Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport de la Washington: Marea Neagră, o vulnerabilitate în flancul estic al NATO. Acțiunile Rusiei, destinate să prevină o cooperare regională între România, Bulgaria și Turcia

Published

on

Regiunea Mării Negre reprezintă o vulnerabilitate în flancul estic al NATO unde Alianța nu a dezvoltat încă o arhitectură de securitate care să descurajeze postura avansată a Rusiei, indică un raport al CEPA (Center for European Policy Analysis), think tank polonez cu sediul la Washington.

nato_black seaIntitulat ”Black Sea Imperatives”, raportul arată că Federația Rusă acționează pentru a produce diviziuni între România, Bulgaria și Turcia, țările NATO riverane la Marea Neagră, prevenindu-le pe acestea să ”acționeze într-un concert”. Experții recomandă țărilor din flancul estic al Alianței să dezvolte o agendă comună de securitate, atrăgând totodată atenția că statele aliate din zona Mării Negre nu au reușit să își unească eforturile pentru o poziție comună.

Documentul CEPA mai indică și faptul că forțele armate din România și Bulgaria sunt subfinanțate, sub-echipate și nepregătite pentru aceste amenințări la adresa securității.

În acest sens, raportul amintește totuși că România a dezvoltat în ultimii doi ani o Strategie Națională pentru Apărare, și-a asumat o creștere bugetului Apărării și a pledat pentru o prezență aliată mai substanțială în regiune. Reamintim în acest context, eforturile premergătoare summitului NATO de la Varșovia pe care Bucureștiul le-a desfășurat pentru o susținere trilaterală din partea României, Bulgariei și Turciei cu privire la o prezență NATO mai sporită în Marea Neagră. Cu toate acestea, la summitul aliat, liderii au convenit că opțiunile care vizează consolidarea prezenței aeriene și maritime a NATO în regiune urmau să fie evaluate. La acel moment, atât Sofia, cât și Ankara nu au susținut cu mult aplomb o astfel de inițiativă.

La summitul aliat s-a decis instituirea unei prezențe înaintate adaptate în sudul flancului estic prin înființarea unei brigăzi multinaționale NATO pe teritoriul României și prin lansarea unei inițiative de instruire intensificată pentru training care să intre sub coordonarea Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Ulterior, la ministeriala Apărării din octombrie, 7 state aliate (Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia și SUA) și-au anunțat contribuția pentru măsurile ce vizează o prezență aeriană și navală a Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră. Un pachet complet de măsuri care să vizeze consolidarea prezenței navale, aeriene și terestre în Marea Neagră ar urma să fie prezentat și decis la reuniunea ministerială din luna februarie a anului 2017.

Raportul think tank-ului de la Washington mai atrage atenția că principalele impedimente pentru cooperarea regională dintre țările NATO se numără interesele individuale, limitările bugetare, istoriile diferite și relațiile bilaterale cu Rusia. Prin comparație, Rusia utilizează în raport cu vecinii săi din NATO o strategie ofensivă bazată pe instrumente soft de tipul celor economice, energetice sau informaționale. 

Reamintim, în acest context, că pe fondul normalizării relațiilor dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, Ankara și Moscova au redeschis negocierile pentru TurkStream, o conductă de gaz care să lege Turcia de Rusia. În 2015, capacitatea inițială a acestei conducte fusese evaluată la 63 de miliarde de metri cubi de gaz natural pe an, din care Turcia ar fi utilizat aproximativ 14 miliarde, iar restul urma să fie exportat către Europa. Totodată, în Bulgaria a fost recent ales un președinte – Rumen Radev – considerat a fi un interlocutor european favorabil relațiilor bune cu Federația Rusă.

În concluziile sale, raportul sugerează că politica Rusiei este aceea de a testa dimensiunile maritime ale capacităților NATO de apărare colectivă, descurajare și gestiune a crizelor, iar comportamentul strategic al Moscovei indică o abordare de îngrădire, subminare și de inversare a influenței Alianței prin estul Europei. Astfel, Marea Neagră a devenit un front cheie în acest efort, conchid autorii.

Recomandările raportului ”Black Sea Imperatives”, pe scurt:

Determinarea obiectivelor strategice: Marea Neagră este importantă pentru proiecția puterii SUA înspre Orientul Mijlociu și Estul Mediteranei; O regiune a Mării Negre mai sigură prin protecția conferită de NATO este un câștig pentru politica SUA în domeniul energetic, al infrastructurii și al dezvoltării economice

Dezvoltarea planurilor de contingență ale NATO: România și Bulgaria trebuie să identifice vulnerabilitățile lor interne din zona politică, economică, informațională, socială sau etnică, care pot fi exploatate de Moscova și să pregătească un răspuns național cuprinzător;

Consolidarea prezenței NATO: exercițiile comune frecvente și rotaționale din Marea Neagră trebuie susținute printr-un centru regional de comandă care să cuprindă țările riverane (Bulgaria, Romania, Turcia) și puterile occidentale din NATO (SUA, Franța, Germania, Marea Britanie); NATO ar trebui să ofere o mai bună protecție a portului Constanța, o infrastructură maritimă critică nu doar pentru România ci pentru întreg flancul estic al Alianței.

