Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport de la Washington: Marea Neagră, o vulnerabilitate în flancul estic al NATO. Acțiunile Rusiei, destinate să prevină o cooperare regională între România, Bulgaria și Turcia

Published

on

Regiunea Mării Negre reprezintă o vulnerabilitate în flancul estic al NATO unde Alianța nu a dezvoltat încă o arhitectură de securitate care să descurajeze postura avansată a Rusiei, indică un raport al CEPA (Center for European Policy Analysis), think tank polonez cu sediul la Washington.

nato_black seaIntitulat ”Black Sea Imperatives”, raportul arată că Federația Rusă acționează pentru a produce diviziuni între România, Bulgaria și Turcia, țările NATO riverane la Marea Neagră, prevenindu-le pe acestea să ”acționeze într-un concert”. Experții recomandă țărilor din flancul estic al Alianței să dezvolte o agendă comună de securitate, atrăgând totodată atenția că statele aliate din zona Mării Negre nu au reușit să își unească eforturile pentru o poziție comună.

Documentul CEPA mai indică și faptul că forțele armate din România și Bulgaria sunt subfinanțate, sub-echipate și nepregătite pentru aceste amenințări la adresa securității.

În acest sens, raportul amintește totuși că România a dezvoltat în ultimii doi ani o Strategie Națională pentru Apărare, și-a asumat o creștere bugetului Apărării și a pledat pentru o prezență aliată mai substanțială în regiune. Reamintim în acest context, eforturile premergătoare summitului NATO de la Varșovia pe care Bucureștiul le-a desfășurat pentru o susținere trilaterală din partea României, Bulgariei și Turciei cu privire la o prezență NATO mai sporită în Marea Neagră. Cu toate acestea, la summitul aliat, liderii au convenit că opțiunile care vizează consolidarea prezenței aeriene și maritime a NATO în regiune urmau să fie evaluate. La acel moment, atât Sofia, cât și Ankara nu au susținut cu mult aplomb o astfel de inițiativă.

La summitul aliat s-a decis instituirea unei prezențe înaintate adaptate în sudul flancului estic prin înființarea unei brigăzi multinaționale NATO pe teritoriul României și prin lansarea unei inițiative de instruire intensificată pentru training care să intre sub coordonarea Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Ulterior, la ministeriala Apărării din octombrie, 7 state aliate (Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia și SUA) și-au anunțat contribuția pentru măsurile ce vizează o prezență aeriană și navală a Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră. Un pachet complet de măsuri care să vizeze consolidarea prezenței navale, aeriene și terestre în Marea Neagră ar urma să fie prezentat și decis la reuniunea ministerială din luna februarie a anului 2017.

Raportul think tank-ului de la Washington mai atrage atenția că principalele impedimente pentru cooperarea regională dintre țările NATO se numără interesele individuale, limitările bugetare, istoriile diferite și relațiile bilaterale cu Rusia. Prin comparație, Rusia utilizează în raport cu vecinii săi din NATO o strategie ofensivă bazată pe instrumente soft de tipul celor economice, energetice sau informaționale. 

Reamintim, în acest context, că pe fondul normalizării relațiilor dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, Ankara și Moscova au redeschis negocierile pentru TurkStream, o conductă de gaz care să lege Turcia de Rusia. În 2015, capacitatea inițială a acestei conducte fusese evaluată la 63 de miliarde de metri cubi de gaz natural pe an, din care Turcia ar fi utilizat aproximativ 14 miliarde, iar restul urma să fie exportat către Europa. Totodată, în Bulgaria a fost recent ales un președinte – Rumen Radev – considerat a fi un interlocutor european favorabil relațiilor bune cu Federația Rusă.

În concluziile sale, raportul sugerează că politica Rusiei este aceea de a testa dimensiunile maritime ale capacităților NATO de apărare colectivă, descurajare și gestiune a crizelor, iar comportamentul strategic al Moscovei indică o abordare de îngrădire, subminare și de inversare a influenței Alianței prin estul Europei. Astfel, Marea Neagră a devenit un front cheie în acest efort, conchid autorii.

