Regiunea Mării Negre reprezintă o vulnerabilitate în flancul estic al NATO unde Alianța nu a dezvoltat încă o arhitectură de securitate care să descurajeze postura avansată a Rusiei, indică un raport al CEPA (Center for European Policy Analysis), think tank polonez cu sediul la Washington.
Intitulat ”Black Sea Imperatives”, raportul arată că Federația Rusă acționează pentru a produce diviziuni între România, Bulgaria și Turcia, țările NATO riverane la Marea Neagră, prevenindu-le pe acestea să ”acționeze într-un concert”. Experții recomandă țărilor din flancul estic al Alianței să dezvolte o agendă comună de securitate, atrăgând totodată atenția că statele aliate din zona Mării Negre nu au reușit să își unească eforturile pentru o poziție comună.
Documentul CEPA mai indică și faptul că forțele armate din România și Bulgaria sunt subfinanțate, sub-echipate și nepregătite pentru aceste amenințări la adresa securității.
În acest sens, raportul amintește totuși că România a dezvoltat în ultimii doi ani o Strategie Națională pentru Apărare, și-a asumat o creștere bugetului Apărării și a pledat pentru o prezență aliată mai substanțială în regiune. Reamintim în acest context, eforturile premergătoare summitului NATO de la Varșovia pe care Bucureștiul le-a desfășurat pentru o susținere trilaterală din partea României, Bulgariei și Turciei cu privire la o prezență NATO mai sporită în Marea Neagră. Cu toate acestea, la summitul aliat, liderii au convenit că opțiunile care vizează consolidarea prezenței aeriene și maritime a NATO în regiune urmau să fie evaluate. La acel moment, atât Sofia, cât și Ankara nu au susținut cu mult aplomb o astfel de inițiativă.
La summitul aliat s-a decis instituirea unei prezențe înaintate adaptate în sudul flancului estic prin înființarea unei brigăzi multinaționale NATO pe teritoriul României și prin lansarea unei inițiative de instruire intensificată pentru training care să intre sub coordonarea Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Ulterior, la ministeriala Apărării din octombrie, 7 state aliate (Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia și SUA) și-au anunțat contribuția pentru măsurile ce vizează o prezență aeriană și navală a Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră. Un pachet complet de măsuri care să vizeze consolidarea prezenței navale, aeriene și terestre în Marea Neagră ar urma să fie prezentat și decis la reuniunea ministerială din luna februarie a anului 2017.
Raportul think tank-ului de la Washington mai atrage atenția că principalele impedimente pentru cooperarea regională dintre țările NATO se numără interesele individuale, limitările bugetare, istoriile diferite și relațiile bilaterale cu Rusia. Prin comparație, Rusia utilizează în raport cu vecinii săi din NATO o strategie ofensivă bazată pe instrumente soft de tipul celor economice, energetice sau informaționale.
Reamintim, în acest context, că pe fondul normalizării relațiilor dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, Ankara și Moscova au redeschis negocierile pentru TurkStream, o conductă de gaz care să lege Turcia de Rusia. În 2015, capacitatea inițială a acestei conducte fusese evaluată la 63 de miliarde de metri cubi de gaz natural pe an, din care Turcia ar fi utilizat aproximativ 14 miliarde, iar restul urma să fie exportat către Europa. Totodată, în Bulgaria a fost recent ales un președinte – Rumen Radev – considerat a fi un interlocutor european favorabil relațiilor bune cu Federația Rusă.
În concluziile sale, raportul sugerează că politica Rusiei este aceea de a testa dimensiunile maritime ale capacităților NATO de apărare colectivă, descurajare și gestiune a crizelor, iar comportamentul strategic al Moscovei indică o abordare de îngrădire, subminare și de inversare a influenței Alianței prin estul Europei. Astfel, Marea Neagră a devenit un front cheie în acest efort, conchid autorii.
Recomandările raportului ”Black Sea Imperatives”, pe scurt:
– Determinarea obiectivelor strategice: Marea Neagră este importantă pentru proiecția puterii SUA înspre Orientul Mijlociu și Estul Mediteranei; O regiune a Mării Negre mai sigură prin protecția conferită de NATO este un câștig pentru politica SUA în domeniul energetic, al infrastructurii și al dezvoltării economice
– Dezvoltarea planurilor de contingență ale NATO: România și Bulgaria trebuie să identifice vulnerabilitățile lor interne din zona politică, economică, informațională, socială sau etnică, care pot fi exploatate de Moscova și să pregătească un răspuns național cuprinzător;
– Consolidarea prezenței NATO: exercițiile comune frecvente și rotaționale din Marea Neagră trebuie susținute printr-un centru regional de comandă care să cuprindă țările riverane (Bulgaria, Romania, Turcia) și puterile occidentale din NATO (SUA, Franța, Germania, Marea Britanie); NATO ar trebui să ofere o mai bună protecție a portului Constanța, o infrastructură maritimă critică nu doar pentru România ci pentru întreg flancul estic al Alianței.
– Îmbunătățirea capabilităților militare: România și Bulgaria Trebuie să își modernizeze propriile forțe armate, iar investițiile anunțate în cheltuielile militare și înzestrarea forțelor militare trebuie realizate în direcția unde specializările militare naționale sunt la cel mai bun nivel.
– Intensificarea cooperării regionale: formatul București, inaugurat de România alături de țările grupului de la Vișegrad, țările baltice și Bulgaria, poate fi dezvoltat pentru a se dedica mai mult și mai sistematic pe spectru de pericole din întregul flanc estic.
– Consolidarea instrumentelor soft: statele NATO din regiunea Mării Negre trebuie să își consolideze instituțiile interne pentru a combate influența destabilizatoare a Rusiei; Portul Constanța ar putea deține un rol major ca port comercial atractiv investițiilor economice; mai multe investiții pentru domeniul securității cibernetice; Centrul de Excelență NATO de la Oradea poate fi integrat în acest proces de consolidare a instrumentelor soft; promovarea Parteneriatului Estic prin intermediul Uniunii Europene, a cărui reactualizare ar putea cuprinde mecanisme de contracarare a ofensivei de dezinformare venite din partea Rusiei.
.