Îmbunătățirea capabilităților militare: România și Bulgaria Trebuie să își modernizeze propriile forțe armate, iar investițiile anunțate în cheltuielile militare și înzestrarea forțelor militare trebuie realizate în direcția unde specializările militare naționale sunt la cel mai bun nivel.

Intensificarea cooperării regionale: formatul București, inaugurat de România alături de țările grupului de la Vișegrad, țările baltice și Bulgaria, poate fi dezvoltat pentru a se dedica mai mult și mai sistematic pe spectru de pericole din întregul flanc estic.

Consolidarea instrumentelor soft: statele NATO din regiunea Mării Negre trebuie să își consolideze instituțiile interne pentru a combate influența destabilizatoare a Rusiei; Portul Constanța ar putea deține un rol major ca port comercial atractiv investițiilor economice; mai multe investiții pentru domeniul securității cibernetice; Centrul de Excelență NATO de la Oradea poate fi integrat în acest proces de consolidare a instrumentelor soft; promovarea Parteneriatului Estic prin intermediul Uniunii Europene, a cărui reactualizare ar putea cuprinde mecanisme de contracarare a ofensivei de dezinformare venite din partea Rusiei.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Belarus: Emmanuel Macron, întâlnire cu Svetlana Tihanovskaia: ”Vom face tot ce putem în calitate de europeni pentru a ajuta la mediere”

Published

on

©Emmanuel Macron/ Facebook

 

Cu doar două zile înainte de începerea summitului european special de la Bruxelles, care are ca temă principală de dezbatere aprobarea de sancțiuni împotriva autorităților de la Minsk, Emmanuel Macron s-a întâlnit cu opozanta președintelui reales al Belarusului, Svetlana Tihanovskaia. 

Președintele Franței și-a reiterat sprijinul pentru poporul din Belarus și pentru Svetlana Tihanovskaia: „Vom face tot ce putem în calitate de europeni pentru a ajuta la mediere”, a declarat Macron în faţa jurnaliştilor, în engleză, la finalul acestei întâlniri organizate în cadrul vizitei sale în Lituania, relatează Agerpres.

El a precizat că intenţionează să „revină la medierea din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru a progresa”.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat luni că speră într-un acord pentru adoptarea de sancţiuni împotriva regimului la putere în Belarus, cu prilejul summitului UE de joi şi vineri.

„Trebuie să muncim din greu şi asta se va întâmpla în perspectiva summitului european de la sfârşitul acestei săptămâni: aştept şi sper ca noi să punem în aplicare ceea ce am decis în august”, a declarat Charles Michel, în cadrul unei discuţii organizate de think tank-ul Bruegel.

Pentru a adopta sancţiuni europene, este necesară o unanimitate a celor 27.

Sancțiunile împotriva regimului de la Minsk nu au fost adoptate din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene. Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est. Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit Nicosiei, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Joi și vineri (1-2 octombrie), cei 27 de șefii de stat sau de guvern din UE se vor întruni la Bruxelles pentru un Consiliu European special consacrat relațiilor externe, îndeosebi situației din estul Mării Mediterane și a diferendului maritim între Grecia și Turcia și situației din Belarus. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Polonia: O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie pe flancul estic al NATO

Published

on

© Linas Linkevicius/ Twitter

Ministrul polonez de externe Zbigniew Rau și-a exprimat luni convingerea că sprijinul pentru societatea civilă din Belarus este în interesul Poloniei. El a adăugat că problema democratizării țării ar trebui lăsată în întregime în mâinile bielorușilor, relatează thenews.pl, preluat de Agerpres.

Ministrul Rau a declarat luni pentru un post de radio polonez că Polonia trebuie să privească evoluția situației din Belarus „și din perspectiva flancului estic al NATO”.

„O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie în această parte a Europei”, a afirmat el, adăugând că „cu cât președintele bielorus Alexander Lukashenko apare mai slăbit în fața Federației Ruse, cu atât este mai probabil acest scenariu”.

Reiterând că sprijinul pentru societatea civilă bielorusă era în interesul Poloniei, Rau a declarat că democratizarea Belarusului reprezintă, pe termen lung, o garanție a stabilizării politice a țării și a dezvoltării armonioase. În același timp, oficialul a menționat că toate întrebările referitoare la sistemul socio-politic ar trebui lăsate în mâinile bielorușilor. „Aceasta trebuie să fie alegerea lor, întrucât, atunci când este alegerea lor – și asta spun tot timpul partenerilor noștri europeni –  valorile comune, universale și europene vor triumfa în Belarus.”

