala Ucrainei alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu Uniunea Europeană anunțând o nouă tranșă de ajutor de 3,5 miliarde de euro și cu miniștrii de externe europeni reuniți la Bruxelles, unde au adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Totodată, Comisia Europeană a anunțat la Kiev un pachet prin care Ucraina și Republica Moldova vor fi integrate complet la piața de energie electrică europeană până în 2027, iar președinta executivului european Ursula von der Leyen a încheiat ziua cu un mesaj de optimism potrivit căruia Ucraina ar putea adera la UE până în anul 2030.