Recomandările raportului ”Black Sea Imperatives”, pe scurt:

Determinarea obiectivelor strategice: Marea Neagră este importantă pentru proiecția puterii SUA înspre Orientul Mijlociu și Estul Mediteranei; O regiune a Mării Negre mai sigură prin protecția conferită de NATO este un câștig pentru politica SUA în domeniul energetic, al infrastructurii și al dezvoltării economice

Dezvoltarea planurilor de contingență ale NATO: România și Bulgaria trebuie să identifice vulnerabilitățile lor interne din zona politică, economică, informațională, socială sau etnică, care pot fi exploatate de Moscova și să pregătească un răspuns național cuprinzător;

Consolidarea prezenței NATO: exercițiile comune frecvente și rotaționale din Marea Neagră trebuie susținute printr-un centru regional de comandă care să cuprindă țările riverane (Bulgaria, Romania, Turcia) și puterile occidentale din NATO (SUA, Franța, Germania, Marea Britanie); NATO ar trebui să ofere o mai bună protecție a portului Constanța, o infrastructură maritimă critică nu doar pentru România ci pentru întreg flancul estic al Alianței.

Îmbunătățirea capabilităților militare: România și Bulgaria Trebuie să își modernizeze propriile forțe armate, iar investițiile anunțate în cheltuielile militare și înzestrarea forțelor militare trebuie realizate în direcția unde specializările militare naționale sunt la cel mai bun nivel.

Intensificarea cooperării regionale: formatul București, inaugurat de România alături de țările grupului de la Vișegrad, țările baltice și Bulgaria, poate fi dezvoltat pentru a se dedica mai mult și mai sistematic pe spectru de pericole din întregul flanc estic.

Consolidarea instrumentelor soft: statele NATO din regiunea Mării Negre trebuie să își consolideze instituțiile interne pentru a combate influența destabilizatoare a Rusiei; Portul Constanța ar putea deține un rol major ca port comercial atractiv investițiilor economice; mai multe investiții pentru domeniul securității cibernetice; Centrul de Excelență NATO de la Oradea poate fi integrat în acest proces de consolidare a instrumentelor soft; promovarea Parteneriatului Estic prin intermediul Uniunii Europene, a cărui reactualizare ar putea cuprinde mecanisme de contracarare a ofensivei de dezinformare venite din partea Rusiei.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Studenții români se pot înscrie în programul bursier ”Fulbright Student” pentru a studia în SUA în anul academic 2021-2022

Published

on

© Fulbright-Facebook

Comisia Fulbright Româno-Americană a deschis competiția de burse Fulbright Student pentru anul academic 2021-2022. Candidaturile pot fi depuse online până la 11 mai 2020.

Bursele ”Fulbright Student” se adresează absolvenților, masteranzilor, studenților aflați în an final, dar și doctoranzilor români de la toate disciplinele, exceptându-le pe cele clinice.

Mai multe detalii despre Fulbright Student Award se găsesc aici.

© Fulbright-Facebook

Pentru a aplica la acest program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină diplomă de licență/ să fie în ultimul an la studii de licență, master sau doctorat și să cunoască limba engleză la un nivel avansat. Programul are o durată de un an academic (9 luni, începând cu luna august a anului 2021).

Persoanele care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere, în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate, precum și varianta scanată a diplomei de licență/masterat/doctorat, însoțită de traducerea acesteia. Toate aceste documente trebuie trimise până la 11 mai 2020.

Câștigătorii competiției Fulbright Student Award vor beneficia de următoarele facilități: transport gratuit, plata taxelor de studiu în limita bugetului stabilit, cărți și alte materiale de studiu, asigurare medicală și o bursă pentru anul academic 2021-2022.

Continue Reading

NEWS

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă (Cartel ALFA)

Published

on

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă, atrage atenția CNS ”Cartel ALFA”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ”acoperirea prin contracte colective a scăzut în 22 din cele 27 de state membre ale UE din 2000, ca urmare a politicilor deliberate implementate de statele membre și avizate de Comisia Europeană, deseori din cauza unei idei greșite că nivelurile ridicate ale negocierii colective ar avea un impact negativ asupra economiei.”

Citiți și:
Bogdan Hossu, președintele Cartel ALFA: Contractul Colectiv de Muncă este un instrument de blocare a dumpingului social, la care România este sursă principală în Europa

Astfel, milioane de lucrători sunt perdanți din cauză că statele membre ale Uniunii Europene nu reușesc să protejeze negocierile colective, mai spune sursa precizată anterior. 

În comunicatul amintit mai sus este precizat că cea mai mare scădere a procentului de lucrători acoperiți de prevederile unui contract colectiv a fost în România (de la 100%, procent înregistrat în perioada 2000-2002, la 23%, în intervalul 2016-2018), Grecia (de la 100% la 25%) și Bulgaria (de la 56% la 23%), potrivit datelor de la Universitatea din Amsterdam.

Există, de asemenea, o discrepanță în ceea ce privește acoperirea între țările din Uniunii Europeană: doar 7% din lucrători beneficiind de negocieri colective în Lituania, comparativ cu 98% în Austria.

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

Avertismentul privind aceste statistici apare în contextul în care Comisia Europeană a lansat în luna ianuarie a acestui an o consultare cu privire la salariile minime juste.

Confederația Europeană a Sindicatelor, din care face parte și Confederația Națională Sindicală ”Cartel ALFA” consideră că inițiativa Comisiei pentru stabilirea de salarii minime juste este o ocazie care trebuie utilizată pentru a proteja negocierile colective în cazul în care acoperirea prin contracte colective este deja ridicată și să le extindă în țările unde negocierile colective sunt la un nivel scăzut, pentru a reduce inegalitățile, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a crește productivitatea.

”Creșterea salariilor minime naționale este minimul necesar pentru a menține oamenii deasupra pragului sărăciei, dar negocierea colectivă este cea mai bună metodă de a permite lucrătorilor să primească în mod real salarii echitabile, precum și de a oferi condiții bune pentru lucrătorii atipici. Eșecul statelor membre de a acționa pentru a promova dreptul lucrătorilor și capacitatea de negociere colectivă ține salariile jos. Negocierea colectivă scăzută înseamnă și salarii minime mai mici: salarii minime corecte pot fi create doar acolo unde piața muncii include sisteme de negociere colectivă eficiente și care asigură un proces adecvat de acoperire.”, a precizat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch.

Aceasta a salutat ”faptul că Comisia Europeană a recunoscut că negocierile colective sunt esențiale pentru o economie echitabilă”.

”Acum este logic ca aceasta să promoveze negocierile colective, în special în cazul în care numărul de lucrători acoperit de contracte colective este redus. Acest lucru poate începe cu cerința ca cele 2 trilioane de euro (14% din PIB) pe an care reprezintă cheltuielile publice pentru servicii, lucrări și achiziții să meargă către firme care au un contract de negociere colectivă.”, a completat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București, primit de Majestatea Sa Margareta la Palatul Elisabeta

Published

on

© romaniaregala.ro

Adrian Zuckerman, noul ambasador al SUA la București, a fost primit de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, la Palatul Elisabeta, potrivit comunicatului familiei regale.

De asemenea, la întâlnire a participat Alteța Sa Regală Principele Radu.

Custodele Coroanei și Principele Radu au purtat cu ambasadorul SUA la București un dialog pe teme legate de cooperarea româno-americană în domeniul economiei și educației, științelor și artelor, precum și despre acțiunile și contribuția României în plan internațional.

România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice acum  140 de ani, la 14 iunie 1880, în vremea Principelui Suveran Carol I și a Președintelui Rutherford B. Hayes.

Familia Regală reamintește că Regele Mihai a primit la Palatul Elisabeta trimișii Statelor Unite ale Americii în anii 1944-1947.

În timpul întrevederii, Majestatea Sa Margareta a ținut să arate ambasadorului Zuckerman încăperile istorice ale palatului, cu precădere Biroul Regal, Salonul Alb și Sala Regilor unde, s-au defășurat întâlniri care au marcat destinul României în secolul XX.


Adrian Zuckerman a fost confirmat  la 21 noimebrie de Senatul american în funcția de ambasador în România, avocatul propus de președintele Statelor Unite Donald Trump pentru această funcție devenind astfel cel l-a succedat pe Hans Klemm.

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending