Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică, în ajunul împlinirii a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, că este dispus să renunțe la poziția de președinte în schimbul păcii și aderării țării sale la NATO ca garanție de securitate în fața Rusiei.
Zelenski, care a fost ales în mod democratic președinte al Ucrainei în mai 2019, a fost întrebat dacă ar fi dispus să “renunțe” la funcția de președinte al Ucrainei în schimbul păcii.
“Da, sunt fericit, dacă este pentru pacea Ucrainei”, a declarat el la o conferința de presă organizată cu o zi înainte ca Ucraina să comemoreze trei ani de când Rusia a declanșat un război la la scară largă împotriva țării sale, cea mai amplă operațiune militară pe continentul european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
“Dacă aveți nevoie ca eu să părăsesc acest scaun, sunt gata să fac acest lucru și, de asemenea, îl pot da la schimb pentru aderarea Ucrainei la NATO”, a adăugat Zelenski, conform The Guardian.
Liderul ucrainean îi așteaptă luni la Kiev pe liderii instituțiilor Uniunii Europene, iar președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen se va deplasa la Kiev cu întreg Colegiul comisarilor europeni în semn de susținere față de Ucraina într-un moment în care SUA par să facă un pas în lateral.
Comentariile sale au venit după ce Donald Trump l-a numit pe președintele ucrainean un “dictator fără alegeri” la începutul săptămânii.
Legislația ucraineană interzice alegerile în timpul legii marțiale, care este în vigoare de când Rusia și-a lansat invazia în februarie 2022. Puțini ucraineni susțin ideea unui scrutin într-un moment în care invazia Rusiei a forțat milioane de oameni să fugă în străinătate și în care soldații ucraineni luptă și mor pe linia frontului, în timp ce cota de popularitate a lui Zelenski este la peste 60%, deși Donald Trump a afirmat că susținerea populară pentru Zelenski ar fi la 4%.
Disputa Trump – Zelenski a început după ce Statele Unite și Rusia au decis, în Arabia Saudită, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict. O reacție imediată a venit de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Aflat la Ankara, acesta a respins orice ultimatum al Rusiei după discuții ce au avut loc “pe la spatele Ucrainei“.
Ulterior, într-o schimbare profundă de discurs la Casa Albă, Donald Trump a dat vina pe Ucraina și Zelenski pentru declanșarea războiului, sugerând că liderul de la Kiev mai are doar 4% susținere, deși sondajele arată mult diferit.
Drept reacție, Zelenski a precizat că președintele SUA „trăiește într-o bulă de dezinformare” și a criticat faptul că, prin discuțiile dintre secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de externe Serghei Lavrov, Washington-ul a scos Rusia lui Putin din “izolare”.
Comemorarea a trei ani de război are loc pe fondul unei rupturi tot mai mari între Trump și Zelenski, care i-a alarmat aliații europeni ai Kievului, dar care ar putea fi pusă și pe seama reticenței liderului ucrainean de a semna un acord cu SUA privind accesul la mineralele din pământurile rare, acesta condiționând discuțiile cu partea americană în schimbul unor garanții că SUA nu vor bate palma cu Rusia. Acest subiect a fost abordat de liderul ucrainean și la discuțiile cu emisarul special Keith Kellogg, iar Zelenski a afirmat duminică faptul că americanii și ucraineni negociază pentru o înțelegere în acest sens.