Comentând pe același subiect, ministrul Rau a declarat săptămânalului Sieci că eforturile societății bieloruse de apărare a valorilor europene comune, precum demnitatea, drepturile omului și democrația, sunt impresionante. În acest sens, oficialul polonez a precizat că protestele din Belarus au fost doar începutul coagulării societăți civile.

Belarus este măcinat de proteste de aproximativ două luni, de la alegerile prezidențiale din 9 august, în care președintele Aleksandr Lukashenko, a câștigat un al șaselea mandat, cu 80,% din voturi, comparativ cu cele 10,1% obținute de principala sa coontracandidată, Svetlana Tihanovskaya. Manifestările în masă împotriva a ceea ce se consideră a fi un vot fraudat au continuat de atunci, provocând reacții brutale din partea poliției și a forțelor de securitate. Duminică, 27 septembrie, aproximativ 100.000 de manifestanți au mărșăluit în capitala bielorusă, cerând demiterea președintelui autoritar.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că un ”acord este posibil” între UE și Regatul Unit și face apel la responsabilitate pentru a ajunge la o înțelegere ”rezonabilă”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat optimismul cu privire la posibilitatea încheierii unui acord comercial post-Brexit între Uniunea Europeană și Regatul Unit, în pofida pozițiilor divergente la începutul unei noi runde de discuții decisive, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ne dorim un acord şi sunt în continuare convinsă că este posibil un acord”, a declarat ea la Lisabona, la finalul unei întrevederi cu premierul portughez, Antonio Costa.

”Fac apel la responsabilitate, deoarece economiile noastre, de ambele părţi ale Canalului Mânecii, sunt grav lovite de pandemie şi trebuie să facem tot posibilul pentru a ajunge la un acord rezonabil”, a subliniat Ursula Von der Leyen.

Mesajul șefei Executivului european vine în completarea celui transmis de vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, care a declarat în urma unei întrevederi cu ministrul britanic Michael Gove, că UE rămâne angajată să ajungă la un acord și nu va fi niciodată cea care ”va provoca sfârșitul negocierilor privind viitorul parteneriat între UE Regatul Unit”.

De cealaltă parte, Gove a punctat că ”amândoi am fost clari că suntem încă la o oarecare distanţă unul de celălalt. Dar am fost, de asemenea, clari că dorim să eliminăm acest decalaj”.

Potrivit unui studiu realizat de centrul de cercetare ”The UK in Changing Europe”, Un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

Prim-ministrul Boris Johnson a stabilit ca termen limită data de 15 octombrie pentru obținerea unui acord comercial privind relațiile post-Brexit. În caz contrar, acesta va opta pentru un scenariu fără acord, fiind de părere că țara sa poate prospera chiar și în cazul unui divorț dur de Uniunea Europeană, principalul său partener comercial, cu precădere prin negocierea unor acorduri comerciale cu diferite state.

În cazul absenţei unei înțelegeri comerciale, viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Următoarea rundă de negocieri oficiale între Bruxelles și Londra au loc în această săptămână, înaintea summitului extraordinar al UE care a fost amânat pentru 1-2 octombrie, după ce președintele Consiliului European a fost nevoit să intre în carantină deoarece unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv pentru COVID-19.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 mins ago

Premierul Ludovic Orban îndeamnă la o conduită de consum moderată de Ziua internațională de conștientizare asupra risipei alimentare

INTERNAȚIONAL10 mins ago

Belarus: Emmanuel Macron, întâlnire cu Svetlana Tihanovskaia: ”Vom face tot ce putem în calitate de europeni pentru a ajuta la mediere”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Polonia: O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie pe flancul estic al NATO

MAREA BRITANIE1 hour ago

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că un ”acord este posibil” între UE și Regatul Unit și face apel la responsabilitate pentru a ajunge la o înțelegere ”rezonabilă”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Reprezentantul României la ONU solicită asistență pentru victimele terorismului: Acesta rămâne o amenințare majoră la adresa umanității

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Belarus: Președintele Consiliului European speră ca statele membre UE să ajungă la un acord și să adopte sancțiunile împotriva regimului de la Minsk

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că “România ar putea beneficia de mai mulți bani” europeni după ce Comisia REGI a votat opinia sa privind redresarea UE

U.E.3 hours ago

ONU solicită punerea în practică ”urgentă” a noii politici de migrație și azil a Uniunii Europene

Corina Crețu3 hours ago

Comisia REGI din PE a votat opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de 672,5 miliarde de euro

Dan Motreanu3 hours ago

Eurodeputatul PNL Dan Motreanu, interpelare către Comisia Europeană să prelungească flexibilitatea în acordarea ajutoarelor de stat pentru statele membre

SUA20 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending